BusinessMagazin

Tag: Zara

  • ParkLake a semnat cu Zara şi H&M

    Până în prezent, ParkLake a semnat contracte şi/sau a angajat peste 70% din suprafaţa închiriabilă (GLA), suprafaţă care cuprinde mai mult de 200 de magazine şi 2.600 de spaţii de parcare în subteran.

    Centrul comercial ParkLake este amplasat în una dintre zonele cu cea mai mare densitate a populaţiei din Bucureşti. ParkLake se va situa în vecinătatea Lacului Titan şi în apropiere de Parcul IOR, adresându-se unui număr de 1,5 milioane de locuitori.

    ParkLake a semnat contracte cu Zara, Bershka, Massimo Dutti, Stradivarius, Pull & Bear, Zara Home şi Oysho, branduri ale grupului spaniol Inditex, precum şi cu H&M, Koton, Maxitoys şi Maxbet. Mall-ul va găzdui un hipermarket Carrefour, şi va avea o suprafaţă de 70.000 m2 GLA, cu peste 200 de magazine, inclusiv 23 de restaurante şi un cinematograf multiplex. H&M va ocupa 2.700 mp, iar Inditex circa 6.000 mp.

    Ingo Nissen, managing director Sonae Sierra, responsabil pentru proiectele de dezvoltare din România, declară: „Lucrările de construcţie la ParkLake progresează rapid”.

    David Sharkey, CEO Caelum Development CEO, a adăugat: „Procesul de închiriere face mari progrese, deşi suntem cu un an înaintea deschiderii din 2016”.

  • Zara a retras de la vânzare un tricou cu o stea galbenă, similară celei impuse evreilor de nazişti. Reacţia companiei

    Acel tricou în stil marinăresc, cu dungi albastre şi albe, pe care era brodată o stea galbenă cu şase colţuri, a fost disponibil doar câteva ore pe site-ul magazinului online al grupului Zara.

    “Designul original se inspiră din insignele de şerif din westernurile americane, care sunt adeseori aurii şi au şase colţuri”, a precizat un purtător de cuvânt al lanţului spaniol.

    “Designul original nu are nimic de-a face cu conotaţiile care i-au fost asociate”, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt, referindu-se la steaua galbenă pe care evreii trebuiau să o poarte în Germania şi în alte ţări ocupate de către nazişti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi la ţinutele cu dungi verticale ale prizonierilor din lagărele de concentrare.

    “Înţelegem faptul că există o anumită sensibilitate în legătură cu acest subiect şi, bineînţeles, ne cerem scuze în faţa clienţilor noştri”, a adăugat aceeaşi sursă.

    Brandul spaniol, care face parte din grupul Inditex, a fost deja aspru criticat în 2007 pentru comercializarea unei genţi pe care era brodată o svastică. Zara s-a apărat atunci spunând că nu a remarcat svastica de pe acea geantă, care era fabricată de unul dintre furnizorii săi.

  • Ce profit a avut proprietarul Zara anul trecut cu cele 98 de magazine din România

     Inditex a obţinut anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri cumulată de 776,5 milioane lei (175,7 milioane euro), cu circa 16% mai mare comparativ cu 2012, când s-a situat la 671 milioane lei (150,6 milioane euro), şi un profit net în creştere cu 12%, de la 97,2 milioane lei (21,8 milioane euro) la 109 milioane lei (24,7 milioane euro).

    Astfel, atât rata de creştere a cifrei de afaceri, cât şi cea a profitului s-au înjumătăţit în 2013 faţă de 2012, când afacerile au urcat cu 30%, iar câştigul cu 20%.

    Anul trecut, toate cele şapte branduri au înregistrat creşteri ale vânzărilor şi au fost profitabile. Cea mai mare creştere a profitului net a fost înregistrată de cele 19 magazine Bershka, de aproape 64%, iar cel mai mare avans al cifrei de afaceri a fost obţinut de Oysho, de 27,4%. La polul opus s-a situat brandul Stradivarius, al cărui profit a scăzut cu 34%, iar afacerile au urcat cu 6,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Amancio Ortega, fondatorul imperiului Zara

    Este cel mai bogat om din Spania şi al treilea din lume, cu o avere estimată la 57 miliarde de dolari. Amancio Ortega s-a născut în Busdongo de Arbas, un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña.

    Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct către magazine şi către clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.

    La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.

    Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii: Pull & Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara Home şi Skhuaban. În 2001, Ortega devine cel mai bogat om din Spania, intrând şi în topul Forbes al miliardarilor pe locul 43, cu o avere estimată la 6,6 miliarde de dolari. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume.

    Un studiu realizat de Financial Times şi firma de consultanţă PricewaterhouseCoopers a plasat trustul pe poziţia a treia în topul celor mai mari retaileri ai lumii, după Wal-Mart şi Tesco. Astăzi, Amancio este pe jumătate retras din afacere, lărgindu-şi orizonturile înspre domeniile imobiliar, petrolier sau turistic. Inditex a pătruns pe piaţa autohtonă în anul 2003 cu magazinul Pull & Bear, urmat de Zara, un an mai târziu. În prezent, Inditex este prezent pe piaţa locală prin mărcile Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Oysho şi Massimo Dutti.

  • Din Galicia, în toată lumea: povestea celui mai mare retailer de haine din lume

    CÂND SPUI SPANIA TE GÂNDEŞTI LA BARCELONA, MADRID SAU ANDALUZIA; LA CORUÑA SAU GALICIA NU SUNT NICIODATĂ PRIMELE CARE ÎŢI VIN ÎN MINTE. În La Coruña ajungi de regulă din trei motive: pentru că eşti microbist şi mergi la un meci al echipei locale Deportivo (acum în divizia secundă), pentru că eşti un călător culinar şi vrei să deguşti cea mai bună mâncare din Spania, cu mult peşte şi fructe de mare, sau pentru că mergi acasă la Zara, cel mai puternic brand al imperiului Inditex, cu afaceri anuale de 16 miliarde de euro.

    Galicia, regiune aflată pe coasta de nord a Spaniei, nu este cunoscută pentru oraşele sale deosebit de turistice, nici pentru istoria sa bogată (generalul Francisco Franco este cea mai importantă personalitate din zonă). De fapt singurul lucru care ar putea caracteriza zona ar fi lupta localnicilor pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi.

    Pe tot parcursul secolului al XX-lea, galicieni au emigrat în ţări din America de Sud, la mii de kilometri distanţă, pentru a-şi asigura un trai mai bun. Astăzi, într-o perioadă în care economia este măcinată de criză şi rata şomajului depăşeşte 20%, Galicia iese din anonimat datorită oraşului La Coruña, considerat casa lui Amancio Ortega, al treilea bogat al lumii şi fondatorul imperiului de modă Inditex, care a reuşit în criză să ajungă cel mai mare retailer de modă din lume, depăşind Gap şi H&M.

    Când ai păşit în oraşul de 250.000 de locuitori îţi dai seama că eşti acasă la Zara pentru că la fiecare colţ de stradă vezi un magazin al grupului. De altfel, primul magazin deschis de Inditex în 1975 este în acelaşi loc, doar cu o altă înfăţişare faţă de acum aproape 40 de ani. Grupul spaniol şi-a început activitatea în 1963 ca producător, în ’75 a fost deschis primul magazin în La Coruña, iar în ’88 a ieşit în pentru prima dată în afara graniţelor ţării-mamă. Astăzi gigantul are peste 6.300 de magazine în toate colţurile lumii, dintre care aproape 100 sunt doar în România, însă centrul de comandă al celui mai mare retailer din lume rămâne în Galicia, lângă La Coruña, în sătucul Arteixo, cu nici 30.000 de locuitori. Aici este sediul Zara şi Zara Home, brandurile fanion ale grupului, care asigură mai bine de jumătate din businessul Inditex. Pull & Bear are sediul în apropiere, în timp ce restul sunt organizate de lângă Barcelona; în cadrul grupului Inditex, fiecare dintre cele opt branduri este o entitate separată. Totuşi, pentru Inditex acasă rămâne Arteixo, La Coruña.

    LA ORA 9.00 A.M., DRUMUL DINSPRE LA CORUÑA CĂTRE ARTEIXO ESTE BLOCAT, ZECI DE MAŞINI AŞTEPTÂND CUMINŢI PE ŞOSEA. „Toate aşteaptă să meargă la Inditex„, ne spune un reprezentant al grupului care ne însoţea. De altfel, acest sătuc aflat la 10 kilometri de La Coruña, la fel ca şi oraşul, şi-a construit întreaga existenţă a ultimilor ani în jurul sediului central, al depozitului şi al fabricilor Zara.

    Un imperiu discret şi un miliardar şi mai discret. Când ajungi la sediu, singurul lucru care îl dă de gol este numele Inditex scris pe o plăcuţă la intrare. După ce treci de poartă trebuie să aştepţi cuminte să îţi iei legitimaţia, iar apoi maşina te duce în parcarea care seamană cu un labirint. Ca dimensiuni, parcarea sediului Zara este comparabilă cu cea a unui mall de mari dimenisiuni. Interiorul sediului aduce oricum cu un mall, mai ales în zona unde sunt amplasate magazinele prototip, după chipul şi asemănarea cărora sunt amenajate unităţile din întreaga lume. Încă de la început ni s-a spus că fotografiatul este interzis în zonă, interiorul magazinelor prototip şi vitrinele fiind deja pregătite pentru următorul sezon.

    De altfel, Inditex a fost mult timp perceput ca un imperiu închis, iar fondatorul Amancio Ortega este unul dintre cei mai discreţi miliardari ai lumii. El nu a ieşit niciodată cu un interviu în presă, iar ultima lui ieşire publică datează de acum mai bine de un deceniu, înainte de listarea publică a grupului. Ortega a renunţat la conducerea Inditex la 75 de ani şi în locul său l-a lăsat pe Pablo Isla, care urmează acelaşi model de conducere ca şi predecesorul său.

    Astfel, singura comunicare a grupului se face prin departamentul de comunicare specializat. Toţi angajaţii îl ştiu însă pe Ortega, pentru că vine zilnic la sediu, ba, mai mult, ia masa în cantină, împreună cu angajaţii. Nu mulţi pot însă să îl descrie pentru că foarte puţini au vorbit cu el. Este o prezenţă la fel de discretă în interiorul companiei aşa cum este şi în exterior. Nu poţi să îl pândeşti şi să îl găseşti la o anumită oră la sediu, însă poţi avea norocul să îl zăreşti prin geamurile fumurii ale maşinii sale la semafor. Cei care l-au văzut spun că poţi să îl treci uşor cu privirea pentru că poartă dintotdeauna aceeaşi ţinută modestă în culori terne, locuieşte într-o casă la malul oceanului, nu are gărzi de corp şi nici aere de miliardar.

  • Zara deschide în aprilie un magazin online în România

     “Grupul continuă să-şi extindă platforma online la nivel global. Anul trecut au avut loc lansările online ale Zara, Massimo Dutti şi Zara Home în Canada, Zara în Rusia şi Pull&Bear în România. De la începutul anului, s-a deschis Zara.com în Grecia, iar în următoare săptămâni se va lansa în România, iar în toamnă/iarnă în Coreea de Sud şi Mexic, când grupul va fi online pe 27 de pieţe”, se arată într-un raport al Inditex.

    Din acest an, şi magazinul online al Massimo Dutti a început livrările în România.

    Inditex este prezent pe piaţa românească cu şapte din cele nouă branduri din portofoliu, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Oysho şi Massimo Dutti. Grupul nu a adus pe piaţa locală magazinele Zara Kids şi Uterqüe.

    Anul trecut, Inditex a deschis 10 magazine în România: câte unul Zara, Pull&Bear, Oysho şi Zara Home şi câte două Massimo Dutti, Bershka şi Stradivarius. Astfel, reţeaua grupului a ajuns la 98 de magazine pe piaţa locală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adevărul din spatele rafturilor strălucitoare: să fii croitor pentru Zara şi H&M în România este una dintre cele mai prost plătite meserii

    Într-o perioadă când marile combinate industriale abia îşi mai trag sufletul, iar multe din micile oraşe din România pierd fabricile în jurul cărora au fost construite, producătorii de textile în sistem lohn rămân una dintre puţinele oportunităţi de angajare. „Am fost plecat din ţară câţiva ani, însă m-am întors în România pentru că m-am căsătorit şi am decis să îmi întemeiez aici o familie. Am lucrat întâi într-un abator, unde munca era grea, dar salariul era mai mare. Am ajuns aici (la producătorul de textile Alison Hayes, n.red.) din cauza unor probleme de sănătate. Munca e mai uşoară, însă şi salariul e mai mic. Alte opţiuni de angajare nu sunt“, spune Victor, un tânăr de 26 de ani care locuieşte în Urziceni, judeţul Ialomiţa.
    Întoarcerea românilor din vest, unde criza a accentuat problema locurilor de muncă, scăderea salariilor şi şomajul în creştere de pe piaţa locală au devenit factori favorizanţi pentru industria de lohn, care începuse să piardă teren în România înainte de criză, când pretenţiile românilor erau mai mari.

    În acest context, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 judeţe din România. Astfel, în judeţul Ialomiţa, unul dintre cele mai sărace din România, există 2.750 de croitori, producătorii de textile fiind cel mai mare angajator local.

    Judeţul din sud-estul ţării, aflat în coasta Capitalei, are printre cele mai ridicate rate ale şomajului (circa 7,5%) şi printre cele mai mici salarii medii din ţară.

    În oraşul Urziceni din acelaşi judeţ şi-au amplasat turnul de comandă britanicii de la Alison Hayes, unul dintre cei mai mari cinci producători locali de textile. Peste 1.300 de angajaţi, 700.000 de haine produse lunar pentru retaileri internaţionali precum Top Shop, Primark sau Debenhams, două fabrici, un centru de prototipuri şi afaceri de peste 40 de milioane de euro, aşa s-ar rezuma pe scurt businessul Alison Hayes în România.

    Alison Hayes este o companie britanică intrată pe piaţa locală în februarie 1994, când a deschis o fabrică la Urziceni, un oraş de nici 20.000 de locuitori, aflat la 60 de kilometri de Bucureşti. Aici şi-a stabilit şi sediul. Ulterior producătorul s-a extins la Buzău cu o nouă unitate proprie de producţie. În total, în aproape două decenii, britanicii au investit peste 25 de milioane de euro pe piaţa locală în terenuri, construcţii şi utilaje.

    În Urziceni toată lumea ştie de Alison Hayes, mai ales că în ultimii ani compania a ajuns cel mai mare angajator local după ce ROFEP – producător de magneţi şi perii colectoare pentru maşini – şi-a redus puternic activitatea, fabrica de cărămidă Soceram s-a închis, ca şi unitatea de producţie de ulei a francezilor de la Sofiproteol (Expur).

    „Avem aproape 600 de salariaţi în Urziceni şi alţi 750 în Buzău şi vrem să mai angajăm. Pe noi ne ajută faptul că tot mai multe fabrici din alte domenii se închid, însă observăm că tot mai mulţi tineri preferă să emigreze“, spune Nicolas Georghiades (42 de ani), directorul operaţional al Alison Hayes şi unul dintre acţionari. El recunoaşte că unul dintre motivele pentru care aceştia pleacă este salariul. În producţia de haine salariul mediu la nivel naţional este de 1.043 de lei net (230 de euro), cu 35% sub media naţională, şi de 4-5 ori mai mic decât salariile pe care le primesc românii pe pieţele vestice pentru joburi nespecializate.

    O altă problemă pentru producătorii de textile este şi faptul că şcolile profesionale au dispărut, astfel că de multe ori trebuie fie să îşi specializeze angajaţii tineri la locul de muncă, fie să aleagă angajaţi cu vechime.

  • Zara se extinde în Ardeal

    Grupul Inditex a semnat contracte de leasing pentru şase magazine în proiectul Coresi Braşov, iar mărcile Zara, Pull and Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius şi Oysho îşi vor expune oferta pe 6.000 mp. Zara va prezenta noul concept de magazin pe o suprafaţă de 2.800 mp.   

    Coresi Braşov va oferi clienţilor şi o zonă de entertainment dezvoltată pe 6.000 mp, în jurul unui cinema cu opt săli şi a unui food-court, dar şi un hipermarket  Auchan.

    Fondată în 1976, Immochan, filiala imobiliară a Grupului Auchan, este al treilea dezvoltator de pe piaţa europeană în raport cu valoarea activelor. Compania gestionează 2 milioane de mp de galerie comercială (GLA) în 340 de centre comerciale din cele 12 ţări în care operează. În prezent Immochan are 10 noi proiecte în construcţie şi alte 20 deja deschise sau achiziţionate.

    În România Immochan administrează nouă centre comerciale, după preluarea galeriilor Real, şi are două proiecte în dezvoltare: Coresi Braşov şi Drumul Taberei, pe fosta platformă Tricodava din Bucureşti.

      

  • 1.300 de caracaleni fac zilnic 15.000 de haine pentru H&M, Zara şi C&A: “Tot ce producem ia drumul exportului”

    Fabrica Romaniţa din Caracal lucrează de opt ani pentru cei trei giganţi din lumea modei şi ar avea nevoie de încă 300 de angajaţi pentru a face faţă comenzilor. „Circa 50% din producţie merge către H&M, restul către Zara şi C&A. Realizăm îmbrăcăminte pentru femei şi tineret şi tot ce producem ia drumul exportului”, spune Iuliana Dinoiu Tihon, directorul fabricii şi unul dintre acţionari.

    România a fost mulţi ani una dintre principalele destinaţii de producţie ale retailerilor vest-europeni. Principalul avantaj al pieţei locale era forţa de muncă ieftină comparativ cu orice altă ţară europeană. În ultimii ani România a pierdut o parte din comenzi din cauza pieţei asiatice, care s-a făcut remarcată prin costuri chiar mai mici cu forţa de muncă. Cu toate acestea, apropierea geografică de pieţele vestice face ca România să fie în continuare o destinaţie atrăgătoare pentru retaileri, în special europeni. Aşa că suntem singurul stat din Europa care se numără în top zece furnizori ai retailerului C&A, alături de China, Bangladesh sau Pakistan. Olandezii produc anual în sistem lohn circa opt milioane de articole de îmbrăcăminte, pe care ulterior le vând în toate ţările din Europa.

    Tot opt milioane de haine şi pantofi ai grupului spaniol Inditex sunt realizaţi pe piaţa locală. Proprietarul brandurilor Zara, Bershka şi Pull & Bear realizează anual în sistem de lohn în România 1% din totalul producţiei de la nivel mondial. „Inditex are o bază stabilă de furnizori în România. Avem o relaţie de lungă durată cu circa 80 de producători care ne oferă o largă varietate de haine şi pantofi. Producţia în România reprezintă aproximativ 1% din tot ce vinde Inditex„, spuneau acum câteva luni reprezentanţii grupului spaniol. Inditex, un business de circa 16 miliarde de euro anul trecut, deţine în continuare fabrici proprii, însă cei mai mulţi parteneri realizează haine sub brandurile Zara, Bershka sau Pull & Bear în sistem de lohn pentru compania spaniolă. Una dintre unităţile proprii de producţie ale lanţului se află la doar câţiva paşi de sediul central al grupului, în Arteixo, un sat de circa 25.000 de locuitori, aflat la circa zece kilometri de La Coruñna, în nord-vestul Spaniei. De aici, din acest sat aruncat parcă la marginea Europei, la doar câţiva kilometri de Oceanul Atlantic, sunt controlate cele aproape 6.000 de magazine, cei peste 100.000 de angajaţi şi vânzările de miliarde de euro.

  • Cine sunt românii care fac haine pentru Zara, H&M şi C&A

    FIE CĂ MERGI LA LAS VEGAS, ÎN TOKIO, la Paris sau Bucureşti, nu trebuie să cauţi mult ca să găseşti bluze, rochii şi pantofi pe a căror etichetă să apară „made in Romania„. Unele sunt desenate în comuna Păuleşti, judeţul Prahova, altele sunt croite şi cusute la Caracal sau la Focşani. Există însă şi haine care sunt realizate 100% în România, de la desen la croială şi cusătură. Singurul care nu este „made in Romania” este brandul.

    O mână de designeri din Păuleşti, judeţul Prahova, o comună aflată la zece kilometri de Ploieşti, creionează modele de rochii şi bluze H&M care, după ce sunt aprobate de achizitorii gigantului suedez, prind contur şi apoi ajung pe umeraşele magazinelor. „O dată la două-trei luni realizăm o colecţie pentru H&M, mergem şi o prezentăm în Suedia, iar achizitorii lor aleg anumite modele. Acestea devin comenzi pentru noi„, spune Gabriela Gherghina, head-designer pentru compania Ottorose Rom. Numele Ottorose Rom a apărut pentru prima dată în prim-plan în urmă cu câteva zile, când retailerul H&M a făcut publică lista furnizorilor locali. Pe această listă apăreau nouă furnizori şi 20 de fabrici în care gigantul suedez realiza haine, iar cel mai des întâlnit pe această listă este numele Ottorose Rom, care lucrează atât în fabrica proprie, cât şi în alte cinci unităţi de producţie pe care le subcontractează. Pentru că nu face faţă comenzilor în micuţa fabrică proprie, care numără în total 25 de angajaţi.

    Numele fabricilor locale cu care lucrează retailerii internaţionali a fost, mult timp, unul dintre cele mai bine păstrate secrete. Deşi pe etichetele fustelor, bluzelor sau rochiilor Zara, H&M sau C&A apare „made in Romania„, nu apare însă nicio adresă. H&M a fost primul care a „desecretizat„ lista ce cuprinde 20 de fabrici româneşti, cu afaceri de circa 100 de milioane de euro şi cu un total de 7.000 de angajaţi. Datele dezvăluie faptul că România este, alături de Bulgaria şi Turcia, unul dintre principalii furnizori la nivel european. Cei mai mulţi sunt însă din Asia, din state precum China sau Bangladesh, unde toţi retailerii au ales să producă pentru costurile mai mici cu forţa de muncă.

    Producătorii şi retailerii refuză să dea date oficiale despre preţul articolelor, însă, potrivit informaţiilor Business Magazin furnizate de jucătorii din piaţă, preţul poate ajunge în magazine chiar de zece ori mai mare decât cel cu care un produs pleacă pe poarta fabricii. „În România sunt confecţionate multe din hainele comercializate de H&M. Vorbim, de exemplu, despre costume, jachete sau blazere”, spun reprezentanţii gigantului suedez. Ei precizează că România este recunoscută pentru expertiza pe care o are în ceea ce priveşte realizarea produselor, motiv pentru care compania a dezvoltat parteneriate cu producători locali cu mult înainte de intrarea sa pe piaţa locală acum doi ani. „Colaborarea cu furnizorii din România are o tradiţie de peste 20 de ani.„ Potrivit datelor făcute publice de compania suedeză, cele mai multe fabrici sunt amplasate în zona Moldovei, însă există şi câteva excepţii, printre care se numără şi Ottorose Rom.

    ABSOLVENTĂ A FACULTĂŢII DE ARTE DECORATIVE ŞI DESIGN DIN BUCUREŞTI, Gabriela Gherghina spune că biroul de design Ottorose Rom de la Păuleşti s-a axat pe realizarea unor produse mai speciale, „de aceea primim pentru fiecare model comenzi de 20.000 până la 150.000 de bucăţi”. România este prin tradiţie o piaţă de lohn, în care marii retaileri internaţionali – fie companii mass-market (H&M, Zara sau C&A), fie de lux (Gucci, Dolce & Gabbana) – realizează hainele care apoi ajung în magazinele din toate colţurile lumii. Modelul de business în acest caz presupune că fabrica primeşte de la retailer modelul şi doar îl execută – croieşte după un tipar deja existent şi apoi coase. În cazul Ottorose însă, procesul se schimbă şi hainele practic iau naştere la Păuleşti.