Proiectul de hotărâre a fost vizat de Birourile Permanente reunite.
Din Comisia specială comună vor face parte 19 membri propuşi de către grupurile politice parlamentare.
Conducerea Comisiei va fi asigurată de către senatorul Mircea Geoană – preşedinte, deputatul Laurenţiu Tigăeru-Roşca – vicepreşedinte şi senatorul Traian Igaş – secretar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Membrii Comisiei de revizuire au adoptat un amendament prin care este instituită în cazul ICCJ obligaţia de a fi adoptată o lege specială.
“Organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabilesc prin lege specială”, precizează amendamentul care completează articolul 126 din legea fundamentală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acordul obţinut miercuri seara şi care urmează să fie oficial adoptat de Parlamentul European şi Consiliu, reprezentant al statelor membre, se referă la anumite revizuiri ale unei directive europene privind calificările porfesionale, în scopul de a încuraja şi simplifica mobilitatea lucrătorilor în Europa.
“Angajaţii care doresc să lucreze într-un alt stat membru o vor putea face mult mai uşor fiindu-le recunoscute mult mai repede calificările”, scrie comunicatul eurodeputatei franceze Constance Le Grip, din partea PPE.
Cartea electronică, în cadrul unei mobilităţi temporare, va înlocui procedurile de declarare existente şi le va permite angajaţilor să furnizeze servicii fără alte formalităţi în ceea ce priveşte calificările”, a explicat comisarul european însărcinat cu Piaţa internă, Mochel Barnier, într-un comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, a fost introdus un alineat nou la articolul 75, cu următorul cuprins: “Parlamentul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare: a) Avocatul Poporului; b) directorii Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe”.
Totodată, Comisia de revizuire a stabilit şi că preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ, consilierii Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi preşedintele Autorităţii Electorale Permanente vor fi numiţi sau aleşi de Senat.
Astfel, a fost introdus un alt alineat nou tot la articolul 75, cu următorul cuprins: “Senatul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare: a) preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ; b) consilierii Curţii de Conturi; c) preşedintele Consiliului Economic şi Social; d) preşedintele Autorităţii Electorale Permanente; e) reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar sau, care potrivit legii, prezintă Parlamentului rapoarte sau alte dări de seamă privind propria activitate”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu doar că nu se aplică în mediul privat, nu se aplică nici la stat decât la cei care au lucrat în cele trei comisii din care s-a format ASF, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private, deci numai la cei de acolo se aplică. Dacă, de exemplu, dăm salarii compensatorii la Oltchim, nu le impozităm cu 85%”, a spus Ponta, aflat în Germania.
Atenţionat de jurnalişti că prevederea privind impozitarea cu 85% este menţionată într-un articol distinct al ordonanţei de urgenţă adoptate de Guvern şi face referire doar la o derogare din Codul Fiscal, nu la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), premierul a răspuns că toată ordonanţa se referă la ASF.
“Asta a fost intenţia noastră şi numai la asta aplicăm”, a adăugat Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Şedinţa a fost suspendată după ce s-a constat că amendamentul privitor la mandatul de patru ani al şefului statului nu întrunea numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.
Comisia de revizuire de Constituţiei a luat în dezbatere, joi, amendamentele depuse de PSD şi PNL care, în esenţă, aveau acelaşi conţinut şi priveau diminuarea mandatului preşedintelui României de la cinci ani, cât este în prezent, la patru ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Propunerea a întrunit 11 voturi “pentru”, 8 voturi “împotrivă” şi nicio abţinere, fiind considerată neadoptată întrucât nu a întrunit majoritatea de două treimi, cu care se adoptă amendamentele în comisia de revizuire a Constituţiei.
Această propunere a fost disputată în comisie, în condiţiile în care mai mulţi membri, inclusiv preşedintele Senatului, Crin Antonescu, au susţinut introducerea devizei “Nihil sine Deo” ca deviză a statului român.
Argumentele aduse în favoarea introducerii acestei devize au vizat caracterul istoric, de tradiţie, al acesteia, fiind deviza Casei Regale, dar şi faptul că este o formulă simbolică, de prestigiu pentru România.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
IN FAZA INIŢIALĂ, AMBIŢIOSUL PLAN AL PREMIERULUI ABE PĂREA CĂ DĂ ROADE. YENUL S-A DEPRECIAT CU PESTE 20% FAŢĂ DE PRINCIPALELE MONEDE DE REFERINŢĂ, oferind exportatorilor un spor nesperat de competitivitate, iar Bursa de la Tokio a crescut cu peste 60% din noiembrie până la jumătatea lunii mai. În această primăvară, unele companii din Japonia au muşcat momeala şi au acordat majorări salariale, în condiţiile în care unul dintre obiectivele de bază ale guvernului este creşterea consumului prin întărirea încrederii populaţiei în economie.
La jumătatea lunii mai, datele oficiale arătau că economia Japoniei a crescut cu 3,5% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,9% raportat la ultimele trei luni din 2012, prima dovadă clară că planul premierului a început să încurajeze consumatorii şi firmele, în pofida riscurilor care pândeau la orizont. Într-adevăr, numeroşi economişti au avertizat că avântul oferit de ieftinirea yenului ar putea fi artificial, că investitorii străini ar putea fi nemulţumiţi de deprecierea abruptă a monedei, că evoluţia volatilă a pieţelor ar putea fi pur speculativă, fără perspective de sustenabilitate pe termen lung, şi că politica de investiţii publice nu va da rezultate, sau că revenirea inflaţiei va avea un impact negativ asupra consumului.
IN ULTIMELE CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, POLITICILE PREMIERULUI SHINZO ABE ŞI ALE GUVERNATORULUI BĂNCII JAPONIEI Haruhiko Kuroda au fost lăudate de reputaţii economişti Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, laureaţi ai Premiului Nobel, de directorul executiv al FMI Christine Lagarde, de preşedintele Asia Development Bank Takehiko Nakao, dar şi de mediul de afaceri japonez.
Gigantul Sony a trecut recent pe profit după cinci ani de pierderi masive, datorită deprecierii yenului. Honda, un alt simbol al industriei japoneze, a anunţat cu mândrie revenirea în Formula 1, prezenţă care aminteşte de vremurile bune din anii ’80. Comercianţii de bunuri de lux se laudă cu cererea tot mai ridicată, iar un lanţ de restaurante low-cost a lansat o linie de localuri mai scumpe, pentru a atrage clienţii care au început să-şi permită o doză de extravaganţă.
Ultima săptămână a lunii mai a servit însă Japoniei o doză nemiloasă de realitate. Bursa de la Tokio a pierdut 10% în doar câteva zile, înregistrând cea mai abruptă corecţie din luna martie a anului 2011, când a fost lovită de un cutremur devastator, urmat de un val tsunami care a cauzat cea mai gravă catastrofă nucleară din ultimii 25 de ani.
DUPĂ CE AU ANTRENAT UN RALIU FULGERĂTOR AL BURSEI, investitorii dau semne că sunt sătui să gireze un plan cu multe necunoscute, în condiţiile de volatilitate extremă de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale japoneze cu maturitatea la 10 ani a atins săptămâna trecută 1%, maximul ultimelor 12 luni, în timp ce titlurile la scadenţe mai scurte se tranzacţionează de asemenea la minime multianuale.
O parte din declin poate fi atribuită speculatorilor: unii jucători au considerat că pot marca profituri frumuşele dacă vând după o creştere de peste 60% a pieţei. Însă privind în perspectivă, investitorii nu mai par dispuşi să aştepte dezvăluirea celei mai dificile părţi a planului lui Abe: reformele structurale necesare pentru creşterea competitivităţii şi sustenabilităţii pe termen lung. Multe dintre acestea s-ar putea dovedi controversate din punct de vedere politic.
Comisia a confirmat că statul baltic a îndeplinit toate criteriile de aderare la zona euro, potrivit unui raport citat de BBC.
Liderii UE speră că decizia va demonstra că zona euro poate creşte în pofida crizei din ultimii trei ani.
Letonia vrea relaţii mai strânse cu Europa de Vest şi îndepărtarea de Rusia.
Statul baltic va începe să utilizeze moneda euro de la 1 ianuarie 2014, după ce s-a încadrat în condiţiile mecanismului de preaderare, cele mai importante dintre acestea fiind inflaţia scăzută, dobânzi mici pe termen lung şi o datorie publică redusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro