Tag: valuta

  • Băncile ungureşti, aceşti lilieci cu puteri de Batman

    Sandor Csanyi, şeful celei mai mari bănci ungare, OTP, a replicat că de fapt, atunci când are probleme în economie, guvernul apelează la bănci ca la un fel de Batman, a relatat publicaţia Portfolio. Atât OTP, cât şi MKB Bank sau subsidiarele ungare ale Erste, KBC şi Raiffeisen au contestat în justiţie decizia guvernului de a rambursa retroactiv clienţilor banii luaţi prin “practici comerciale incorecte” din 2004 încoace.

    Primele acţiuni au fost însă deja respinse în justiţie, iar un fruntaş al partidului de guvernământ Fidesz a spus că băncile ar putea fi obligate să extindă despăgubirile şi pentru clienţii care şi-au achitat deja creditele în cadrul unui program de rambursări anticipate derulat în 2011-2012, ceea ce ar spori considerabil factura de plată a băncilor, ducând-o la un total de cca 3 mld. euro.

    Aceasta se adaugă la dificultăţile pe care le întâmpină băncile ungare din cauza conflictului din Ucraina, unde unele au subsidiare, şi a sancţiunilor financiare impuse de Bruxelles Rusiei. Şeful BCE, Mario Draghi, a încercat să ia apărarea băncilor în august, afirmând că plăţile retroactive “nu par să fie conforme” cu reglementările europene, ar guvernul Orban l-a ignorat.

    Guvernul Orban a început în forţă reforma sistemului bancar, axată pe trei elemente: răscumpărarea de către stat a cel puţin jumătate din activele bancare aflate în proprietatea unor grupuri financiare străine, crearea unei “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro, şi planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Invitaţie (oficială) la creditare

    APROAPE UN MILIARD DE EURO LE-A DAT BNR BANCHERILOR DE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI AN. ÎN PLUS, LE-A MAI ELIBERAT ŞI LICHIDITĂŢI DE 4 MILIARDE DE LEI, ÎN SPERANŢA CĂ ÎI VA CONVINGE SĂ REÎNCURAJEZE ŞI SĂ REPORNEASCĂ ROBINETUL CREDITĂRII. Relaxarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală a venit după aproape trei ani în care au fost „îngheţate“.

    Începutul de an a adus atât o diminuare a RMO la lei, cât şi reducerea RMO la valută. Iar banca centrală a aruncat în lupta pentru creditare şi reducerea dobânzii-cheie, în două etape, până la 3,5%.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat asigurări că banca centrală mai are „gloanţe“ şi a promis că relaxarea politicii monetare va continua în condiţiile în care rezervele minime sunt foarte sus şi dobânda este ridicată în comparaţie cu alte ţări. Până acum însă, nici inundarea băncilor cu lichidităţi şi nici reducerea dobânzii de politică monetară nu au reuşit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv, volumul împrumuturilor totale acordate sectorului privat bătând pasul pe loc. Creditul pri­vat înregistra în luna mai o scădere de 2% în termeni nominali (-3% în termeni reali), faţă de aceeaşi lună din 2013, în condiţiile în care creditarea în valută îşi continuă scăderea. Declinul împrumuturilor acordate în valută (exprimate în lei) a fost în luna mai de 7,7%. Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1% comparativ cu mai 2013. BNR nu trece cu vederea contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6%, de la 62,4% în vara anului 2013.

    În aceste condiţii, banca centrală a decis în iulie să mai facă un pas pe drumul relaxării, reducând încă o dată rata rezervelor minime în valută, de la 18% la 16%. Este cel mai scăzut nivel la care a ajuns acest instrument de politică monetară după anul 2000. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%).

    Rămâne de văzut dacă de această dată băncile vor decide să folosească valuta eliberată de BNR pentru acordarea de credite. Dar nu oricui, ci doar celor care nu sunt expuşi la riscul valutar: „Scăderea creditului în valută este semnificativă, putem vorbi chiar de o contracţie. Deci nu ne deranjează în aceste condiţii creditarea în valută, dacă se adresează debitorilor existenţi sau viitori care nu sunt expuşi riscului valutar, exportatori sau investitori străini“, a spus guvernatorul BNR.

    Ce au făcut băncile cu valuta eliberată de BNR la începutul anului? O parte din lichidităţile eliberate de BNR a fost repatriată la băncile-mamă, spun analiştii. Dacă în anii trecuţi fenomenul dezintermedierii era o mare ameninţare, acum nu mai pare să fie un fenomen atât de temut. Guvernatorul BNR susţine că este foarte greu, dacă nu imposibil, să urmăreşti traseul fiecărui euro care pleacă din rezerva obligatorie. Cu toate acestea, el afirmă că o parte din lichidităţi au fost repatriate de către bănci către ţările de origine, ceea ce nu trebuie „dramatizat“, în condiţiile în care băncile au exces de lichiditate atât în lei, cât şi în valută. Şi tot guvernatorul afirmă că nu lipsa banilor determină scăderea creditului în valută. „Evoluţia creditului este legată de transformări structurale, de situaţia creditelor neperformante, de o anumită stare de neîncredere între bănci şi clienţi, pe care încercăm s-o atenuăm inclusiv prin măsuri pozitive de politică monetară, printr-un climat stabil. Iar o parte dintre aceşti bani au fost folosiţi fie pentru acoperirea unor datorii sau pentru noi credite.“

    În anii de boom instituţiile de credit aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanţa acordarea de împrumuturi pe plan local. Băncile străine care au participat la Iniţiativa de la Viena şi care deţin cea mai mare parte din sistemul bancar românesc şi-au redus cu 20% expunerea pe subsidiarele din România în perioada martie 2009 – martie 2014, potrivit unui studiu prezentat de oficialii din BNR. În ciuda temerilor din ultimii ani, piaţa locală a fost ferită de o reducere brutală a expunerilor băncilor străine, care dacă s-ar fi concretizat ar fi antrenat o ajustare cu adevărat vizibilă a raportului credite/depozite pe componenta în valută.

    Analiştii apreciază că şi valuta eliberată de BNR prin a doua reducere a RMO din acest an, de la 18% la 16%, ar putea să fie folosită de unele bănci pentru a rambursa linii de finanţare primite de la băncile-mamă, în timp ce alte bănci vor acorda credite în valută. Iar scenariul conversiei unor sume în lei pentru plasamente în titluri de stat este mai puţin probabil.
    În proiectul de stimulare a redresării creditării banca centrală pune accentul pe ajustarea rezervelor minime obligatorii şi pe managementul lichidităţii.

    În ce priveşte dobânda-cheie, banca centrală a rămas din primăvara acestui an în era conservatoare. Dobânda-cheie staţionează la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut. Guvernatorul BNR susţine că până acum dobânda a fost foarte bine poziţionată la 3,5%. Banca centrală este, totuşi, într-un proces de „considerare“. „Nu vrem să ne ju­căm cu rata de politică monetară în sus şi în jos. Când luăm o hotărâre vrem să fim siguri că ni­velul la care ne vom situa oferă probabilitate mini­mă de revenire“, spunea recent Isărescu. BNR pare să se teamă de descurajarea economisirii, odată cu o ajustare suplimentară a dobânzii.

    Şi nu este de mirare. Pe măsură ce BNR a redus dobânda-cheie, bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi îngroaşe marjele de profit. Ritmul de creştere a economisirii a încetinit sub 7%, iar comparativ cu aprilie depozitele populaţiei şi companiilor au stagnat la 215 mld. lei.

    În timp ce creditarea în valută se prăbuşeşte, creditele în lei sunt pe plus. Îmbunătăţirea evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională a fost încurajată de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi îmbunătăţirea condiţiilor lichidităţii pe piaţa monetară. Creditul în lei pentru populaţie şi firme a avansat cu 7% în luna mai faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar stocul total de finanţări s-a apropiat de nivelul de 90 mld. lei, pe fondul accelerării vânzărilor de credite ipotecare şi de consum.

    În procesul de calibrare a politicii monetare BNR stă cu ochii pe evoluţia inflaţiei. Iar banca centrală apreciază că nu este încă certă consolidarea pe termen mediu a traiectoriei de scădere a inflaţiei.

  • Băncile din Ungaria vor fi obligate să le dea înapoi debitorilor în valută între 1.900 şi 3.200 de euro

    Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor de dobânzi şi comisioane sau al modificărilor unilaterale de contracte. Pachetul noii legislaţii bancare a fost aprobat vineri de parlamentul de la Budapesta, urmând ca primele despăgubiri să fie plătite clienţilor în câteva luni, conform lui Antal Rogán, liderul grupului parlamentar al Fidesz, partidul premierului Orban, citat de Portfolio.hu.

    În medie, un deţinător de credite în valută ar putea primi astfel până la finele anului între 1.900 şi 3.200 de euro, iar viitoarele rate de plată vor fi mai mici, ca efect al scăderii dobânzilor, a estimat Rogán. În septembrie, parlamentul va decide în ce formă vor fi plătite despăgubirile şi va fi stabilit prin lege cursul de conversie în forinţi a creditelor în valută. Până atunci, tribunalele va trebui să rezolve cu prioritate procesele deschise de clienţii cu credite în valută contra băncilor, în timp ce procesele deschise de clienţii cu credite în forinţi ar urma să fie soluţionate până în primele luni din 2015.

    Pachetul legislativ cuprinde şi o interdicţie temporară de majorare a dobânzilor, astfel încât, potrivit lui Rogán, Fidesz “nu va permite băncilor să jupoaie şi mai mult oamenii” în cele câteva luni până ce procesele aflate pe rol contra băncilor vor fi soluţionate.

    Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro. Valoarea totală a sumelor datorate de gospodăriile din Ungaria băncilor se situează la cca 10 mld. euro, din care o parte însemnată reprezintă credite ipotecare în franci elveţieni.

    Comisia Europeană a sărit rapid în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiaără. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • BNR menţine dobânda la 3,5% şi reduce rezervele minime obligatorii în valută de la 18% la 16%

     “În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât (…) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.

    După şedinţa de marţi, banca centrală a păstrat formula de “gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.

    Agenţia MEDIAFAX a scris săptămâna trecută că banca centrală va reduce în şedinţa CA de marţi ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria va converti toate creditele în valută ale populaţiei în forinţi, până la sfârşitul anului

     El a arătat că nimeni nu poate spune cu certitudine ce costuri vor suporta băncile, având în vedere că acestea vor avea posibilitatea să demonstreze în justiţie corectitudinea contractelor de creditare în valută.

    “Dacă totul va decurge bine, Ungaria va putea spune la revedere împrumuturilor în valută până la Crăciun. Obiectivul este să le convertim în forinţi şi să creăm contracte corecte”, a spus Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru populaţie şi firme s-a redus cu 0,6% în mai, la 216,9 miliarde de lei

     Comparativ cu mai 2013, creditul a scăzut cu 2,1% (-3% în termeni reali), pe seama creşterii componentei în lei cu 7% şi a diminrii componentei în valută exprimată în lei cu 7,7% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1%), se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Împrumuturile pentru populaţie în lei s-au apreciat cu 1,8%, la 36,58 miliarde lei, pe când cele în valută exprimate în lei au înregistrat un regres de 2,1%, la 65,11 miliarde lei.

    În ceea ce priveşte creditele pentru firme, componenta în lei a crescut cu 0,7%, la 53,27 miliarde lei, iar cea în valută s-a redus cu 1,6%, la 61,96 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditarea a crescut în aprilie cu 0,2% faţă de martie, dar se plasează cu 0,8% sub aprilie 2013

     “Creditul în lei a crescut cu 0,8% (0,5% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,1%). La 30 aprilie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 0,8% (-2% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2013, pe seama majorării cu 6,1% a componentei în lei (4,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 5% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 7,7%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Depozitele s-au majorat cu 0,5% faţă de martie, la 215,03 miliarde lei.

    Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,8%, la 81,77 miliarde lei. Faţă de aprilie 2013, plasamentele în bănci au fost cu 6,2% mai mari (4,9% creştere în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro