BusinessMagazin

Tag: vaccinuri

  • Italia ia în calcul producerea locală a vaccinurilor anti-COVID pe bază de ARN mesager

    Autorităţile italiene iau în considerare producerea locală a vaccinurilor anti-coronavirus pe bază de ARN mesager.

    Roma a discutat până acum cu firma americană de biotehnologie Moderna, grupul elveţian Novartis şi compania italiană ReiThera, conform unor persoane familiare cu situaţia, citate de Financial Times, conform ZF.

    Negocierile cu Novartis şi ReiThera au inclus posibilitatea producerii vaccinului ARN mesager dezvoltat de firma germană CureVac în Italia.

    În martie, Novartis a semnat un acord iniţial cu grupul CureVac pentru a produce o parte din vaccinurile anti-COVID-19 ale companiei. Serul se află în faza a treia a testelor clinice, însă compania cu sediul în Tübingen a declarat că speră ca vaccinul să fie aprobat în UE în mai sau iunie.

    Momentan, ReiThera lucrează la un vaccin pe bază de adenoviruşi, aflat însă în a doua fază a testelor clinice.

    Mario Draghi, prim-ministrul Italiei, a vorbit direct cu CEO-ul Moderna Stéphane Bancel, însă discuţiile au eşuat întrucât compania americană nu dispune de capacitatea necesară transferării tehnologiei către fabricile italiene.

    Anterior, Moderna a subliniat lipsa staff-ului calificat drept una dintre principalele bariere din procesele de producere ale vaccinurilor anti-coronavirus.

    Eforturile italienilor de a accelera producerea dozelor bazate pe ARN mesager, tehnologie prin care se transmit informaţii despre învelişul virusului pe care sistemul imunitar să îl poată identifica ulterior, vin pe măsură ce UE pare să se distanţeze de vaccinurilor bazate pe adenoviruşi, dezvoltate de AstraZeneca şi Johnson & Johnson.

    „Trebuie să ne concentrăm asupra tehnologiilor care şi-au dovedit valoarea. Vaccinurile ARN mesager reprezintă un caz foarte clar”, spune preşedintele Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen. Bruxellesul discută deja cu BioNTech/Pfizer, care produce unul dintre principalele ARN mesager, într-un acord de 1,8 miliarde de doze până în 2022-2023.

  • Israel: Masca de protecţie nu va mai fi obligatorie în spaţiile deschise. Numărul de infecţii, cu 97% sub nivelul înregistrat la jumătatea lunii ianuarie

    Ministrul sănătăţii din Israel, Yuli Edelstein, a declarat că masca de protecţie nu va mai fi obligatorie spaţiile deschise din ţară începând cu duminică, 18 aprilie, notează Times of Israel.

    Totuşi, măştile trebuie purtate în continuare în spaţiile închise.

    Autorităţile sanitare au administrat deja peste 10 milioane de vaccinuri anti-COVID-19, acoperind cu a doua doză circa 55% din populaţia ţării. Până acum, numărul de vaccinuri administrate este suficient pentru peste 57% din totalul cetăţenilor israelieni.

    Între timp, rapelul a ajuns la numai 6,5% din populaţia Uniunii Europene.

    Între 9 şi 15 aprilie, media zilnică de infecţii noi cu SARS-CoV-2 a fost de 174. Prin comparaţie, media înregistrată între 9 şi 15 ianuarie a fost de 8.242 de cazuri, cu 97% peste nivelul raportat în ultimele zile, conform datelor agregate de Worldometers.

    Eran Segal, un biolog computaţional al Institutului Ştiinţific Weizmann, a declarat că Israelul a atins deja „un anumit grad de imunitate de turmă” şi ar putea ridica în condiţii de siguranţă încă o serie de restricţii.

     

  • Vaccinurile anti COVID sunt experimentale sau nu? Răspunsul Ministerului Sănătăţii

    Ministerul Sănătăţii declară că vaccinurile anti COVID-19 nu sunt unele experimentale.

    „Au trecut prin studii clinice. Siguranţa lor e monitorizată permanent”, argumentează instituţia. Faptul că vaccinurile continuă să fie monitorizate atent nu înseamnă că sunt în faza de experimentare, explică MS.

    Ministerul Sănătăţii a transmis luni că vaccinurile anti COVID-19 nu sunt experimentale, acestea trecând anterior prin studii clinice, demonstrându-se astfel că sunt eificiente şi sigure pentru sănătatea umană.

    „Sunt vaccinurile anti COVID-19 experimentale?
    Nu. Înainte să fie autorizate, vaccinurile au trecut prin studii clinice de fază 1, 2 şi 3, demonstrându-se astfel eficacitatea şi siguranţa acestora (…). Faptul că ele continuă să fie monitorizate atent NU înseamnă că sunt în faza de experimentare.

    Deşi vaccinurile au trecut printr-o serie de teste riguroase înainte de a fi autorizate, este important ca siguranţa acestora să fie monitorizată în mod constant. De altfel, toate medicamentele autorizate, chiar şi cele care există de foarte mulţi ani pe piaţă, sunt supuse acestui proces de monitorizare neîntreruptă, numit farmacovigilenţă.

    Într-un studiu clinic, care poate include doar câteva zeci de mii de voluntari (din motive logistice şi economice), nu se pot analiza efectele unui medicament pentru toate categoriile de oameni, iar anumite reacţii adverse sunt atât de rare, încât nu apar în timpul studiului.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Inegalităţile create de pandemie: Ţările bogate se vaccinează de 25 de ori mai rapid decât cele sărace. Când va atinge planeta imunitatea de turmă în ritmul actual de inoculare

    Circa 40% din vaccinurile anti-coronavirus administrate la nivel mondial au mers către oamenii din cele mai bogate 27 de ţări, care reprezintă doar 11% din populaţia planetei. La polul opus, statele sărace (11% din populaţia globului) au primit numai 1,6% din vaccinurile administrate până acum, conform unei analize realizate de Bloomberg.

    Cu alte cuvinte, ţările bogate se vaccinează de 25 de ori mai rapid decât cele sărace.

    Statele Unite ale Americii deţin 24% din totalul dozelor anti-COVID-19, deşi înregistrează sub 4,3% din populaţia planetei, în timp ce Pakistanul – de exemplu – are doar 0,1% din vaccinurile disponibile în prezent, numărând 2,7% din populaţia mondială.

    Tiparul se repetă peste tot în lume, alimentat de eforturile ţărilor bogate de a cumpăra din timp miliarde de vaccinuri, suficient pentru a-şi acoperi populaţia de două-trei ori.

    SUA intenţionează să îşi imunizeze 75% din cetăţeni de-a lungul următoarelor trei luni. Între timp, aproape jumătate din ţări nu au reuşit să îşi acopere 1% din populaţie. Totuşi, este de notat faptul că peste 40 de naţiuni nu au reuşit să fie incluse în calculele Bloomberg întrucât nu au publicat date cu privire la programele de inoculare. Statele respective reprezintă aproape 8% din populaţia globală.

    Între timp, doar 3 din cele 54 de ţări africane au reuşit să îşi imunizeze peste 1% din populaţie.

    Cea mai recentă rată de inoculare a fost de aproximativ 17 milioane de doze la nivel mondial, ceea ce se traduce prin atingerea imunităţii de turmă în aproxiamtiv doi ani.

     

  • BestJobs: Peste jumătate dintre angajaţii români cred că vaccinurile sezoniere, în special cel anti Covid-19, ar trebui incluse în pachetul de beneficii extrasalariale

    Pachetul de beneficii extrasalariale ar trebui să includă pe lângă tichetele de masă, prime pentru ocazii speciale, abonamente la clinici medicale private, un program flexibil de muncă sau cursuri şi traininguri de dezvoltare personală, şi vaccinurile sezoniere împotriva a diverse boli, în special cel anti Covid-19, este concluzia unui studiu realizat recent de  platforma de recrutare online BestJobs.

    “Mai bine de jumătate dintre angajaţii români care au participat la sondajul BestJobs cred că vaccinurile sezoniere împotriva a diverse boli, în special cel anti Covid-19, ar trebui incluse în pachetul de beneficii extrasalariale”, notează studiul.

    Speriaţi de gândul că s-ar putea infecta, 37,1% dintre angajaţii români care au participat la sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs declară că se vor vaccina împotriva Covid-19, în timp ce 16,4% spun că s-au imunizat deja cu unul din serurile anti-Covid.

    Întoarcerea la o viaţă normală, fără restricţii, şi dorinţa de a-i proteja pe cei dragi sunt principalele motive care au cântărit în decizia de imunizare pentru cei mai mulţi dintre respondenţi (47%).

    De altfel, patru din zece respondenţi la sondajul BestJobs consideră vaccinarea împotriva Covid-19 eficace şi sigură şi cred că este cea mai bună soluţie de a pune capăt pandemiei., în timp ce 15% o văd doar ca pe o soluţie temporară de ţinere sub control a pandemiei, iar 11% ca pe o şansă ca economia să îşi revină la normal, iar locurile de muncă să fie protejate.

    Există însă şi o categorie, de aproximativ 31%, care priveşte imunizarea în masă a populaţiei ca pe o campanie pentru câştiguri a producătorilor de vaccinuri. Cea mai mare parte a intervievaţilor care au declarat că nu intenţionează să se vaccineze îşi argumentează decizia prin lipsa accesului la vaccin sau greutatea de a avea acces la vaccin (20%),  lipsa încrederii în eficienţa acestei măsuri (16%), teama de efecte adverse (14%) sau lipsa informaţiilor suficiente despre efectele vaccinului (13%).

    Trei din cinci angajaţi români sunt de părere că angajatorii ar trebui să faciliteze vaccinarea salariaţilor proprii din companie, pentru că o implicare mai mare din partea companiilor în campania naţională de vaccinare ar duce la creşterea ratei de vaccinare în rândul populaţiei.

    Întrebaţi şi cum ar putea în mod concret angajatorul să ajute în acest sens, cei mai mulţi dintre salariaţi menţionează soluţii precum încheierea unui parteneriat cu un centru de vaccinare local (37%), facilitarea unor discuţii directe între salariaţii care ezită să se vaccineze şi medici, care pot să le răspundă tuturor întrebărilor (24%), creşterea gradului de informare internă (prin afişe, e-mailuri, newslettere etc.) despre beneficiile şi riscurile vaccinării în rândul personalului din companie (21%) sau organizarea unui spaţiu special amenajat/a unei caravane mobile la locul de muncă pentru vaccinarea personalului (20%).

  • Sunt unele vaccinuri COVID-19 mai eficiente decât altele?

    Un răspuns clar este greu de spus, deoarece nu au fost comparate direct în studii. Dar experţii spun că vaccinurile sunt similare în ceea ce contează cel mai mult: prevenirea spitalizărilor şi a deceselor.

    „Din fericire, toate aceste vaccinuri par să ne protejeze de formele severe”, a spus pentru AP dr. Monica Gandhi de la Universitatea din California, San Francisco, citând rezultatele studiilor pentru cinci vaccinuri utilizate în întreaga lume şi un al şaselea care este încă în curs de examinare.

    Şi dovezile din lumea reală, pe măsură ce milioane de oameni primesc vaccinurile, arată că toate funcţionează foarte bine.
    Cu toate acestea, oamenii s-ar putea întreba dacă unul este mai bun decât altul, deoarece studiile efectuate înainte de lansarea vaccinurilor au constatat niveluri diferite de eficacitate. Problema este că studiile nu compară “mere cu mere”.

    Vaccinurile cu două doze de la Pfizer şi Moderna, s-au dovedit a fi eficiente cu aproximativ 95% în prevenirea bolilor. Majoritatea studiile pentru aceste vaccinuri au fost efectuate înainte ca mutaţiile coronavirusului să înceapă să circule.
    Johnson & Johnson a fost în proporţie de 66% împotriva bolilor moderate până la severe într-un amplu studiu internaţional. Doar în S.U.A., unde a existat o răspândire mai mică a mutaţiilor, a avut o eficienţă de 72%. Mai important a prevenit spitalizarea şi decesul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Vaccinurile anti COVID sunt experimentale sau nu? Răspunsul Ministerului Sănătăţii

    Ministerul Sănătăţii declară că vaccinurile anti COVID-19 nu sunt unele experimentale.

    „Au trecut prin studii clinice. Siguranţa lor e monitorizată permanent”, argumentează instituţia. Faptul că vaccinurile continuă să fie monitorizate atent nu înseamnă că sunt în faza de experimentare, explică MS.

    Ministerul Sănătăţii a transmis luni că vaccinurile anti COVID-19 nu sunt experimentale, acestea trecând anterior prin studii clinice, demonstrându-se astfel că sunt eificiente şi sigure pentru sănătatea umană.

    „Sunt vaccinurile anti COVID-19 experimentale?
    Nu. Înainte să fie autorizate, vaccinurile au trecut prin studii clinice de fază 1, 2 şi 3, demonstrându-se astfel eficacitatea şi siguranţa acestora (…). Faptul că ele continuă să fie monitorizate atent NU înseamnă că sunt în faza de experimentare.

    Deşi vaccinurile au trecut printr-o serie de teste riguroase înainte de a fi autorizate, este important ca siguranţa acestora să fie monitorizată în mod constant. De altfel, toate medicamentele autorizate, chiar şi cele care există de foarte mulţi ani pe piaţă, sunt supuse acestui proces de monitorizare neîntreruptă, numit farmacovigilenţă.

    Într-un studiu clinic, care poate include doar câteva zeci de mii de voluntari (din motive logistice şi economice), nu se pot analiza efectele unui medicament pentru toate categoriile de oameni, iar anumite reacţii adverse sunt atât de rare, încât nu apar în timpul studiului.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Cât durează imunitatea oferită de vaccinurile împotriva coronavirusului

    Medicii se tem de faptul că noul coronavirus ar putea ajunge la nivelul virusului influenza, care necesită un nou vaccin în fiecare an.Testele iniţiale efectuate de producătorii de vaccin au scos la iveală faptul că acestea oferă imunitate pe termen lung

    Deşi virusul este relativ nou apărut, tehnologia mRNA este studiată de ani buni şi folosită deja în alte vaccinuri.

    Cu toţii ne întrebăm – fie că ne-am vaccinat deja sau nu – cât timp va dura imunitatea oferită de vaccinurile actuale. Chiar şi medicii sunt îngrijoraţi. Coronavirusul ar putea ajunge la nivelul virusului influenza, care necesită un nou vaccin în fiecare an atât din cauza mutaţiilor rapide, cât şi al pierderii rapide a imunităţii în faţa virusului.

    Din fericire, testele iniţiale efectuate de producătorii de vaccin au scos la iveală faptul că acestea oferă imunitate pe termen lung. În acelaşi timp, aceştia au început să dezvolte o nouă variantă de vaccin din cauza mutaţiilor apărute, în special a tulpinei din Africa de Sud (B.1.351), care este considerată ca fiind cea mai periculoasă de până acum. Asta în ciuda ultimului raport de la Pfizer, care a arătat că oamenii cu această tulpină încă beneficiază de o protecţie sporită, conform CNN.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro/

  • A apărut o nouă tulpină de COVID. Cât de eficiente sunt vaccinurile anti-COVID

    Aproximativ 70% dintre pacienţii cu coronavirus testaţi la un spital din Tokyo luna trecută au fost depistaţi cu o mutaţie cunoscută pentru reducerea protecţiei vaccinurilor, a declarat duminică televiunea japoneză NHK, conform Reuters.

    Mutaţia E484K, denumită „Eek” de unii oameni de ştiinţă, a fost găsită la 10 din 14 persoane testate pozitiv la un spital din Tokyo în luna martie, se arată în raport. În lunile ianuarie şi februarie, 12 din 36 de pacienţi cu COVID au contractat mutaţia, fără ca niciunul dintre aceştia să fi călătorit recent în străinătate sau să raporteze contactul cu persoanele care au fost bolnavi. Oficialii spitalului nu au comentat încă subiectul.

    Citiţi articolul integral pe Aleph News. 

  • Miliardarul Bill Gates face anunţul pe care îl aşteaptă toată lumea cu nerăbdare: Când spune acesta că vom scăpa de COVID-19 si lumea va reveni la normal

    Datorită vaccinurilor contra COVID-19, lumea ar trebui să revină la normal până la sfârşitul anului 2022, a declarat Bill Gates pentru publicaţia poloneză Gazeta Wyborcza.

    „Până la sfârşitul anului 2022 ar trebui să ne întoarcem la normal”, a spus Gates, citat de Reuters.

    Prin intermediul fundaţiei Bill şi Melinda Gates, miliardarul a donat până acum cel puţin 1,75 de miliarde de dolari pentru lupta împotriv pandemiei. Asta include şi suportul financiar acordat unor companii producătoare de vaccinuri şi potenţiale tratamente.

    Prin intermediul iniţiativă COVAX, menită să asigure accesul egal rapid la vaccinurile contra COVID-19 tuturor ţărilor, se doreşte ca până la sfârşitul anului 2021 să ajungă şi în ţările cu venituri mici circa 2 miliarde de doze de vaccin, fapt care ar contribui la grăbirea eradicării pandemiei.