Tag: youtube

  • Căutând prin lumea digitală

    Urmărind Searching, ai sentimentul că tragi cu ochiul la cineva care lucrează pe calculator. Nu e prima oară când un regizor „se joacă“ cu acest concept: Unfriended sau Open Windows au fost proiecte similare. Cu toate acestea, Searching reuşeşte să inducă o stare de nelinişte spectatorului, iar asta e de apreciat.
    Aflat la debutul său în calitate de regizor, Aneesh Chaganty – care semnează şi scenariul – dezvoltă întreaga poveste pe realitatea lumii digitale în care trăim şi care ne influenţează, într-o mare măsură, viaţa de zi cu zi. El nu judecă dependenţa noastră, ci o prezintă aşa cum e.
    Nu e un film în care să ne întâlnim cu personaje negative în forma unor hackeri sau hărţuitori, ci doar cu pericolele care există la tot pasul în lumea digitală. Evident, lucruri precum lipsa intimităţii sau expunerea în social media sunt elemente centrale, dar regizorul arată şi părţile bune ale digitalizării; aducerea acestora la un loc este ceea ce transformă producţia într-una reuşită.
    Searching prezintă povestea lui David (John Cho), tatăl unei fete de 16 ani care a dispărut. Primele scene explică relaţia dintre cei doi, iar modul inedit în care acestea sunt realizate ilustrează perfect intenţiile regizorului. În loc să vadă fotografii vechi sau filmări alb-negru, spectatorul ia parte la intrarea fetiţei în lumea digitală: primul cont de utilizator pe calculator, primul cont pe reţelele sociale, primul apel FaceTime către tatăl ei – o viaţă povestită prin intermediul tehnologiei.
    Într-o bună zi, fetiţa nu mai vine acasă, iar poliţiştii ajung la concluzia că ea a fugit. David nu e însă convins de raportul lor, aşa că decide să investigheze chiar el ce s-a întâmplat cu fiica sa. De aici, lucrurile încep să semene extrem de mult cu realitatea în care trăim: unde căutăm atunci când vrem să aflăm ceva, orice, despre o anumită persoană?
    Fără a da mai multe detalii, o să menţionez doar că filmul exprimă extrem de coerent modul în care tehnologia a schimbat obiceiuri simple, aşa cum ar fi discuţiile cu prietenii sau păstrarea unei fotografii într-un album.
    Prezentat în premieră la Festivalul de Film Sundance, în luna ianuarie, Searching a fost lansat pe marile ecrane la sfârşitul lunii august. Fără a avea pretenţii în ceea ce priveşte încasările, filmul a fost extrem de bine primit de critici şi va ajunge şi în cinematografele de la noi în această toamnă.
    Închei prin a spune că Searching e un film care merită lăudat, atât pentru unghiul de abordare a poveştii, cât şi pentru prezentarea onestă a lumii digitale în care ne petrecem o mare parte a timpului.

    Nota: 8/10

  • Banii şi YouTube-ul: Cum au reuşit vloggerii să devină noii Oprah Winfrey ai lumii internetului

    „A fost ceva foarte palpabil ce mi-a arătat că există potenţial în vlogging,” a declarat britanicul. Călătorind în LA ca un „copil ciudat căruia îi plăcea YouTube-ul”, a dorit foarte tare să devină antreprenor. „Nu am crezut vreodată că ceea ce începusem va deveni ulterior un business”, a spus Butler.

    Marcus a făcut parte din „Invazia britanică de pe YouTube”, alcătuită dintr-un grup de prieteni din care fac parte Alfie Deyes, Zoella şi Caspar Lee, care şi-au promovat canalele unui altuia. Cel mai de succes video al lui Butler este unul în care acesta a rap-uit împreună cu vloggerul american Tyler Oakley după ce inhalaseră heliu, video ce a strâns peste opt milioane de vizualizări.

    Acum, Marcus Butler a cumpărat proprietăţi în oraşul său natal, Brighton, a început un business cu gustări sănătoase şi o companie de management muzical. A început să facă bani din reclamele ce rulau pe canalul său de YouTube. Ca alţi vloggeri de succes, acesta promovează diferite branduri, produse şi servicii. Alte surse de venit vin din tururi mondiale, cărţi şi produse cu numele său pe ele. Pe scurt, a devenit un model pentru o generaţie de tineri ce doresc să-i urmeze calea.

    Pe aceşti aspiranţi tineri vloggeri îi aşteaptă, însă, un drum greu în calea lor spre succes. Platforma pe care vor să aibă succes este una foarte aglomerată la ora actuală, unde ne-ar lua opt ani pentru a urmarii video-urile încărcate într-o singură zi – incluzând cele produse de vedete de film, muzică sau alte părţii ale lumii divertismentului.

    Platforma în sine, YouTube, nu este deloc scutită de competiţie, Facebook fiind principalul rival în conţinut video pe de-o parte şi Spotify în streaming de muzică pe de alta. Când prietenii lor de abia îşi încep carierele, tinerii vloggeri au dificila misiune de a conduce un business complex în faţa tuturor urmăritorilor lor.

    Indiferent, oportunităţile sunt uriaşe – oricine deţine un smartphone poate încerca să atragă o parte din cei 1,9 miliarde de utilizatori activi ai YouTube. Mărimea economiei celor carea creează conţinut pe YouTube este foarte greu de estimat. Profiturile Alphabet, compania mamă a celor de la Google, nici nu e pe aproape de profiturile obţinute de YouTube. Însă numărul canalelor de YouTube ce câştigă peste 100.000 de dolari pe ani a crescut cu 40% faţă de anul trecut, declară compania americană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Google a eliminat mai multe bloguri şi canale de YouTube care aveau legături cu Iranul

    Compania a eliminat şase bloguri de pe platforma Blogger şi 13 conturi de Google+.

    „Avem în desfăşurare mai multe investigaţii pe această temă şi vom continua să facem împărtăşim rezultatele cu forţele de ordine şi entităţile guvernamentale relevante din SUA şi alte ţări”, au transmis reprezentanţii Google printr-un comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • YouTube introduce premiere, abonamente pentru canale şi magazine de produse personalizate

    Cu toate acestea, mulţi dintre creatorii de conţinut şi-au exprimat nemulţumirile în ultimii ani faţă de modul în care platforma funcţionează şi faţă de tratamentul pe care îl primesc din partea YouTube. Se pare însă că nemulţumirile au fost auzite, iar YouTube încearcă acum să creeze noi metode prin care aceştia să poată câştiga bani.

    Noile metode de monetizare nu sunt nici tocmai noi pentru industria de creare de conţinut online şi nici originale, fiind mai degrabă împrumutate de la alte companii similare. De exemplu, canalele de YouTube cu peste 100.000 de abonaţi vor putea să pornească posibilitatea de abonare pe bani. Astfel, abonaţii pot plăti câte 5 dolari pe lună pentru a primi acces la conţinut exclusiv sub forma unor clipuri exclusive sau livestream-uri dedicate comunităţii, acces la emoji-uri personalizate în chat şi alte astfel de „avantaje”. Această funcţie există deja pe Twitch de multă vreme şi a devenit sursa principală de venit pentru mulţi streameri.

    Citiţi mai multe pe Go4it

  • Youtube testează un algoritm prin care videoclipurile apar în preferinţele utilizatorilor

    Fără să facă vreun anunţ în prealabil, YouTube a început să testeze un algoritm prin care a modificat ordinea apariţiei videoclipurilor în tabloul preferinţelor utilizatorilor.

    Schimbările au ieşit la iveală în momentul unii utilizatori s-au plâns de acest lucru pe reţelele de socializare, iar una dintre vedetele YouTube a spus că a fost cea mai proastă decizie pe care site-ul a luat-o de ani de zile, însă YouTube şi-a apărat „experimentul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Despacito” a căzut pradă hackerilor. Cel mai vizionat videoclip din istorie a dispărut de pe YouTube

    Videoclipul a dispărut la cinci zile după ce a apărut informaţia că piesa „Despacito” a stabilit un record pe YouTube, devenind primul videoclip din istorie care a strâns 5 miliarde de afişări.

    Captura care apare înainte de a da play videoclipului surprinde nişte oameni mascaţi care îndreaptă arme către cameră, imagini care nu sunt din clipul piesei „Despacito”, iar videoclipul nu este disponibil atunci când apăsăm butonul „Play”.

    Citeşte mai multe pe www.gandul.info

     

  • Succesul pe YouTube înseamnă o viaţă în sărăcie. Poţi avea chiar şi un milion de vizualizări pe lună şi abia să-ţi poţi plăti chiria

    Un nou studiu din Germania arată că şansele să duci o viaţă bună doar cu ajutorul YouTube sunt extrem de mici. La fel ca şi în cazul Hollywood-ului, nu toată lumea care se visează pe platourile de filmare chiar ajunge să aibă succes, scrie Bloomberg.

    96,5% dintre toţi cei care încearcă să devină faimoşi pe YouTube, şi implicit să trăiască din asta, nu au şansa să câştige destui bani din publicitate pentru a trece pragul sărăciei în SUA, potrivit unei cercetări a lui Mathias Bartl, profesor la Universitatea Offenburg pentru Ştiinţe Aplicate.

    Un creator ar putea câştiga aproximativ 16,800 de dolari pe an dacă canalul acestuia ar ajunge în top 3% cele mai vizualizate de pe platformă. Asta înseamnă câştiguri ceva mai mari decât pragul sărăciei din SUA stabilit la 12,140 de dolari pentru o persoană (16,460 pentru o gospodărie cu 2 persoane). Canalele din eşantionul lui Bartl (top 3%) au atras mai mult de 1,4 milioane de vizualizări pe lună.

    Tot mai mulţi tineri sunt atraşi de această platformă şi de posibilitatea de a se bucura de succes prin intermediul YouTube.

    1 din 3 copii din Marea Britanie, cu vârstele cuprinse între 6 şi 17 ani, au declarat că ar vrea să devină “youtuber full time”. Adică de trei ori mai mulţi dintre copiii din Regatul Unit ar vrea să creeze conţinut video pe YouTube decât să se facă medici.

    Veniturile din publicitate nu sunt extrem de clare şi s-au schimbat de-a lungul timpului, iar Bartl a ajuns la sumele de mai sus utilizând ecuaţia 1 dolar pentru 1000 de vizualizări. “Ştiu youtuberi care câştigă 35 de cenţi pe 1000 de vizualizări şi alţii care obţin 5 dolari pe 1000 de vizualizări”, a declarat Harry Hugo de la agenţia de marketing Goat din Londra. Majoritatea vedetelor de oe YouTube câştigă bani din sponsorizări şi alte înţelegeri pe care le au cu brandurile. De aceea este destul de greu de calculat cât câştigă câţiva dintre cei mai cunoscuţi oameni de pe platformă.

    Pe măsură ce YouTube devine mai popular este şi mai greu pentru creatorii de conţinut nou veniţi să se impună. Dacă în 2016 canalele cele mai populare (top 3%) luau 63% din toate vizualizările de pe platformă, în 2016, vedetele YouTube iau 9 din 10 vizualizările de pe platformă. Mai mult, cei care au început să publice videouri în 2016 au luat doar 458 de vizualizări pe lună.

     

  • Youtube va creşte numărul de reclame pentru a-i convinge pe utilizatori să plătească un serviciu

    Reprezentanţii Youtube vor să crească numărul de reclame în serviciul gratuit, pentru a convinge cât mai mulţi consumatori să plătească pentru un abonament de muzică.

    „YouTube va oferi o contragreutate necesară influenţei crescânde a Spotify şi a Apple, care deţin cele mai importante servicii muzicale online şi generează venituri semnificative pentru industrie”, a spus directorul companiei globale de muzică Lyor Cohen, citat de Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce ai nevoie pentru a deveni o vedetă YouTube şi câţi bani poţi câştiga făcând asta

    Ezarik face clipuri video de peste 11 ani, are peste 3,7 milioane de abonaţi YouTube şi 1,3 milioane de urmăritori pe Instagram. Justine s-a născut în Pittsburgh, Pennsylvania, fiind fata cea mare a lui Michelle, o profesoară de educaţie fizică şi a lui Steve Ezarik, un miner de cărbune cu origini slovace. Justine are două surori mai mici, Breanne şi Jenna.

    “La început făceam clipuri video doar pentru a demonstra oamenilor că ştiam să editez”, spune Ezarik, care la momentul respectiv lucra freelance ca designer graphic. Ea şi-a păstrat slujbele şi proiectele deoarece “echipamentul este foarte scump şi pentru a le avea trebuie să ai o sursă de venit”.

    La un moment dat a renunţat la slujbe pentru a se concentra doar pe YouTube. “Câteodată ai nevoie să te arunci cu capul înainte pentru a reuşi”.

    “Cea mai grea parte este să ieşi în evidenţă deoarece foarte mulţi oameni fac clipuri şi produc conţinut video. Eu am făcut doar conţinut pe care voiam să-l văd.”, spune ea.

    “Dacă am o anumită temă filmez dimineaţa apoi editez clipul 4-5 ore apoi îl public”, povesteşte vedeta YouTube. Pentru unele clipuri video filmează trei-patru zile, iar pentru altele editează timp de 15-20 de ore.

    “Ce este frumos la YouTube este faptul că-mi creez propriul meu destin”

    Ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta.

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite.

    sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, reprezintă un adevărat model de succes pentru tinerii din România care doresc să producă video pe platforma YouTube. Cum a reuşit puteţi citi în acest interviu, acordat în exclusivitate Business Magazin. 

  • Afacerea perfectă a capitalismului, unde socialismul şi democraţia sunt la bază

    Aşa sunt Facebook, Google, YouTube ca vârfuri de gamă, urmate de Twitter, Instagram, Snapchat şi cine ştie ce va mai apărea. Nu degeaba The Economist, cunoscutul săptămânal economic, denumeşte aceste companii BAAD – Big, Anti-competitive, Addictive and Distructive.

    În 2017, Facebook a avut venituri de 40 de miliarde de dolari, cu un profit de 15 miliarde de dolari. În 2007, când a apărut, a avut încasări de 153 de milioane de dolari, cu o pierdere de 138 de milioane de dolari.

    Google a avut în 2017 venituri de 109 miliarde de dolari, după ce în 2002 avusese venituri de 400 de milioane de dolari.

    Poate criptomonedele, cu evaluările lor utopice, vor reuşi să depăşească Facebook sau Google. Oricum, să creezi din nişte algoritmi bitcoin, să-i dai un concept, să vinzi o idee de blockchain, iar lumea să fie extaziată de acest lucru, de asemenea, mi se pare remarcabil.

    Cel mai sigur, toţi dintre voi – cu mine în frunte – aveţi pagină de Facebook, unde scrieţi aproape zilnic câte ceva, unde puneţi poze, încărcaţi filme şi aşteptaţi să vă citească cineva, să vă dea like, share sau commenturi.

    Un superbusiness: voi lucraţi pe gratis pentru Facebook prin faptul că le oferiţi conţinut, care este vizualizat, citit şi share-uit de prietenii voştri şi de prietenii prietenilor voştri. Facebook vă prelucrează, vă scanează, vă analizează şi vă vinde mai departe advertiserilor sau celor care vor să ştie totul despre voi.

    Mai mult ca sigur că Facebook, Google, Twitter, Snapchat ştiu mai mult despre voi, despre cele mai ascunse gânduri, decât ştiţi voi despre voi.

    John Thornhill, unul dintre cei mai cunoscuţi comentatori de la Financial Times, cel mai mare ziar de business din Europa, constată cu stupoare în articolul ”Social media users of the world unite„ (cu o paralelă la cunoscutul slogan ”Proletari din toate ţările, uniţi-vă!„) că geniul Facebook-ului este că toţi userii lucrează gratis pentru companie, creând cel mai valoros produs. Puterea Facebook-ului este că utilizatorilor, nu un milion, nu o sută de milioane, ci 2 miliarde, adică cei care oferă materia primă, le face cea mai mare plăcere să muncească gratis. În Facebook democraţia este perfectă: scrieţi ce vreţi, când vreţi, comentaţi ce vreţi la oricine sau citiţi ce scriu alţii.

    Facebook nu te plăteşte pentru ce scrii, pentru că o faci de bunăvoie, dar a creat formatul perfect pentru a face acest lucru astfel încât ei să te vândă mai departe. Facebook trebuie doar să se asigure că produsul lor merge 25/24 şi, vorba unei reclame de la noi, ”nu se închide la nonstop“.

    Nu cred că este business mai tare în lume decât cel realizat de Facebook.

    Pentru că avea pierderi şi nimeni nu-şi imagina acest model de business în care materia primă să fie gratis – adică noi toţi -, nu foarte multă lume a pariat pe acest model. Doar utopicii au reuşit să vadă dincolo de cifre modul cum se transformă lumea.

    La fel s-a întâmplat cu Google sau cu YouTube, unde totul este aproape gratis – conţinutul şi utilizarea lui – iar banii se fac din vânzarea utilizării, din vânzarea voastră către advertiseri şi către firmele de cercetare.

    Nu ştiu încotro se vor duce businessurile, dar sigur Facebook şi Google sunt deschizătorii de drumuri ai noii revoluţii industriale, respectiv produsul este gratis şi ajungi să plăteşti pentru utilizarea lui.

    Acest lucru s-ar putea să se întâmple şi în lumea financiară: scăderea dobânzilor sub zero la sută pe an ar testa piaţa cu credite care aveau o dobândă negativă, respectiv banca te plătea ca să iei un împrumut.

    Poate în viitor energia va fi gratis când va bate vântul prea mult, dar vom plăti serviciile din jurul energiei.

    Poate că marii producători auto vă vor oferi maşini gratis, pentru care veţi plăti numai utilizarea.

    Airbnb, WeWork au deschis pieţele pentru alte concepte de business care pornesc de la ideea de share-uire.

    Aşa că, atunci când visaţi la milioanele pe care le veţi câştiga dintr-o idee de afaceri, mai întâi gândiţi-vă cum faceţi ca cei din jur, şi cât mai mulţi, să lucreze gratis pentru voi şi să le facă cea mai mare plăcere. Se cheamă experienţă.

    Noroc că sunt celelalte businesuri care plătesc salariile.