BusinessMagazin

Tag: visa

  • Visa de mic să să devină bancher, iar acum este designer floral. „Nu mi-am dorit să ajung să lucrez în domeniu însă acum nu mă văd făcând altceva“

    Dhaniel Nora a transformat peste un miliard de fire din câteva mii de soiuri de flori în buchete sau aranjamente pentru nunţi şi evenimente corporate pentru clienţi precum Mercedes, Stejarii, Unilever sau Samsung. 

    Dhaniel Nora are 29 de ani şi a visat încă de când era mic să devină bancher. A studiat aşadar la Facultatea de Ştiinţe Economice din Sibiu şi a lucrat timp de doi ani într-o bancă. Primele două luni le-a lucrat la ghişeu, iar ulterior s-a ivit posibilitatea să lucreze ca analist bancar în credite pentru persoane juridice. „Era 2008 şi deja sistemul nu mai funcţiona ca în perioada 2006-2007, nu se mai angaja pe bandă rulantă. Am avut o şansă să ajung pe poziţia asta şi am avut norocul că eu sunt o persoană care învaţă uşor.“

    În 2009, în paralel cu jobul din bancă, un prieten l-a invitat să îl ajute la nunţi şi evenimente cu aranjamentele florale. Era un job după job. La scurt timp după aceea fiecare din ei a ajuns să aibă echipa lui şi să se ocupe de câte un eveniment. „Aveam însă mult de muncă la bancă, aşa că am întrerupt colaborarea după o vreme. După alte câteva luni însă am revenit şi am început iar să colaborăm.“ Îi plăcea însă şi jobul din bancă. Jobul la ghişeu este monoton, însă cel de analist bancar este altfel. Mi-amintesc şi acum că perioada aceea mi-a plăcut la nebunie. S-a ocupat în paralel de munca de la bancă şi de aranjamentele florale. Sibiul este însă o piaţă mică pentru un designer floral, cu un număr limitat de evenimente. „Mi-amintesc că am realizat un aranjament pentru o doamnă care l-a apreciat foarte mult şi ne-a propus să ne mutăm în Bucureşti.“ Au făcut pasul acesta, însă Bucureştiul i-a schimbat mult. Nu a mers bine de la început, aşa că după o perioadă el şi partenerul său de business s-au despărţit. „Am decis atunci să îmi caut job şi să îmi reiau cariera, aşa că m-am angajat la o firmă care realiza studii clinice pentru medicamente care încă nu au ieşit în piaţă. Era 1 septembrie 2011 iar eu mă ocupam de audit legislativ.“

    Nu a durat însă mult până la următoarea sa întâlnire cu florile: „Nu mi-am dorit să ajung să lucrez în domeniu însă acum nu mă văd făcând altceva“. Era toamna lui 2011 când un prieten l-a rugat să îi facă pentru un eveniment zece aranjamente florale. Nora nu mai lucra în domeniu, însă, pentru că prietenul a insistat, a acceptat. Aşa a reînceput totul. „După o lună am primit o nouă comandă pentru alte 20 de buchete. Aveam nevoie de o firmă pentru factură, aşa că am reînceput totul în joacă.“

    A fondat, împreună cu actuala sa parteneră, Roxana Bllinder, firma Suntime Events SRL şi s-au ocupat ei de tot, de acte, de stat la cozi, de primit aprobări. Pe 7 ianuarie 2012 au primit actele.

    „Mi-amintesc că în 2012 începusem să ne întrebăm dacă se renunţăm la ceva, la job sau la business, pentru că ajunsesem să nu facem nimic altceva decât muncă. Primul hop a avut loc în octombrie 2012, la aniversarea revistei Harper’s Bazaar.“ Le-au cerut un panou cu flori, iar în final au realizat un panou cu 1.000 de fire de crizanteme albe româneşti. Era un panou de 2 pe 2,5 m. „Am început atunci să primim telefoane de la oameni care voiau să colaboreze cu noi, iar la scurtă vreme după aceea eram booked pentru tot anul.“
    A decis astfel să plece de la firma din industria farma cu părere de rău: „Am plecat de la ceva sigur la ceva nou“.

    Era ianuarie 2013 când au decis să se dedice businessului propriu, pe care l-au numit Purple Flowers & Events. Primele evenimente le-au creionat în bucătăria proprie, apoi şi-au deschis un mic atelier într-un garaj. „Am început să ne cumpărăm recuzită, iar treptat am crescut şi am ajuns în atelierul actual din zona Floreasca, amplasat într-un apartament de 150 mp. Showroomul îl avem tot aici.“ Acum Purple Flowers & Events are şase angajaţi permanenţi şi alţi colaboratori în funcţie de proiecte. „Sunt weekenduri când avem şi trei nunţi şi niciuna în Bucureşti (unul dintre evenimentele recente de care ne-am ocupat a fost al actriţei Adela Popescu).“ Firma are însă şi clienţi corporate, iar printre aceştia se numără Harper’s Bazaar, Mercedes, Land Rover, mallul Promenada, Victoria 46, Beautik, Samsung, Unilever sau Stejarii. „Cu Stejarii şi cu hotelul Novotel avem contract permanent, astfel că săptămânal ne ocupăm să le facem aranjamente, şi totodată ne ocupăm de plantele lor şi de evenimentele pe care le organizează.“

  • Românii câştigă din hobby până la 10.000 de lei pe an, cel mai mult în renovări şi decoraţiuni

    Persoanele cu vârste între 25 şi 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei.

    Cele mai profitabile hobby-uri sunt în domeniul construcţiilor, renovărilor şi decoraţiunilor interioare (5.887 lei), urmate de cele în design (5.834 lei), fotografie (5.778 lei), domeniul culinar (5.509 lei) şi îngrijirea copiilor (5.487 lei), potrivit unui studiu Visa Europe.

    Pasiunea reprezintă principala motivaţie pentru aproape 60% dintre românii şi polonezii care au pornit o afacere dintr-un hobby, comparativ cu media europeană de 43%. Aproape o treime dintre cei care au participat la sondaj (29%) au avut ca principal momtiv schimbarea activităţii faţă de cea de la locul de muncă, iar 26% au spus că doresc să lucreze pentru ei înşişi.

    “Patru din zece români care ar putea să-şi deschidă o afacere dintr-un hobby sunt îngrijoraţi de birocraţia excesivă legată de administrarea firmei. În alte ţări din Europa, oamenilor le este teamă mai mult de posibilitatea de a nu primi comenzi suficiente. Îngrijorările privind gestionarea cheltuielilor sunt comune pentru majoritatea IMM-urilor din România”, a declarat într-un comunicat Cătălin Creţu, director regional Visa Europe pentru România, Croaţia şi Slovenia.

    Trei din patru români care au un hobby pot obţine venituri suplimentare de pe urma pasiunii lor, iar patru din zece români spun că vor opta pentru o astfel de variantă în viitor.

    Peste jumătate dintre cei care doresc să câştige bani din pasiunile lor afirmă că îşi vor utiliza economiile personale pentru a-şi deschide o afacere, aproape un sfert (23%) vor să apeleze la familie şi prieteni, iar 15% dintre respondenţi intenţionează să aplice pentru o subvenţie dedicată afacerilor mici, în timp ce numai 11% plănuiesc să recurgă la conceptul de crowdfunding (multifinanţare).

    Pe de altă parte, polonezii (49%) şi spaniolii (43%) sunt cei mai deschişi la soluţiile externe şi alternative de finanţare pentru înfiinţarea afacerilor pe care şi le doresc, în timp ce românii se află pe penultimul loc, la egalitate cu suedezii (26%), fiind urmaţi de turci (24%).

    Românii care vor să aibă un business pe baza unui hobby sunt motivaţi de pasiune (65%), flexibilitatea propriului business (46%), dorinţa de a fi propriul şef (44%) şi de a avea o activitate diferită faţă cea de la locul de muncă (33%).

    Din punct de vedere al promovării, reţelele sociale Facebook şi Twitter sunt mai populare decât metodele tradiţionale, precum crearea unui website al companiei, astfel că două treimi dintre cei care vor o astfel de afacere spun că utilizează cele două reţele sociale pentru promovare, în timp ce recomandările directe sunt considerate importante de aproximativ 60% dintre aceştia.

    Peste două treimi (70%) din cei care vor să demareze o afacere pe baza unui hobby vor ca aceasta să devină principala lor sursă de venit, iar 16% au această intenţie în în următorii cinci ani. Peste jumătate dintre aceştia vor lansa atât un website propriu pentru ca produsele sau serviciile oferite să devină accesibile unei baze de clienţi mult mai mari, cât şi o pagină pe social media pentru a-şi consolida profilele, dar vor apela şi la diverse acţiuni de publicitate.

    Studiul a a fost realizat online în ultimul trimestru al anului trecut în nouă ţări din Europa, respectiv Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România, Spania, Suedia şi Turcia, pe un eşantion de peste 18.000 de respondenţi, dintre care peste 2.000 de români care câştigă sau le-ar plăcea să obţină venituri din propriile pasiuni.

  • Românii câştigă din hobby până la 10.000 de lei pe an, cel mai mult în renovări şi decoraţiuni

    Persoanele cu vârste între 25 şi 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei.

    Cele mai profitabile hobby-uri sunt în domeniul construcţiilor, renovărilor şi decoraţiunilor interioare (5.887 lei), urmate de cele în design (5.834 lei), fotografie (5.778 lei), domeniul culinar (5.509 lei) şi îngrijirea copiilor (5.487 lei), potrivit unui studiu Visa Europe.

    Pasiunea reprezintă principala motivaţie pentru aproape 60% dintre românii şi polonezii care au pornit o afacere dintr-un hobby, comparativ cu media europeană de 43%. Aproape o treime dintre cei care au participat la sondaj (29%) au avut ca principal momtiv schimbarea activităţii faţă de cea de la locul de muncă, iar 26% au spus că doresc să lucreze pentru ei înşişi.

    “Patru din zece români care ar putea să-şi deschidă o afacere dintr-un hobby sunt îngrijoraţi de birocraţia excesivă legată de administrarea firmei. În alte ţări din Europa, oamenilor le este teamă mai mult de posibilitatea de a nu primi comenzi suficiente. Îngrijorările privind gestionarea cheltuielilor sunt comune pentru majoritatea IMM-urilor din România”, a declarat într-un comunicat Cătălin Creţu, director regional Visa Europe pentru România, Croaţia şi Slovenia.

    Trei din patru români care au un hobby pot obţine venituri suplimentare de pe urma pasiunii lor, iar patru din zece români spun că vor opta pentru o astfel de variantă în viitor.

    Peste jumătate dintre cei care doresc să câştige bani din pasiunile lor afirmă că îşi vor utiliza economiile personale pentru a-şi deschide o afacere, aproape un sfert (23%) vor să apeleze la familie şi prieteni, iar 15% dintre respondenţi intenţionează să aplice pentru o subvenţie dedicată afacerilor mici, în timp ce numai 11% plănuiesc să recurgă la conceptul de crowdfunding (multifinanţare).

    Pe de altă parte, polonezii (49%) şi spaniolii (43%) sunt cei mai deschişi la soluţiile externe şi alternative de finanţare pentru înfiinţarea afacerilor pe care şi le doresc, în timp ce românii se află pe penultimul loc, la egalitate cu suedezii (26%), fiind urmaţi de turci (24%).

    Românii care vor să aibă un business pe baza unui hobby sunt motivaţi de pasiune (65%), flexibilitatea propriului business (46%), dorinţa de a fi propriul şef (44%) şi de a avea o activitate diferită faţă cea de la locul de muncă (33%).

    Din punct de vedere al promovării, reţelele sociale Facebook şi Twitter sunt mai populare decât metodele tradiţionale, precum crearea unui website al companiei, astfel că două treimi dintre cei care vor o astfel de afacere spun că utilizează cele două reţele sociale pentru promovare, în timp ce recomandările directe sunt considerate importante de aproximativ 60% dintre aceştia.

    Peste două treimi (70%) din cei care vor să demareze o afacere pe baza unui hobby vor ca aceasta să devină principala lor sursă de venit, iar 16% au această intenţie în în următorii cinci ani. Peste jumătate dintre aceştia vor lansa atât un website propriu pentru ca produsele sau serviciile oferite să devină accesibile unei baze de clienţi mult mai mari, cât şi o pagină pe social media pentru a-şi consolida profilele, dar vor apela şi la diverse acţiuni de publicitate.

    Studiul a a fost realizat online în ultimul trimestru al anului trecut în nouă ţări din Europa, respectiv Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România, Spania, Suedia şi Turcia, pe un eşantion de peste 18.000 de respondenţi, dintre care peste 2.000 de români care câştigă sau le-ar plăcea să obţină venituri din propriile pasiuni.

  • Peste 2.050 de tranzacţii cu cardul ar putea fi câştigătoare în cadrul LOTERIEI BONURILOR FISCALE

    Pentru a-şi revendica premiile, câştigătorii trebuie să depună bonul fiscal, în original, la orice unitate teritorială a ANAF, împreună cu o copie a actului de identitate sau a paşaportului şi o cerere scrisă. Valoarea totală a premiilor, de un milion de lei, se va împărţi în mod egal între toate persoanele care solicită şi îndeplinesc condiţiile loteriei bonurilor fiscale.

    “Visa a sprijinit această măsură, implementată cu succes şi pe alte pieţe din Europa, precum Croaţia, Slovacia şi Portugalia, care se confruntă cu problema evaziunii fiscale la scară largă. Rezultatul primei extrageri ne confirmă faptul că românii plătesc cu cardul şi sume mici, cum ar fi cumpărături de 6 lei”, a declarat într-un comunicat Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia, Visa Europe.

    Prima extragere din cadrul loteriei bonurilor fiscale a avut loc a doua zi de Paşte, în data de 13 aprilie, fiind luate în considerare toate bonurile emise în perioada 2 februarie – 28 martie, pentru cumpărăturile plătite cu cardul, bonuri de masă sau numerar.

    În urma extragerii, sunt câştigătoare bonurile fiscale în valoare de 6 lei emise la 7 februarie.

    Persoanele care au bonuri câştigătoare îşi pot revendica premiile în maxim 30 de zile de la data extragerii. Plata câştigurilor va fi făcută de Ministerul Finanţelor în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor.

    Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, de Sărbători.

     

  • Creţu, Visa: Statul încasează sub 10% din TVA la hoteluri, jocuri de noroc şi activităţi sportive

     “Am determinat câteva sectoare în care încasările din TVA sunt mult sub media de 44%. Aceste şapte sectoare înregistrează 80% necolectare. Introducerea unor facilităţi fiscale prin acordarea unei reduceri cu 3-5 puncte procentuale la TVA pentru plata cu cardul ar putea aduce încasări suplimentare pentru că omul va fi tentat să plătească mai puţin şi va utiliza cardul. Cred că putem convinge Comisia Europeană că o reducere de TVA de 3-5 puncte pentru plata cu cardul va duce la încasări mai mari decât în prezent”, a spus Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Potrivit datelor Visa, hotelurile plătesc doar 2% din TVA de colectat, restaurantele 19% din valoarea TVA de plată, jocurile de noroc şi pariurile 3%, activităţi sportive, recreative şi distractive – 5%, activităţi asociate diverse – 8%, reparaţii calculatoare, articole personale de uz caznic – 44% şi alte servicii ( splărare şi curăţare îmbrăcăminte, coafură, servicii de înfrumuseţare) – 11%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tinerei de 25 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 25 de ani, a plecat din România în urmă cu doi ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • Companiile americane Visa şi MasterCard s-ar putea retrage din Rusia

     “Cerinţele actuale ale Rusiei merg mai departe decât suntem dispuşi să facem. Sper să ajungem la o concluzie diferită (de propunerea actuală – n.r.) decât să ne întâlnim la 1 iulie şi să spunem că nu suntem dispuşi să participăm”, a declarat directorul general al Visa, Charlie Scharf, la o conferinţă cu investitorii, la Boston, potrivit Bloomberg.

    Şeful Visa şi directorul general al MasterCard, Ajay Banga, au declarat că lucrează cu membri ai legislativului din Rusia pentru schimbarea legii, care a fost adoptată ca răspuns la sancţiunile impuse de SUA Rusiei în contextul crizei din Ucraina.

    În joc se află venituri combinate de 638 de milioane de dolari ale celor doi operatori de plăţi prin card, precum şi poziţia pe o piaţă importană care face tranziţia de la plata în numerar la cea electronică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medvedev: Rusia va pedepsi Visa şi MasterCard pentru participarea la sancţiunile impuse de SUA

     În urma sancţiunilor aplicate de SUA Rusiei ca urmare a anexării regiunii ucrainene Crimeea în martie, Visa şi MasterCard au oprit serviciile de plăţi pentru mai multe instituţii de credit din Rusia, inclusiv Bank Rossia, controlată de un miliardar apropiat preşedintelui rus Vladimir Putin.

    Autorităţile de la Moscova au anunţat ulterior că Rusia îşi va crea propriul sistem de plăţi electronice.

    Implicarea operatorilor de plăţi electronice în sancţiunile împotriva Rusiei “nu va rămâne nepedepsită”, a declarat Medvedev într-un discurs în Duma, camera inferioară a parlamentului de la Moscova.

    “Este fără îndoială o încălcare a acordurilor existente. Trebuie să facem ceea ce este necesar pentru a-i aduce la realitate pe operatorii străini în cauză. (…) Trebuie să răspundă în cadrul actualului sistem de relaţii internaţionale”, a spus Medvedev, fără să specifice natura măsurilor avute în vedere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au făcut anul trecut plăţi online de cca 1 mld. euro

    “În România anul trecut s-au făcut 300 milioane de euro plăţi online, dar adevărul este că deţinătorii de carduri au făcut plăţi de 1 miliard de euro. Este o cifră estimată, pentru că nu există date oficiale. E-commerce-ul din păcate nu este local, având în vedere că mai mult de două treimi din plăţile cu cardurile româneşti sunt pentru cumpărături din afara României”, a spus Creţu.

    El a arătat că piaţa românească de comerţ electronic se confruntă cu mai multe provocări, printre care lipsa de încredere nu numai în anumite magazine, ci şi în anumite platforme, precum şi lipsa de educaţie.

    Potrivit datelor Visa, valoarea medie a tranzacţiei cu carduri pentru comercianţii online locali a fost anul trecut de 33 de euro şi de 54 de euro pentru comerciaţii internaţionali. Tendinţa este de scădere a valorii medii pentru tranzacţiile pe carduri atât la comercianţii locali (37 euro în 2012), cât şi la cei internaţionali (55 euro în 2012). Magazinele locale reprezintă 20% din valoarea totală a tranzacţiilor online cu carduri la comercianţi comparativ cu 21% anul anterior, în timp ce 29,5% din numărul total de tranzacţii au fost realizate în magazinele locale, faţă de 30% în 2012.

    “Posesorii de carduri preferă să cumpere de la comercianţi internaţionali din cauza reţelei relativ mici de magazine cu reputaţie solidă existente din România, dar estimăm că această situaţie se va schimba treptat ca urmare a intrării pe piaţă a unor comercianţi cunoscuţi, datorită reputaţiei şi experienţei”, a mai afirmat Creţu.

    Tranzacţiile online la comercianţii locali sunt în proporţie de 38% către companii de servicii (telecom şi IT&C), 15% pentru utilităţi şi 14% pentru mărfuri din catalog.