Tag: vanzari

  • Italienii nu renunţă la tradiţie: Celebrul lanţ american de restaurante fast-food Domino’s Pizza spune arrivederci Italiei după şapte ani în care s-a luptat fără succes ca să-i câştige pe autohtoni

    Lanţul american de restaurante fast-food, Domino’s Pizza, şi-a închis sucursalele din Italia după şapte ani în care a încercat să câştige clienţii locali de partea sa. Partenerul de franciză al Domino’s, ePizza, care a operat 29 de restaurant din întreaga ţară a dat faliment în aprilie, scrie Finacial Times.

    În contextual procedurii de insolvenţă, partenerul de franciză al Domino’s a beneficiat de protecţie judiciară, ceea ce i-a împiedicat pe creditori săi să-şi ceară banii sau să confişte activele companiei. Totuşi, perioada de graţie a expirat în iulie.

    Americanii au decis să tragă obloanele în Italia după ce s-au confruntat cu o scădere a vânzărilor, costuri ridicate de funcţionare crescute, datorii mari, dar şi o creştere exponenţială a concurenţei venite din partea restaurantelor tradiţionale care apelează la servicii de livrare prin aplicaţii precum Glovo sau Deliveroo.

    Lanţul american de pizzerii are aproximativ 18.800 de unităţi desfăşurate în 90 de pieţe din întreaga lume, o mare parte dintre acestea fiind gestionate în sistem de franciză.

    Încă de la începutul anului 2020, americanii de la Domino’s plănuia deschiderea a 850 de unităţi în Italia şi de a atinge o cotă de piaţă de 2% până în 2030. Cu toate acestea, pandemia a fost mult prea mult pentru partnerul de franciză al americanilor.

    Domino’s a încetat să mai accepte cereri de livrare pe platforma sa din Italia începându cu 29 iulie.

    În 2021, ePizza SpA a raportat vânzări de 10,4 milioane de euro, în creştere cu 8,6% faţă de anul precedent, dar cu 36,8% mai puţin decât ţinta stabilită pentru acel an. În decembrie 2021, rezervele de numerar ale companiei se ridicau la doar 492.000 de euro, cu aproape 80% sub nivelul prevăzut în buget.

  • Unilever majorează preţurile cu 11%, în timp ce se confruntă cu costuri “fără precedent”

    Unilever a majorat preţurile produselor sale cu 11% şi şi-a îmbunătăţit previziunile privind vânzările pentru întregul an, în condiţiile în care luptă să transfere creşterile de costuri către consumatorii tentaţi de alternative mai ieftine, conform Financial Times.

    Directorul financiar Graeme Pitkethly a declarat că Unilever a crescut publicitatea pentru a menţine gospodăriile loiale mărcilor sale în ciuda creşterilor de preţ şi se aşteaptă ca marjele de profit să rămână mai mici pentru restul anului, inflaţia costurilor fiind prognozată să atingă un vârf în a doua jumătate a anului.

    Alan Jope, directorul executiv, a declarat că climatul economic reprezintă un test important pentru mărcile Unilever, printre care se numără Dove, Hellmann’s şi Cif.

    “Intrăm într-o perioadă de creştere economică mai lentă. Rămâne de văzut dacă se va ajunge la o recesiune în toată regula. Capacitatea noastră de a naviga în aceste condiţii depinde aproape în întregime de puterea mărcilor noastre”, a declarat Jope.

    Pitkethly a remarcat că, pe măsură ce preţurile au crescut, produsele de marcă proprie din supermarketuri au acaparat din cota de piaţă a Unilever în Europa şi SUA.

    “Am intensificat investiţiile în mărcile noastre. Cu siguranţă facem mai multă publicitate, am intensificat investiţiile în marketingul de marcă cu 200 de milioane de euro în prima jumătate a anului”, a spus el.

    Presiunile exercitate de creşterea rapidă a inflaţiei asupra companiilor axate pe consum devin din ce în ce mai clare. Retailerul american Walmart, de exemplu, a emis luni al doilea avertisment de profit în 10 săptămâni, deoarece costurile mai mari au afectat clienţii săi vulnerabili la preţuri.

    Unilever, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa londoneză, a fost afectată de creşterile abrupte ale preţurilor materiilor prime, cum ar fi uleiul de palmier, în timp ce se confrunta deja cu performanţe slabe.

    În timp ce preţurile la uleiul de palmier şi la ţiţei s-au redus recent, Pitkethly a spus că costurile pentru alte mărfuri pe care Unilever le foloseşte, cum ar fi gazele naturale şi distilatele de kerosen, au continuat să crească.

    Preţurile pentru mărfurile Unilever au crescut cu 11,2% în cele trei luni de la sfârşitul lunii iunie faţă de anul precedent, dar cu preţul unei scăderi de 2,1% a volumului vânzărilor care a afectat toate cele trei divizii de produse ale Unilever.

    Creşterea vânzărilor pentru întregul an va fi peste intervalul semnalat anterior de 4,5 – 6,5%, a declarat Unilever. Cifra de afaceri a crescut cu 8,1% în primul semestru faţă de anul precedent, ajungând la 29,6 miliarde de euro.

    Acţiunile grupului au crescut marţi la mijlocul dimineţii cu 2,07%, ajungând la 39,98 lire sterline.

    La fel ca şi rivalii săi, Unilever se confruntă cu presiuni pentru a mări salariile personalului, pe măsură ce costul vieţii creşte. Jope a spus, “Nu este o problemă.” “Suntem frecvent întrebaţi “vor ţine salariile pasul cu inflaţia?”, iar răspunsul este nu. Inflaţia este un calvar şi afectează nivelul de trai al tuturor”.

    În luna mai, Unilever a anunţat numirea investitorului activist Nelson Peltz în consiliul său de administraţie. Numirea a stârnit speranţe în rândul altor acţionari pentru o reorganizare la companie, al cărei preţ al acţiunilor a înregistrat o evoluţie slabă de când directorul general Alan Jope a preluat conducerea în 2019.

    De asemenea, investitorii au reacţionat prost la mişcarea lui Jope, la sfârşitul anului trecut, de a încerca să achiziţioneze divizia de sănătate pentru consumatori a GSK, acum desprinsă sub numele de Haleon, pentru 50 de miliarde de lire sterline.

    Jope a declarat marţi că Peltz a avut până acum o “contribuţie foarte constructivă”.

     

  • Nestlé România a înregistrat o creştere a vânzărilor de 12,6% în S1 „Ne dorim ca 2022 să fie a nouălea an consecutiv de creştere”

    Nestlé România, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală de dulciuri, băuturi şi mâncare pentru animale de companie, a avut în primul semestru o creştere de 12,6% în primele şase luni ale acestui an.

    „Creştere a fost susţinută de o evoluţie de două cifre pe 7 dintre cele 10 divizii ale noastre. Ne dorim ca 2022 să fie a nouălea an consecutiv de creştere sănătoasă a business-ului Nestlé în România”, spune Silvia Sticlea, country manager Nestlé România, o companie cu o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de lei în 2021. Portofoliul Nestlé a crescut în prima parte a anului cu 30 noi produse potrivite pentru toate vârstele şi gusturile, de la produse culinare, la mâncarea pentru bebeluşi Gerber Organic Baby, precum şi suplimente alimentare din gama NANCARE.

    Grupul este prezent în România pe segmentul de băuturi (cu branduri precum Nescafe, Dolce Gusto, Starbucks sau Nespresso – acesta din urmă fiind operat separat), de dulciuri (Lion, KitKat, Joe, After Eight, Smarties), alimente (Maggi), cereale (Nesquik, Chocapic), lactate (Nesquik), hrană pentru animale (Purina), hrană pentru copii (Nan), HealthScience (Optifibre – produs pentru digestie ce se vinde atât în retailul on şi offline, cât şi în farmacii) şi out of home. Acesta din urmă este un segment ce cuprinde brandul Nestlé Professional pentru HoReCa, o serie de automate de cafea şi dulciuri şi brandul Garden Gourmet pe segmentul burgerilor vegetarieni.

    Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare şi băuturi din lume, a avut la nivel mondial o creştere organică de la 8.1%, cu o creştere internă reală (RIG) de 1.7%. Creşterea a fost generalizată în majoritatea zonelor geografice şi categoriilor.

    „În prima jumătate a anului, am înregistrat o creştere organică puternică şi o sporire semnificativă a profitului pe acţiune. Echipele noastre locale au implementat creşterile de preţuri într-o manieră responsabilă. Rezilienţa volumului şi a mixului de produse s-a bazat pe brandurile noastre puternice, pe ofertele diferenţiate şi pe poziţiile de lider pe piaţă. Am limitat impactul presiunilor inflaţioniste fără precedent şi al constrângerilor lanţului de aprovizionare asupra dezvoltării marjei noastre prin controlul disciplinat al costurilor şi eficienţa operaţională. În acelaşi timp, investiţiile din spatele cheltuielilor de capital, digitalizării şi sustenabilităţii au crescut semnificativ”,a  spus Mark Schneider, CEO al Nestlé.

    Creşterea organică în Europa a fost de 7,1%.  Avansul reflectă creşterea preţurilor, redresarea în continuare a canalelor externe şi inovarea. Zona a continuat să înregistreze creşteri ale cotei de piaţă, în special în ceea ce priveşte hrana pentru animale de companie, cafeaua şi alimentaţia sugarilor.

    Pe categorii de produse, principalul motor de creştere a fost Purina PetCare, alimentată de mărcile premium Gourmet, Purina ONE şi Purina Pro Plan, inclusiv produse veterinare. Creşterea a fost generalizată pe toate canalele, în special în comerţul electronic şi în magazinele de specialitate pentru animale de companie. Gourmet Revelations, recent lansata mâncare super-premium pentru pisici, a înregistrat o cerere puternică. Vânzările în Nestlé Professional au crescut într-un ritm de două cifre, condus de băuturi. Apa a înregistrat o creştere de două cifre, condusă de S.Pellegrino, Perrier şi Acqua Panna. Vânzările în nutriţia sugarilor au crescut într-un ritm de două cifre, pe baza impulsului puternic pentru produsele oligozaharidelor din laptele uman (HMOs). Categoria de Dulciuri a raportat o creştere medie de o singură cifră, cu o cerere puternică pentru KITKAT în majoritatea zonelor geografice şi Baci în Italia. Cafeaua a înregistrat o creştere de o singură cifră, condusă de cafeaua solubilă NESCAFÉ. Starbucks by Nespresso şi alte capsule compatibile Nespresso au înregistrat creşteri suplimentare ale cotei de piaţă pe segmentul de retail. Culinary a raportat o scădere a vânzărilor, afectată de creşterea negativă a pizza şi tăiţei. Produsele pe bază de plante GARDEN GOURMET au continuat să vadă un impuls puternic, reflectând lansările de noi produse.

    La nivel de grup, conducerea companiei se aşteptăm la o creştere organică a vânzărilor între 7% şi 8%. Marja profitului operaţional este aşteptată în jurul valorii de 17,0%.

     

  • BREAKING Scumpirile accelerate din energie majorează de aproape cinci ori profitul Petrom în S1/2022 la 4,6 miliarde de lei, rezultat istoric

    Acţiunile companiei se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti la de 4,5 ori rezultatul net din ultimele 12 luni

    Scumpirea accelerată a preţului carburanţilor, de exemplu cu 50% pentru motorina în S1/2022, au determinat ca OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti şi din acţionariatul căreia fac parte şi viitori pensionari ai României prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, să raporteze rezultate financiare record pentru prima jumătate a acestui an.

    Astfel Petrom a anunţat joi dimineaţă la Bursa de la Bucureşti un profit net de 4,6 miliarde de lei în S1/2022, comparativ cu 980 mil. lei în aceeaşi perioadă din 2021, adică o creştere de 374% (aproape cinci ori) şi vânzări de 25,6 mld. lei, plus 153%. Acesta este cel mai bun semestru din istoria companiei şi mai mult, doar în S1/2022, Petrom a avut un profit cât 2021 (2,9 mld. lei) şi 2020 (1,3 mld. lei) la un loc.

    “În primele 6 luni ale acestui an, mediul de piaţă a fost fără precedent. În contextul conflictului Rusia- Ucraina, preţurile internaţionale şi regionale pentru principalele noastre produse au fost ridicate şi volatile şi au apărut dificultăţi de aprovizionare”, spune Christina Verchere, CEO Petrom.

    “În această perioadă, capacităţile noastre interne de producţie au funcţionat într-un grad ridicat, inclusiv rafinăria Petrobrazi si centrala electrica de la Brazi, şi ne-am concentrat pe diversificarea surselor de aprovizionare, astfel încât să asiguram continuitatea livrărilor către clienţii noştri”.

    În raportul semestrial se arată că Petrom estimează transferul statutului de operator în proiectul Neptun Deep către OMV Petrom în T3/22. “Dacă toate condiţiile prealabile sunt îndeplinite, decizia finală de investiţie este estimată pentru mijlocul anului 2023”.

    În T2/2022, comparativ cu T1/2022, profitul net a urcat de la 1,7 mld. lei la 2,9 mld. lei în timp vânzările au avansat de la 12 mld. lei la 13,6 mld. lei. Potrivit calculelor realizat de ZF, în ultimele 12 luni (S2 2021 plus S1 2022) profitul net al Petrom a fost de 6,5 mld. lei, ceea ce înseamnă că la o valoare de piaţă în prezent de circa 29 mld. lei, acţiunile SNP se tranzacţionează la un multiplu PER de 4,5x. Din acţionariatul companiei fac parte austriecii de la OMV (51%), statul român (20,6%), Fondul Proprietatea, fonduri Pilon II.

    Alte comentarii din raportul Petrom:

    @ “Pentru a creşte producţiei de gaze naturale a României, este esenţial să dezvoltam resursele de gaze din perimetrul Neptun Deep. Apreciem modificările aduse Legii Offshore, însă o serie de clarificări din partea autorităţilor sunt necesare. Dacă toate condiţiile prealabile sunt îndeplinite, decizia finală de investiţie este estimata pentru mijlocul anului 2023”, spune Verchere.

    @ “În acest mediu foarte volatil, ne-am canalizat eforturile pentru a contribui la securitatea aprovizionării cu energie a României. Prin strategia noastră pentru 2030, propunem 11 miliarde de euro pentru a sprijini creşterea atât de necesară a ţării, bazată pe investiţii, şi transformarea pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”.

    @ Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale semnificativ mai mare, de 5,9 miliarde lei, în contextul fără precedent al preturilor crescute si volatile ale mărfurilor generat de contextul geopolitic

    @ Producţia a scăzut cu 11%, la 121 mii bep/zi, în principal din cauza vânzărilor de active şi a declinului natural accentuat din zăcămintele principale.

    @ Volumele vânzărilor cu amănuntul mai mari cu 5%, susţinute în principal de creşterea robustă a cererii în T1/22, în timp ce în T2/22 am înregistrat o încetinire.

    @ Indicatorul marja de rafinare OMV Petrom (raportat la Brent) la valoarea de 15,20 USD/bbl, ca urmare a diferenţialelor mai bune, în principal pentru motorina si benzină.

     

  • Vânzările de maşini în Europa, la cel mai scăzut nivel din 1996, după 12 luni de scădere

    Volkswagen Group a fost cel mai afectat producător auto major, cu aproape un sfert mai puţine vânzări faţă de iunie anul trecut. Pe parcursul primului semestru, însă, Stellantis a înregistrat cea mai mare scădere, de 21,1%.

    Dintre mărcile mai mici, înmatriculările noi ale Volvo au scăzut cu 47,9% în iunie şi cu 28,5% în prima jumătate a anului, în timp ce Jaguar Land Group a înregistrat o scădere mai mică în iunie, de 13,2%, dar cea mai abruptă lovitură din acest an până acum, de 34,7%.

    Inflaţia, blocajele din lanţul de aprovizionare, creşterea numărului de cazuri de coronavirus în unele ţări şi lipsa continuă de cipuri sunt doar câteva dintre problemele care afectează industria auto din regiune, care a înregistrat 12 luni consecutive de scăderi.

    Marii producători de automobile, de la BMW la Stellantis, au raportat în ultimele săptămâni scăderea vânzărilor la nivel global, înainte de publicarea rezultatelor pentru cel de-al doilea trimestru, la sfârşitul acestei luni.

    Toate cele patru pieţe majore din Uniunea Europeană – Spania, Italia, Germania şi Franţa – au raportat o scădere a înmatriculărilor de maşini.

  • Alertă în întreaga lume, criptomonedele se prăbuşesc: Cel mai mare exchange a îngheţat retragerile de Bitcoin

    • Piaţa crypto a pierdut weekendul trecut aproximativ 200 de miliarde de dolari 

     

    Platforma de exchange pentru criptomonede Binance, cea mai mare la nivel mondial, a blocat retragerile monedei Bitcoin din cauza „unei tranzacţii blocate care a cauzat întârzieri”, conform CNBC.

    Iniţial, CEO-ul şi fondatorul Changpeng Zhao a scris pe Twitter că problema va fi rezolvată în 30 de minute, însă, ulterior, a declarat că situaţia „va persista mai mult decât estimasem”. De asemenea, CEO-ul a menţionat că eroarea „afectează doar reţeaua Bitcoin” şi deţinătorii „îşi pot retrage monedele prin alte reţele, precum BEP-20”.

    Ştirea vine într-un moment în care Bitcoin a coborât cu 10% luni la sub 24.000 de dolari, atingând cel mai slab nivel din decembrie 2020. Cea mai valoroasă criptomonedă din lume a fost lovită de temerile macroeconomice, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc. Astfel, industria crypto a pierdut circa 200 de miliarde de dolari doar în weekend-ul trecut.

    Binance înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

    Luni, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe retragerile şi transferurile între conturi din cauza „condiţiilor extreme de pe piaţă”, marcând un nou moment presant pentru industria monedelor digitale. La scurt timp după anunţ, Bitcoin şi Ethereum au scăzut cu 6%, respectiv 8%.

    Celsius Network este un jucător important în domeniul împrumuturilor crypto, atrăgând anul trecut o finanţare de 750 de milioane de dolari. În august 2021, compania avea active de 20 de miliarde de dolari, însă nivelul a scăzut la 11,8 miliarde pe 17 mai 2022.

    Anterior, crypto-proiectul Terra (LUNA) – aflat în top 10 la nivelul întregii industrii – s-a prăbuşit în 24 de ore cu 98% şi a provocat pierderi fără precedent pentru investitorii crypto care se concentrează pe proiecte majore, aflate la vârful pieţei.

    Reţeaua Terra operează un „stablecoin algoritmic”, cunoscut drept TerraUSD (UST), a cărui valoare ar trebui să rămână în permanentă la paritate de 1 la 1 cu dolarul american. Într-o piaţă crypto puţin reglementată, investitorii aleg stablecoin-urile în momente marcat de volatilitate, însă UST s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

     

  • Andreea Moldovan, general manager al Avon pentru regiunea Europei de Sud: „Cred că în orice meserie, dacă vrei să fii bun, trebuie să înveţi toată viaţa”

    Andreea Moldovan este directorul general al Avon România, dar este responsabilă de încă 10 ţări, ea conducând un business de aproape 200 de milioane de dolari. Şi-a început cariera la Avon în 1998, ca director de vânzări în Cluj-Napoca, apoi a avansat constant. Chiar dacă a lucrat mai bine de 20 de ani pentru aceeaşi companie, spune că nu a avut niciodată ocazia să se plictisească, iar ceea ce a motivat-o mereu a fost permanenta dorinţă de învăţare.

     

    Numirea Andreei Moldovan vine după promovarea lui Răzvan Diraţian, cel care, condus afacerea din România peste 8 ani în funcţia de General Manager pentru Avon Filipine, o piaţă de top, aflată în top 5 la nivel global.

    După primul său post, de director de vânzări în Cluj-Napoca, au urmat apoi rolurile de director naţional de vânzări în Maroc şi România şi director regional de vânzări pentru Europa de Est. Printre hobbyurile sale se numără sportul (schi, tenis, înot), fotografia şi zona de fashion, în care, cu ani în urmă, s-a implicat intens. A urmat un curs de design vestimentar şi lansat chiar şi o serie de colecţii proprii. Profilul Andreei Moldovan a apărut în anuarul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA 2021. Ea ocupă locul 23 în acest clasament, în urma voturilor primite de la reprezentanţii mediului de afaceri românesc. Andreea Moldovan este unul dintre invitaţii recenţi ai emisiunii Viaţa ta e un business şi a povestit despre fiecare pas făcut în carieră, precum şi despre principalele lecţii învăţate de ea de-a lungul acesteia.

    Ai mai recomanda cuiva să stea atât de mult într-o companie?

    Aş spune că depinde de companie. Pentru mine, motorul a fost faptul că am găsit în această companie mai mult decât business, pentru că m-am regăsit foarte mult în partea de acţiune socială, de impact social pe care îl are Avon. A contat şi faptul că la fiecare 2-3 ani am mai făcut un pas în carieră, fie într-o poziţie nouă, fie în afara ţării, într-o cultură nouă. Se spune că este bine să fii expus la cât mai multe industrii, dar eu mi-am obţinut dezvoltarea prin expunerea la mai multe culturi şi arii de business în aceeaşi companie.

    Cum ai ajuns la Avon?

    Lucram la o agenţie de media în Cluj, iar şeful meu de atunci era foarte nonconformist, ne recomanda să luăm ziarul şi să ne uităm după joburi ca exerciţiu – ne spunea că trebuie să ne vindem pe noi mai întâi, înainte de a vinde orice produs.

    De ce te-ai dus acolo?

    Eram curioasă, era un nume nou pe piaţă, brandul era necunoscut şi era un brand de vânzare directă, de asemenea un sistem destul de necunoscut în România la vremea respectivă. Acolo, m-a cucerit echipa care organiza interviul şi modul în care s-a desfăşurat acesta. Am finalizat prin a-mi dori jobul, pentru care candidau atunci 60 de persoane.

    Care a fost valoarea primului tău salariu?

    Primul salariu a fost de 400 de dolari, o ofertă interesantă la vremea aceea.

    Atunci, la început,  îţi aminteşti valoarea bonusurilor pe care le-ai luat?

    Îmi amintesc că luam bonusuri aproape în fiecare an şi, de asemenea, am avut oportunitatea să intrăm în anteprenoriat, tot prin intermediul companiei, să facem un pas lateral din poziţia de angajat în poziţia de antreprenori. Am acceptat acea oportunitate, să dezvolt propria mea reţea de vânzări,  aproape doi ani şi jumătate am fost colaborator al companiei şi bonusurile erau foarte interesante, aproape că dublau salariul la momentul respectiv.

    Când ţi-ai dat seama că vrei mai mult?

    Am intrat într-o vâltoare a businessului care m-a absorbit cu totul, singurul meu obiectiv era să strălucesc acolo unde sunt, să creez valoare, iar şefii mei de atunci au văzut momentul în care eu eram gata pentru o nouă poziţie mai repede decât mi-am dorit eu, eu eram foarte fericită cu ce făceam.

    Dar ce te-a determinat să te duci să accepţi poziţii superioare sau să accepţi poziţii în alte ţări?

    În alte ţări m-am dus din curiozitate, din dorinţa de a învăţa ceva nou, dar şi de a descoperi o altă cultură. Când am acceptat primul rol, în Maroc, aveam o fetiţă de 7 luni. Am fost întrebată dacă cineva vorbeşte franceză din echipa mea şi vrea să meargă cineva acolo – a fost un şoc pentru toată lumea că am ales să merg eu. Mi-am dat seama că am să învăţ mult dacă eram expusă la alte culturi. Experienţa din Maroc, de la începutul carierei, m-a dezvoltat cel mai accelerat, fiindcă s-au suprapus mai multe provocări: o nouă cultură, o primă misiune internaţională, un post pe o treaptă ierarhică mai mare.

    Ai refuzat vreun job?

    Da, chiar recent mi s-a întâmplat – nu era jobul potrivit şi simţeam că mai am de livrat acolo unde sunt.

    Ce contează când accepţi astfel de poziţii – pachetul salarial sau faptul că poţi avea succes şi că ai putea fi luată pentru o poziţie mult superioară?

    Depinde de om – pentru mine nu pachetul salarial este important. Ce m-a împins mereu a fost dorinţa de a creşte, de a învăţa ceva nou şi au fost situaţii în care am acceptat o poziţie nouă, cu o creştere salarială foarte mică. Acel pas m-a ajutat să dobândesc experienţă în plus sau să ofer copiilor mei ceva în plus. Dacă stau să mă gândesc, o decizie bună a fost să accept poziţia de director general la Praga, pentru mine motivaţia a fost atunci să pot să le ofer copiilor accesul la o şcoală internaţională şi a fost o decizie extrem de bună, care le-a dat un start excelent în viaţă.

    Ce i-ai spune Andreei Moldovan care ieşea de pe băncile şcolii, de la Babeş-Bolyai?

    Să aibă încredere ea. La începutul carierei mele m-am autosabotat. Am avut extrem de multe momente în care nu m-am iubit, am fost extrem de exigentă – aş fi mai blândă cu mine acum.

    Care a fost cea mai proastă decizie pe care ai luat-o în cariera ta profesională?

    Nu pot să spun că am regrete, fiecare decizie mi-a adus ceva nou, chiar dacă au fost puţin mai neinspirate unele dintre decizii. Am luat însă decizii personale proaste – una dintre acestea a fost că, în 2008, am decis să fac o investiţie destul de mare în a construi o casă, cu credite, şi a fost un moment extrem de prost în piaţă, am dus consecinţele acelei decizii mulţi ani, dar am învăţat şi din asta.


    Te gândeai atunci, în 1998, că vei sta 24 de ani în aceeaşi companie?

    Nici într-un caz nu am avut în minte acest lucru, nici măcar n-am avut în minte că voi ajunge în locul unde sunt astăzi. Scopul meu a fost doar să-mi satisfac curiozitatea, mi-au plăcut foarte mult produsele la acel moment, iar pentru o tânără fată, era un domeniu ideal în care să lucrezi. Apoi, au venit tot felul de provocări bune care m-au ţinut în companie.

    Ce defecte trebuie să ai ca să fii un director general bun?

    Trebuie să ai o doză de nebunie câteodată, să ai curaj să îţi asumi riscuri şi să ai curajul să ai încredere în echipa ta pentru că sunt multe persoane care consideră că în momentul în care ajungi director general, tu trebuie să dai viziunea – dar ai o echipă cu care poţi ajunge mult mai departe dacă îi acorzi încredere, iar asta poate să fie şi un defect, dar şi o calitate.


    Dar care a fost cea mai bună decizie profesională?

    Mutarea la Praga, care nu mi-a oferit doar oportunităţi pentru copii, dar şi de carieră – este un capitol la care mă întorc de multe ori cu mândrie. Cu echipa de acolo, în afară de rezultatele foarte bune de business pe care le-am realizat, am reuşit să ducem o iniţiativă de CSR la nivelul celui mai puternic eveniment de CSR din piaţă, care este şi cel mai mare eveniment de acest tip de pe harta ţărilor Avon, adunam acolo peste 25.000 de participanţi, care veneau la Marşul Roz în fiecare an. Am colectat fonduri de peste 4 milioane de dolari pentru campania împotriva cancerului de sân.

    De ce nu ţi-ai făcut propria afacere?

    Pentru că oportunităţile pe care mi le-a oferit Avon erau mult mai puternice decât ceea ce am construit eu la acel moment, deci era un pas foarte mare înainte pe care nu aveam cum să-l fac de una singură la momentul respectiv şi, având şi copiii mici, probabil că a fost şi o variantă mai convenabilă la acel moment, cu mai puţine riscuri.

    La începutul anilor ‘90, tu ce visai că vei ajunge sau ce voiau părinţii tăi să fii?

    Eu, înainte să aleg Facultatea de Informatică Economică, pe care am ales-o pentru că eram foarte bună la matematică şi eram fascinată de tehnologie, visam să devin medic. Am fost şi la Olimpiada de Biologie, învăţam foarte intens în direcţia respectivă, însă părinţii mei au încercat să mă convingă să nu merg spre o carieră de medicină, pentru că este o meserie care mi-ar fi furat viaţa, ca să fiu foarte bună, ar fi trebuit să învăţ continuu. Ei bine, am ales informatica economică şi am ales să rămân în zona de business, care nu pot să zic că mi-a furat viaţa, dar, la fel, este o meserie care îţi cere să înveţi încontinuu toată viaţa şi cred că în orice meserie, dacă vrei să fii bun, trebuie să înveţi toată viaţa. Nu îmi pare rău că nu m-am făcut medic. Fiica mea cea mare este acum studentă la medicină veterinară, fără s-o împing eu în această direcţie, dar mă bucur că se întâmplă cumva lucrul ăsta. Eu am ales informatica economică şi, deşi nu am profesat în domeniul în care m-am pregătit, m-a ajutat foarte mult această combinaţie de business cu tehnologie în cariera pe care am construit.

    Ce calităţi crezi că ai tu ca CEO?

    Cred că sunt modestă şi acest tip de modestie l-am dus şi în leadership; cred foarte tare în humble leadership şi cred în oameni. M-a mai ajutat atitudinea mea pozitivă faţă de viaţă, pentru că şi atunci când am dat de greutăţi, am reuşit de fiecare dată să văd lucrurile bune, iar asta m-a ajutat să merg mai departe.

    Ai fost vreodată în situaţia de burn-out?

    Am fost foarte aproape de burnout după primul an de pandemie. Prin natura mea, sunt destul de disciplinată cu viaţa personală şi, în prezent, timp de patru zile pe săptămână îmi încep ziua cu sport. În primul an de pandemie, am pierdut această rutină pentru şapte luni. Aveam foarte multe provocări, atât din cauza mediului extern, cât şi din cauza unei schimbări foarte mare de business pe care o făceam. Am reuşit să mă remontez, iar acum, de mai bine de un an, am reluat bunele obiceiuri.

    Ce oportunităţi ai ratat?

    Nu aş putea spune că am ratat oportunităţi, am făcut alegeri care m-au adus unde sunt astăzi. Dacă aş fi făcut alte alegeri, probabil aş fi fost în altă parte – nu pot să spun că mai bine sau mai prost. Am refuzat multe oferte din afara Avonului – am alungat repede gândurile legate de cum ar fi fost dacă le-aş fi acceptat, nu ne serveşte cu nimic să ne gândim astfel – mai degrabă e bine să spui: „Asta am decis şi cu decizia asta merg mai departe”.

    De ce te-ai întors în ţară?

    Am venit cu foarte multă speranţă că pot să fac ceva mai mult pentru România, dar şi pentru a da copiilor mei şansa să se reconecteze cu propria lor ţară – în Praga nu învăţaseră nicio boabă de română, am zis că nu e bine pentru ei ca români, iar şefa mea de atunci, care acum este CEO, mi-a spus că au nevoie de mine aici.

    Vrei să primeşti un post extern mai mare?

    În prezent, nu, pentru că rolul meu actual este din 2020 – au trecut doi ani de pandemie şi suntem la mijlocul procesului de transformare, cel puţin încă doi ani simt că pot să aduc foarte multă valoare şi să învăţ. Nu spun nu oportunităţilor, sunt deschisă, dacă se întâmplă să vină o altă oportunitate, am să o accept, dacă sunt pregătită pentru ea. Am şi alte planuri în minte pe care treptat la conturez.

    Care sunt domeniile care au crescut în perioada în care ai stat la Avon şi unde crezi că te-ai fi potrivit?

    Mă fascinează partea de tehnologie de blockchain, partea de real estate fracţionat, e o parte de business cu tehnologie, sunt domenii noi – unde nu aş vrea să mă mut neapărat, dar sunt domenii care mă fascinează.

    Tu te-ai angaja pe tine, aşa cum erai în 1998?

    Da, fiindcă ce aveam eu atunci ca mare plus era o sete enormă de a învăţa şi o curiozitate mai autentică – asta caut şi la candidaţii pe care îi recrutez în prezent – mă uit la acea sclipire din ochii lor şi cred foarte mult în oamenii care vor să crească continuu şi cărora le place ceea ce fac.

    Când renunţi la cineva, de ce faci lucrul acesta?

    În primul rând, pe probleme de etică este locul unde nu fac niciun fel de rabat – dacă sunt persoane care nu se potrivesc pe aspecte de etică, morală, valori, acolo nu fac niciun compromis. Al doilea motiv ţine de probleme de performanţă, dar asta după ce întotdeauna dau o a doua şansă.

    Pentru cineva care are 18-19 ani, cu ce background să vină din spate, ca să îşi facă viaţa mai uşoară?

    Aş spune că, în primul rând, trebuie să înţeleagă ce le place. Pentru că sunt mulţi tineri care nu au descoperit încă ceea ce le place. Le-aş recomanda să încerce mai multe lucruri şi să găsească acele lucruri cu care rezonează – astfel şansele să reuşească sunt mult mai mari. Le-aş recomanda să facă perioade de internshipuri în diferite companii, ca să înţeleagă dacă ceea ce îşi imaginează este doar ce şi-au construit în minte şi realitate.

    Ce au americanii şi nu avem noi?

    Cred că au mai multă încredere în ei, o încredere pe care nu o avem în Europa de Est şi au, de asemenea, acea dezinvoltură specifică acelei culturi în care au crescut – văd asta şi la copiii mei, acesta este principalul plus al şcolii americane, îi face pe oameni să fie foarte încrezători în ei – lucru care nu se întâmplă în cultura noastră.

    Ce cărţi recomanzi?

    Cărţile lui Harari m-au marcat (Sapiens, Homo Deus, 21 de lecţii pentru secolul XXI), cărţi pe care le-am citit cu sufletul la gură şi pe care le-aş recomanda.

    Care este jobul tău de vis, care nu are nicio legătură cu Avon?

    Mă întreb ce aş face când aş ajunge la un apogeu al carierei – şi voi ajunge acolo. Dar sunt pasionată de mai multe lucruri, design interior, grădinărit, fotografie, lucrul cu copiii – am mai multe idei, probabil voi alege una dintre ideile respective.

    Puteţi vedea toate emisiunile pe: alephbusiness.ro/emisiune/viata-ta-e-un-business/

  • Câţi bani mai încasează statul din vânzările de ţigarete: 20 de miliarde de lei pe an

    Cele patru companii mari care activează în industria tutunului – British American Tobacco, Philip Morris, Japan Tobacco International şi Imperial Tobacco – au contribuit în 2021 la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creştere cu 13% faţă de 2020, potrivit unui comunicat al producătorilor de ţigarete din România. Suma este formată din accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii.

    „În 2021, JTI Romania a virat la buget sume cu peste 14% mai mari comparativ cu 2020. În ciuda restricţiilor impuse de pandemie, am reuşit să creştem contribuţiile pentru că piaţa neagră s-a menţinut sub media europeană, iar cadrul de reglementare nu a suferit schimbări majore şi neplanificate”, a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.
    În total, cele patru companii din industria tutunului- BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco – angajează aproape 5.000 de salariaţi în trei fabrici. În 2020, pe fondul scăderii veniturilor din energie, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la buget, spun reprezentanţii companiilor de ţigarete, iar unii jucători din această industrie continuă investiţiile.

    ”Din 2017 până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiţi în fabrica noastră din Otopeni. În perioada 2022-2023, PMI va mai investi peste 100 de milioane de dolari şi va continua să dezvolte capacităţile de producţie. Pentru a îndeplini ceea ce ne-am propus avem nevoie şi din partea autorităţilor de o perspectivă pe termen mediu şi lung a politicii fiscale şi de un cadru de reglementare stabil”, a spus Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

    Circa 75% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe virate la stat, a explicat Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

  • Magazinul Gucci din Bucureşti a fost închis după ce afacerile au atins un nivel record, aproape 21 milioane de lei în 2021. Buticul era la parterul hotelului Athenee Palace Hilton din Bucureşti

    Magazinul Gucci din Bucureşti a fost închis „în glorie“, afacerile ajungând la un pas de 21 mil. lei în 2021, după o urcare uşoară de la 20,7 mil. lei în anul anterior. Acesta este cel mai bun rezultat de la deschidere.

    Profitul net a urcat şi el la 5 milioane de lei, adică o marjă de aproape 24%. Spre comparaţie, în primul an de pandemie, compania avea un profit net de 4,4 mil. lei, cu 12% mai mic. Chiar şi în acest context, buticul Gucci din Bucureşti, operat în sistem de franciză de familia de antreprenori locali Calagiu, a tras obloanele recent, marcând astfel ieşirea brandului de lux de pe piaţa din România după mai bine de un deceniu.

    Reprezentanţii francizei Gucci în România nu au spus care a fost motivul închiderii magazinului, însă sursele din piaţă afirmă că decizia nu ţine de rezultatele afacerii locale, ci de o decizie a companiei-mamă de a renunţa la unităţile operate în franciză.

    Închiderea reprezintă unul dintre cele mai importante exituri de branduri de lux din România deoarece era unul dintre nume vechi, stabil, buticul fiind amplasat în acelaşi loc – parterul hotelului Athenee Palace Hilton din Bucureşti – de mai bine de un deceniu.

    Pe piaţa luxului din România, o piaţă subdezvoltată comparativ cu ţări din Occident şi chiar cu state din regiune, mai sunt prezente nume precum Louis Vuitton, Burberry, Dolce&Gabbana sau Valentino. Singurul venit direct este Louis Vuitton, restul toate operând pe modelul francizei.