BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Cat de mult conteaza efectele unui an agricol bun asupra economiei

    Explicatia de atunci a guvernatorului era ca la nivelul PIB,
    diferenta dintre un an agricol bun si unul prost ar fi fost de
    aproximativ un miliard de euro, ceea ce insemna aproape 1% din
    PIB.

    Precedentul, neatins nici in 2008, nici de atunci incoace, era
    performanta din 2004, cand anul agricol cu recolte record a
    schimbat peste vara estimarile guvernului de atunci, care plecase
    cu asteptari de 5-6% si a ajuns la estimari de peste 8%. Privind
    retroactiv, povestea de succes din 2004 a agriculturii pare mai
    curand trista (pentru ca toti analistii au comentat-o atunci la
    fel: e nesustenabila o performanta bazata pe un sector atat de
    imprevizibil ca agricultura, profund dependent de conditiile meteo,
    cu fluctuatii mari de la un an la altul), dar mai ales ironica
    (agricultura venea ca un premiu suplimentar pentru o economie care
    oricum ar fi crescut cu 5-6% pe seama constructiilor, a consumului
    si a serviciilor in primul rand).

    Ironia vine din faptul ca in 2011, atata vreme cat exporturile
    si industria tot nu ajung ca sa traga dupa ele restul economiei
    intr-atat incat sa asigure o iesire din recesiune decisiva si fara
    emotii, un an agricol performant ar fi acum necesar ca aerul. Cerul
    (la propriu) a facut insa ca anul bun sa vina: la inceputul lui
    iulie, secretarul de stat Tanczos Barna estima ca Romania ar putea
    avea o productie de grau de peste 6 milioane de tone, peste
    productia din 2010.

    Ministrul de resort, Valeriu Tabara, a anuntat la randul lui, la
    seminarul “Mediafax Talks About Agriculture” de saptamana trecuta,
    ca randamentele la hectar au urcat la grau cu circa 40%, ceea ce
    anunta o recolta foarte buna, iar in urmatorii zece ani, Romania
    are toate sansele sa-si creasca productia de grau cu 40%, pana la 8
    milioane de tone. Pentru comparatie, anul trecut, productia de grau
    a fost de 5,7 milioane de tone, cea de porumb de 9 milioane de
    tone, iar valoarea totala a exporturilor de grau si porumb s-a
    cifrat anul trecut la aproape 800 de milioane de euro.

    Cifrele despre productie trebuie la randul lor comparate cu
    recordurile din 2004, cand Romania a produs peste 7,8 milioane de
    tone de grau si 14,5 milioane de tone de porumb.

    In asemenea conditii, expertii BCR estimeaza ca agricultura
    poate contribui in acest an cu 0,3% la cresterea economica,
    raportat la o crestere estimata a PIB de 2%, desi “ne putem astepta
    la surprize placute”. Cum se pot evalua aceste cifre? “Agricultura
    a furnizat destul de putin suport cresterii economice in ultimii
    zece ani, din cauza dependentei extrem de mari fata de conditiile
    meteo si bazei slabe de echipamente agricole a gospodariilor”,
    apreciaza Lucian Anghel, economistul-sef al bancii. “Daca
    productivitatea in agricultura ar converge spre standardele zonei
    euro, Romania si-ar putea dubla productia agricola, si-ar putea
    tripla exporturile si ar putea hrani patru tari de dimensiunile
    sale.”

  • Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli: Taxarea inversa a redus cu 70-80% vanzarile de cereale “la negru”

    “Taxarea inversa este o masura corecta, doar in conditiile in
    care statul respecta termenul de 30 de zile pentru rambursarea TVA
    la fermieri. In conditii legale, fermierii crediteaza statul timp
    de 30 de zile. Noi cumparam din toamna ingrasaminte, seminte si
    motorina, platim TVA aferent si vor fi mari probleme daca nu se
    respecta perioada prevazuta”, a spus vicepresedintele Ligii
    Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) la
    seminarul Mediafax Talks about Agriculture. Guvernul a decis sa
    aplice taxarea inversa la cereale si plante tehnice, incepand cu 1
    iunie 2011 si pentru circa doi ani, premierul Emil Boc sustinand ca
    aceasta masura reprezinta una dintre cele mai eficiente metode de
    combatere a evaziunii fiscale. Potrivit Ministerului Finantelor,
    noile prevederi vor genera venituri bugetare suplimentare de 240
    milioane lei in acest an si 410 milioane lei anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BRD si CEC acorda si anul acesta prefinantari pentru subventiile agricole pe suprafata

    Fata de anii precedenti, acordul din acest an are ca noutate o
    majorare a prefinantarii subventiei obtinute de clienti de pana la
    80% din valoarea sumelor de incasat ca subventie, certificate prin
    adeverinta APIA. Un alt avantaj il constituie documentatia
    simplificata, care permite obtinerea creditului in baza adeverintei
    APIA si a garantiei Fondului de Garantare. Obtinerea garantiei FGCR
    nu presupune deplasarea clientului la Fond, intrucat documentul
    este accesat direct prin intermediul bancii.

    CEC si-a anuntat, la randul sau, in urma cu cateva zile intentia de
    a incheia cu APIA si FGCR conventia pentru acordarea de credite
    pentru beneficiarii de SAPS. Valoarea creditului va fi de 80% din
    suma cuvenita prin subventia pe suprafata, denominat in lei la
    cursul leu/euro comunicat de BNR la data solicitarii creditului.
    CEC a facut cunoscuta si dobanda (intre 9,4% si 9,9% in functie de
    clasa de risc a clientului) si comisionul (0,25% din creditul
    acordat).

    Pana la 30 iunie, APIA a efectuat plati in valoare de 689,54
    milioane de euro, reprezentand plata subventiei agricole pe
    suprafata, pentru un numar de 1.088.279 fermieri. in acelasi timp
    au fost efectuate plati nationale directe complementare (PNDC1) in
    cadrul campaniei 2010 in valoare de 304,5 milioane euro.
    Schemele/masurile de sprijin pe suprafata sunt finantate din Fondul
    European de Garantare Agricola si din bugetul de stat, prin bugetul
    Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

    Pentru anul in curs, plata pentru sumele cuvenite beneficiarilor de
    subventii pe suprafata se va face pana la 30 iunie 2012.

  • Recolta buna si pastrarea subventiilor la caldura vor mentine inflatia anuala sub 5% – ING Bank

    Nicolaie-Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al bancii, a
    explicat ca prognoza ING privind inflatia anuala a fost redusa
    puternic, de la 6,1% la 4,7%, pornind de la previziunea ca in
    agricultura vor fi rezultate posibil mai bune decat asteptarile,
    precum si de la decizia autoritatilor de a nu majora in acest an
    pretul gazelor, in urma acordului cu FMI. Prognoza BNR pentru
    inflatia la finele anului este 5,1%.

    Pentru luna iulie, ING se asteapta la o inflatie anuala de 5,2%, in
    conditiile unei stagnari a preturilor de consum in iulie fata de
    iunie si ale efectului de baza statistic (disparitia din calcule a
    raportarilor la preturi care nu inglobau TVA majorata din iulie
    2010).

    In iunie, ultima luna pentru care inflatia anuala s-a calculat
    raportat la preturile din urma cu un an fara TVA majorata,
    cresterea anuala a preturilor de consum a fost de 7,93%, in
    conditiile in care preturile alimentelor, care pana atunci
    impinsesera constant in sus inflatia, au scazut cu 1,3%.

    In conditiile unei recolte foarte bune in agricultura, in special
    la legume, precum si ale efectului de baza, “ne asteptam ca
    inflatia anuala sa ajunga la 3,3% in martie 2012, dar ulterior sa
    creasca spre 4,8% la finele anului”, afirma Chidesciuc. Explicatia
    tendintei de crestere a inflatiei pe termen lung se leaga de
    calendarul de liberalizare a preturilor administrate, care in ciuda
    amanarilor de pana acum va trebui totusi onorat in cele din urma,
    asa cum o cer FMI, UE si investitorii straini din sectorul de
    utilitati.

    Avand in vedere ca 2012 este an electoral, “credem ca multe
    ajustari ale preturilor reglementate vor fi amanate pentru 2013”,
    adauga Chidesciuc. Ca atare, inflatia in 2013 “ar putea fi sensibil
    mai mare si decat in 2011, si decat in 2012, chiar peste 6% la
    nivelul lunii decembrie 2013”.

    Inflatia anuala cea mai scazuta in Romania a fost consemnata in
    martie 2007 – 3,7%, gratie unei recolte agricole foarte bune si
    aprecierii leului fata de euro. Pentru 2012, analistii ING Bank
    prevad o apreciere a leului fata de euro de circa 2%.

  • Unde ne-ascundem de capitalism

    O astfel de situatie s-a remarcat in fosta Germanie de Est, unde
    pe terenurile fostelor cooperative agricole de productie (CAP-uri),
    ramase in parte nelucrate, s-au adunat cu mic, cu mare diverse
    specii de pasari aproape disparute in Vest, cum ar fi cocorii,
    berzele negre, acvilele tipatoare sau codalbii, releva un studiu
    intreprins de autoritatile Germaniei unificate.

    In zona de est a tarii, circa o cincime din terenurile CAP-urilor
    au ramas nelucrate, umplandu-se rapid cu specii de plante, insecte
    si animale mici de care pasarile au nevoie pentru a supravietui,
    ceea ce le-a determinat pe acestea din urma sa se stabileasca in
    zona.

  • Romania ar putea avea in acest an o productie de grau de peste sase milioane de tone

    Tanczos Barna, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, a
    declarat, marti, la Sfantu Gheorghe, ca, potrivit estimarilor
    ministerului, Romania ar putea avea in acest an o productie de grau
    de peste sase milioane de tone, ceea ar insemna o productie “buna”.
    Potrivit sursei citate, in schimb, productia ar putea fi afectata
    din punct de vedere calitativ daca ploile vor continua si in
    perioada urmatoare. “Starea vremii, din pacate, ar putea sa
    afecteze exact perioada de recoltare. In aceste saptamani ar trebui
    sa inceapa recoltarea in partea de sud a tarii si, daca va continua
    vremea ploioasa, ca si anul trecut, vom avea probleme de calitate
    si nu neaparat de cantitate”, a spus Tanczos Barna. Potrivit sursei
    citate, estimarile arata ca, din punct de vedere cantitativ,
    productia va fi una buna in acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Benedict: Planeta ne poate hrani pe toti, egoismul speculatiilor financiare e de vina pentru foamete

    Egoismul astfel definit este manifestat in “negarea dreptului
    primordial al tuturor persoanelor la hrana, la eliberarea de
    foamete”, declarat Suveranul Pontif, citat de agentia de stiri
    catolice Zenit. El a deplans faptul ca “pana si hrana a devenit
    obiectul unor speculatii financiare sau a ajuns sa fie legata de
    tranzactii pe pietele financiare care, lipsite de reglementari si
    de principii morale, par sa fie calauzite exclusiv de scopul
    profitului”.

    Papa Benedict a deplans soarta copiilor saraci “condamnati la
    moarte prematura sau la intarzieri in dezvoltarea lor psihica si
    fizica sau obligati la forme de exploatare pentru a primi un
    minimu, de hrana”. Productia globala de alimente este de ajuns
    pentru a hrani toata populatia lumii, insa milioane de oameni nu
    ajung sa-si capete “painea zilnica” din cauza egoismului
    altora.

    El a sustinut ca este nevoie de un model de dezvoltare care sa
    promoveze fraternitatea umana, sentimentul de solidaritate si de
    compasiune umana exprimat in principiul crestin al hranirii celor
    flamanzi. In opinia sa, ar merita redescoperite valorile
    reprezentate de nucleul traditional al familiei, care isi asigura
    cele necesare traiului prin productia agricola, dar in acelasi timp
    asigura si transmisia din generatie in generatie a valorilor
    culturale si religioase ale solidaritatii si ale sacralitatii
    fiecarei persoane.

    Vaticanul, ale carui surse de castig se bazeaza in parte pe
    investitii in actiuni, obligatiuni si imobiliare spre a-si
    suplimenta veniturile din donatii, a anuntat sambata ca a reusit
    anul trecut sa realizeze un profit de 9,8 milioane de euro, dupa
    trei ani in care a inregistrat pierderi din cauza recesiunii.

    Sfantul Scaun, organul administrativ central al Bisericii
    Romano-Catolice, a avut venituri de 245,2 milioane de euro si
    cheltuieli de 235,3 milioane de euro, potrivit datelor oficiale
    citate de Bloomberg. Guvernatoratul Vaticanului, institutia care
    conduce Cetatea Vaticanului si institutiile auxiliare, a avut un
    profit de 21 de milioane de euro, rezultat din redresarea pietelor
    financiare si din cresterea numarului de vizitatori ai muzeelor
    statului.

  • Tabara: Legumele produse in Romania sunt sigure pentru consumatori

    “E.coli este o infectie exterioara si nu una in interiorul
    plantelor. Orice fruct trebuie spalat”, a mai spus Tabara intr-o
    conferinta de presa. Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare –
    Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis
    Chetan, a adaugat ca, pana in prezent, pe teritoriul Romaniei nu au
    fost depistate legume infestate. Comisia Europeana intentioneaza sa
    propuna “compensatii” financiare pentru a ajuta producatorii de
    legume si fructe afectati de informatiile privind sursa epidemiei
    de E.coli din Germania, informeaza AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania nu-i despagubeste pe producatorii europeni de legume afectati de “criza castravetilor”

    Cel putin 19 persoane au murit in Europa in urma contaminarii cu
    E.coli, insa autoritatile germane au recunoscut ca imbolnavirile nu
    au fost provocate de castravetii importati din Spania. Cu toate
    acestea, producatorii de legume din tarile europene, si in special
    din Spania, au suferit pierderi financiare considerabile.

    “Trebuia sa avertizam populatia. in momentul in care am facut asta,
    fusese gasit ceva la unii castraveti spanioli. Cand ai o informatie
    la un moment dat, trebuie sa avertizezi populatia”, a afirmat
    Reinhard Schafers, intr-o interventie la postul de radio privat
    Europe 1.

    Potrivit OMS, 12 state europene au anuntat cazuri de sindrom
    uremic hemolitic si E.coli enterohemoragic. Germania a raportat in
    total peste 1.500 de astfel de cazuri. In afara de Germania, cazuri
    de imbolnaviri au fost raportate in Austria, Cehia, Danemarca,
    Franta, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elvetia, Marea Britanie
    si Statele Unite.

    Ministerul Agriculturii de la Bucuresti a solicitat deja
    Comisiei Europene solutii pentru despagubirea producatorilor romani
    de castraveti, ale caror pierderi din intreruperea exporturilor
    catre Cehia si Germania si scaderea vanzarilor pe piata interna
    sunt estimate la 9 milioane euro in urmatoarele doua luni.

    Ca urmare a intreruperii exporturilor catre Cehia si Germania,
    producatorii au pierderi de 100.000 de euro pe zi, iar vanzarile pe
    piata interna au scazut cu 70% in ultima perioada, a declarat
    sambata agentiei MEDIAFAX Adrian Radulescu, secretar de
    stat in Ministerul Agriculturii.

  • Daca ati uitat frumusetea unui camp cultivat – GALERIE FOTO

    Al doilea motiv este criza economica, pentru ca in istorie
    laleaua a generat una din primele crize economice majore ale lumii.
    Lalelele au fost aduse din Asia in secolul al XVI-lea si au generat
    imediat un mare interes. Asa ca in 1637, un singur bulb de lalea
    era vandut cu pretul extraordinar de 5.200 de guldeni, adica pretul
    unei case. La un moment dat piata a cazut, aceasta fiind unul din
    primele baloane economice care s-a spart.

    Olandezii au ramas totusi cu pasiunea pentru flori si livrraza
    lumii in prezent lalele in valoare de 300 de milioane de dolari
    anual. Alte cateva valori: 3 miliarde este numarul bulbilor de
    lalele produsi anual, 2 miliarde de fire este numarul lalelelor
    exportate, 3.000 este numarul soiurilor inregistrate, 3 este locul
    pe care il ocupa laleaua in topul preferintelor florale (pe primul
    loc este trandafirul, iar crizantema pe locul al doilea).

    Surse: NYT Magazine, Look