BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • „Răzbunarea” turiştilor se întâmplă în 2023. Cum arată lista celor mai vânate destinaţii de vacanţă din acest an pe care milioane de oameni le vor lua cu asalt

    Inflaţia, recesiunea, războiaele sau tensiunile de la locul de muncă nu pot opri dorinţa oamenilor de călători şi a vedea lucruri noi. Regula se aplică şi în 2023, când după doi ani de pandemie, turismul este aşteptat să explodeze şi să revină la nivelul anterior COVID-19, scrie Bloomberg.

    Prognozele arată că cheltuielile la nivel global destinate călătoriilor vor atinge 1,1 trilioane de dolari şi chiar ar putea depăşi pragul din 2019, mai ales după ce China a eliminat politicile anti-COVID, iar turiştii sunt mai nerăbdători ca niciodată să vadă lumea.

    Restaurantele din toată lumea se grăbesc să prindă acest val uriaş de turişti, impreună cu staţiunile mici şi mari care se pregătesc de deschidere şi pentru un număr record de clienţi.

    Mai jos puteţi regăsi o listă cu 5 destinaţii turistice, care pot oferi orice, de la aventură, relaxare, viaţă de noapte sau pur şi simplu puţină linişte, pe care le puteţi vizita în 2023.

    Cum arată cel mai hot clasament al destinaţiilor turistice. Top 5 locuri de vizitat în 2023:

    • Insula Sfânta Lucia a fost răspunsul Caraibelor pentru toate gusturile, destinaţia oferind tot ce îşi poate dori un turist de la vacanţa sa: aventură, cultură şi o bucătărie locală împresionantă. Numai în luna iulie insula a primit peste 30.000 de vizitatori, care au făcut drumeţii prin munţii Piton, s-au relaxat pe plajele ornate cu nisip alb şi au gustat din bucătăria locală care îmbină influenţe caraibiene, indiene, americane şi europene.

     

    • Palm Jumierah este terenul de joacă în 2023 pentru ce pasionaţi de petreceri şi viaţa de noapte. Dacă numele destianţiei nu sună încă cunoscut, turiştii trebuie să ştie că este vorba despre celebra insulă în formă de palmier din Dubai, unde se află Atlantis the Royal, una dintre cele mai luxoase staţiuni ale oraşului, dar şi Cloud 22, unul dintre cele mai celebre cluburi de noapte din întreaga lume.

     

    • Kyshu este cea dea a treia insulă ca mărime din Japonia, ea fiind înconjurată de o „coroană” de vulcani încă activi. Cei care se pregătesc să viziteze insula vor putea experimenta puternic cultura onsen (băile în izvoare termale –n.r), care a prins rădăcini în Kyshu. La capitolul bucătărie locală, insula îşi aşteaptă turiştii cu sake sau tonkotsu ramen, dar şi cu o serie de preparate absolut unice în lume.

     

    • Insulele Marquesas şi ceea ce au de oferit i-ar putea face pe cei care cred că Arctica şi Antartica sunt ultimele tărâmuri neexplorate ale planetei să se răzgândească. Arhipelagul situat în inima Pacificului de Sud, adăposteşte un loc magic care nu s-a mai aflat vreodată pe radarul iubitorilor de călătorie. Insulele sunt rămăşiţele unor erupţii vulcanice uriaşe care au lăsat în urmă un peisaj cum rar mai poate fi găsit pe Pământ.

     

    • Nepalul îşi păstrează şi în 2023 farmecul, mai ales pentru pasionaţii de aventuri montane. Cu templele sale îmbrăcate în aur şi vârfurile albe ale Himalayei, ţara rămâne o destinaţie de top pentru călători. Turiştii cu plătesc pentru a ajunge pe Acoperişul Lumii (Everest –n.r ) aproximativ 40.000 de dolari, însă lucrurile s-ar putea schimba în curând pentru că Mountain Lodges of Nepal (un lanţ de centre de cazare de lux – n.r. ) îşi propune să deschidă unităţi în toate colţurile ţării. În viitor, turiştii ar putea să ajungă chiar să doarmă sau să petreacă chiar pe cel mai înalt vârf al planetei.

     

     

  • Povestea româncei care, după ce a lucrat 15 ani pentru alţii, a decis să îşi deschidă propria afacere. Acum are două businessuri cu care face milioane

    Alice Udrea lucrează de peste 15 ani în domeniul ospitalităţii, iar după zece ani în care a fost implicată în mai multe proiecte, a decis să meargă pe cont propriu şi şi-a deschis propria agenţie de turism, Qualis Travel, care mizează pe călătorii-experienţă. De-a lungul călătoriilor sale, însă Alice Udrea a descoperit o nouă pasiune şi anume uleiul de măsline, astfel că a deschis şi un magazin online care comercializează produse din Creta. Cum se completează cele două businessuri şi ce planuri mai are antreprenoarea?

    Activez în domeniul turismului de peste 15 ani, iar pe parcursul acestor ani am lucrat pe poziţii de management atât în hotelărie, cât si în agenţii de turism, precum şi în cadrul unei companii de consultanţă în management hotelier, care a asigurat servicii de sales şi marketing externalizat pentru hoteluri din România şi Austria”, povesteşte despre experienţele sale Alice Udrea, managing partener Qualis Travel şi fondatoare a magazinului online Alishop.

    Primii paşi spre antreprenoriat şi decizia de a-şi deschide propria afacere au venit cumva de la sine, după aproximativ zece ani în care a lucrat şi a fost implicată în mai multe proiecte în domeniul turismului. Iar faptul că este o fire sociabilă şi interacţiunea cu turiştii de-a lungul timpului i-a confirmat că există o anumită categorie de oameni care are nevoie de mai mult decât rezervarea unor bilete de avion, camere de hotel, rent-a-car şi bilete la anumite obiective turistice sau un simplu tur ghidat în destinaţii deja consacrate.

    „Există o anumită categorie de turişti care îşi doresc să experimenteze noi destinaţii şi experienţe de vacanţă unice, care caută pachete personalizate şi vacanţe tematice, având nevoie de consultanţă şi o atenţie deosebită în compunerea pachetelor de vacanţă. Vacanţele tematice s-au dovedit a fi de mare interes de-a lungul timpului: experienţe de food & wine, sport, auto, muzică etc”. De altfel, agenţia de turism mizează pe pachete de vacanţe-experienţă într-un sector extrem de concurenţial şi dinamic. Conform datelor de la Registrul Comerţului, în domeniul „activităţi ale agenţiilor turistice” activează peste 1.600 de firme, la care se adaugă alte 1.200 de companii cu CAEN „activităţi ale tur-operatorilor”. Iar pandemia a diminuat din businessurile din domeniu având în vedere restricţiile de călătorie, astfel că mai bine de 400 de firme au dispărut din statisticile Registrului Comerţului. Cifra de afaceri a tuturor companiilor din acest sector depăşeşte 3 miliarde de lei anual.

    „Într-adevăr, turismul este un sector foarte dinamic şi concurenţial, iar ultimii 2-3 ani şi pandemia au fost o adevărată provocare. Însă toţi aceşti ani de când lucrez în turism mi-au confirmat că atenţia sporită şi o analiză atentă asupra nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, serviciile de calitate precum şi personalizarea acestora într-o cât mai mare măsură, întodeauna vor avea succes pentru o anumită nişă de clienţi”, apreciază Alice Udrea, care adaugă faptul că alături de echipa ei efectuează o documentare temeinică şi permanentă asupra serviciilor oferite la destinaţie. „În perioada de pandemie, atunci când existau foarte multe restricţii, a fost foarte importantă informarea cât mai corectă a turiştilor în ceea ce priveşte condiţiile şi regulile de călătorie în destinaţiile solicitate, susţinerea acordată pentru completarea formularelor necesare şi mai ales flexibilitatea şi claritatea în ceea ce priveşte procedurile de rezervare şi modificare a vacanţelor”. În topul celor mai vândute pachete de vacanţă ale Qualis Travel sunt „Food&Wine”, care include, de exemplu, o vizită în zona Champagne sau experienţe gourmet în regiunea Provence-Alpes-Côte d’Azur, experienţe auto, aşa cum este Discover Ferrari & Pavarotti Land – cu vizita la Muzeul Enzo Ferrari în Modena, Muzeul Ferrari din Maranello, Casa Memorială Luciano Pavarotti şi o cramă de vinuri locală sau vizită la Fabrica, Muzeul şi Expoziţiile BMW din München, Formula 1. În plus, pe lista celor mai vândute pachete se află city breakurile cu participare la diverse concerte, festivaluri si evenimente, dar şi în pieţe de Crăciun sau destinaţii de spa.

    „Turismul este un sector foarte dinamic şi concurenţial, iar ultimii 2-3 ani şi pandemia au fost o adevărată provocare. Însă toţi aceşti ani de când lucrez în turism mi-au confirmat că atenţia sporită şi o analiză atentă asupra nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, serviciile de calitate precum şi personalizarea acestora într-o cât mai mare măsură, întodeauna vor avea succes pentru o anumită nişă de clienţi.”

    Alice Udrea, managing partener, Qualis Travel şi fondatoare a magazinului online Alishop

    Iar călătoriile, experienţa în domeniul ospitalităţii, au adus cu sine şi o nouă pasiune şi anume, gastronomia. Aşa a apărut un alt business – Alishop, un magazin online care comercializează ulei de măsline şi Creta. „Personal, îmi place foarte mult să gătesc şi mai ales să încerc să desluşesc ingredientele utilizate într-un preparat culinar pe care l-am gustat undeva şi care mi-a plăcut foarte mult. Studiez reţeta, încerc să o prepar şi să ajung la gustul acela care mi-a plăcut mult. În urmă cu ceva timp am avut şi nişte mici probleme de sănătate şi mi s-a recomandat pe cât posibil să utilizez doar ulei de măsline”. De altfel, Alice Udrea recunoaşte că micul business cu ulei de măsline este de fapt o pasiune şi îl consideră un pas înainte către un stil de viaţă mai sănătos.

    Alishop, magazinul online dezvoltat de Alice Udrea, are în prezent listate aproximativ 50 produse greceşti (ulei de măsline, măsline, condimente şi alte specialităţi plus pachete cadou cu aceste produse ) şi încă aproximativ 40 de produse (săpunuri, creme şi loţiuni) aparţinând unei game de cosmetice 100% naturale ale unui producător român. Iar cele două pasiuni – turismul şi magazinul online se unesc deseori astfel că vizita fabricii partenerilor Alishop din Creta- Physis of Crete şi o degustare de uleiuri este un bonus gratuit pentru toţi turiştii agenţiei care vizitează insula Creta. De asemenea, agenţia de turism poate organiza la cerere pentru cei pasionaţi tururi şi vizite şi la alţi producători de prestigiu din alte zone din Grecia, deoarece deja a început să dezvolte un portofoliu în acest sens. „Anul viitor vom avea disponibile la Alishop şi o gamă de produse cosmetice naturale greceşti, care de fapt aparţin aceleiaşi familii de producători ca şi uleiurile şi maăslinele. De asemenea intenţionăm în viitorul apropiat să mărim gama de uleiuri şi cu câteva sortimente de uleiuri de calitate superioară din Italia şi Spania. Sezonier, anul viitor de Paşte vom readuce în shop ciocolată şi turtă dulce artizanală”, a descris planurile de dezvoltare a afacerilor sale în continuare Alice Udrea.   

  • Război, inflaţie, crize şi vacanţe şi „Mare e lumea“

    Din punct de vedere jurnalistic, 2022 nu a fost un an rău, ci dimpotrivă, chiar a fost un an foarte bun. Unde mai poţi să te întâlneşti într-un singur an cu pandemie, război, inflaţie, creşterea dobânzilor, vacanţe, muncă remote etc.

    După doi ani de pandemie, 2020-2021, în 2022 ar fi trebuit să punem punct acestui eveniment kafkanian, care nici acum nu ştim ce a fost – o problemă a globalizării şi a mişcării libere a persoanelor, un experiment ca să vadă cineva cum rezistăm închişi în casă chiar şi câteva luni, o conspiraţie mondială etc.

    Ironic, Putin, preşedintele Rusiei, ne-a scăpat de pandemie odată cu invadarea militară a Ucrainei, la finalul lunii februarie şi declanşarea unui război care nu am crezut că este posibil să se întâmple în secolul XXI în Europa, o zonă care se bucură de câteva decenii de linişte, pace şi burghezie.

    Războiul ne-a adus explozia preţurilor la energie, apariţia inflaţiei după 30-40 de ani, creşterea rapidă a dobânzilor etc. şi toată lumea a fost dată peste cap.

    Ceea ce este bine este că viaţa îşi urmează cursul, ne-am obişnuit deja cu războiul de lângă noi, ne-am familiarizat cu creşterile de preţuri şi ratele mai mari pentru creditele luate de la bancă, experimentăm acum un nou model în care trăim în criză, dar companiile nu numai că nu dau oameni afară, dar se şi luptă pentru ei, mergem în vacanţă – şi nu o singură dată, ci de mai multe ori –, corporatiştii reluându-şi bunul obicei de citybreakuri. Peste tot în lume auzim celebra melodie a lui Costi Ioniţă – Mare e lumea.

    Finalul de an este un bun prilej pentru a mă uita puţin în spate la ceea ce am scris, încercând să surprind ceea ce se întâmplă în jurul meu, în lumea corporatistă care câştigă teren. Aşa că vă invit să citiţi titlurile articolelor pe care le-am scris în 2022 în Business Magazin, în ultima pagină a revistei.

    1. Unde au dispărut toţi angajaţii? Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

    2. Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

    3. De ce noile generaţii încep să fie nemulţumite de capitalism: americancele au ajuns să-şi vândă ovulele pentru a-şi plăti datoriile şcolare

    4. Nu ştim câţi români au plecat din ţară, 4 sau 5 milioane, dar am întâlnit doi români care s-au întors acasă

    5. În timp ce companiile caută cu disperare angajaţi, românii vor să-şi schimbe jobul, să se odihnească mai mult, să aibă salarii mai mari, să se dezvolte personal şi să aibă un coach

    6. Cei care „fură” angajaţi gata pregătiţi trebuie să fie penalizaţi

    6. Faptul că termini o facultate cu o anumită specializare, dar ulterior te duci într-o altă zonă, reprezintă un punct forte pentru companii

    7. Lipsa de middle management costă

    8. RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI

    9. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU COMPANIILE ROMÂNEŞTI ATUNCI CÂND FONDATORII ÎMPLINESC 70 DE ANI

    10. CE SENS ARE SĂ TE LUPŢI ŞI SĂ-ŢI PIERZI VIAŢA ŞI PACEA BURGHEZĂ?

    11. BĂNCILE DIN ROMÂNIA AU AJUNS CA BĂNCILE DIN ELVEŢIA

    12. Dar eu de ce nu am făcut bani? Eu de ce nu am ajuns director?

    13. BLESTEMUL ROMÂNICA: PROBLEMA CEA MAI MARE A NOASTRĂ ESTE LEGATĂ DE OPINIA PE CARE O AVEM NOI DESPRE ROMÂNIA, DESPRE NOI

    14. BINE CĂ S-A PRĂBUŞIT U.R.S.S!

    15. Globul de sticlă în care trăiau corporatiştii din noua generaţie se va sparge

    16. TU TE-AI FI ANGAJAT PE TINE LA 20 DE ANI, AŞA CUM ERAI ATUNCI?

    17. CE CREŞTERE SALARIALĂ AR CERE CINEVA CA SĂ-ŞI SCHIMBE JOBUL DE LA O COMPANIE CU BRAND LA O FIRMĂ FĂRĂ NUME? DE LA 50%  LA CHIAR 100%!

    18. Tu ai lucrat trei ani pentru americani, ce-ai învăţat de la ei? Americanii nu-şi contestă şefii şi deciziile lor, la noi tot timpul se comentează şi se contestă deciziile

    19. În timp ce noi aruncăm cu pietre în sistemul educaţional românesc, profesorii din SUA caută „cu lupa” studenţi români, pentru că ştiu că sunt pregătiţi şi au idei bune

    20. Oportunităţile de creştere sunt mai mari în România decât în Germania sau într-o altă ţară vestică. Sunt români care nu câştigă în Italia, Germania, Grecia, Spania 1.000 de euro net, cât câştigă în ţară

    21. EU TREBUIA SĂ FAC ORICE CA SĂ RĂMÂN ÎN BUCUREŞTI. NU AVEAM ALTĂ ALTERNATIVĂ, NU PUTEAM SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ

    22. Cei care vin acum la interviu întreabă imediat după salariu ce cursuri vor primi din partea companiei (gratis), în plus, spun că vor timp liber, nu vor să muncească peste program şi nu vor să „moară” pentru companie

    23. CE  ROST/SENS ARE SĂ PUI BANI DEOPARTE ACUM, CÂT EŞTI TÂNĂR? CE SĂ FACI CU EI LA PENSIE, CÂND EŞTI BĂTRÂN, PENTRU CĂ ATUNCI NU PREA POŢI SĂ MAI FACI NIMIC!

    24. Multe firme de IT străine care vin în România nu fac nimic inovator pentru industria de aici, ci doar recrutează programatori pe care îi plasează la clienţi

    25. MAI IMPORTANT DECÂT MEDALIILE CÂŞTIGATE DE DAVID POPOVICI

    26.Dacă liderul de mâine este văzut mai degrabă ca un psiholog, cine mai obţine rezultate?  

    27. De la ce nivel merită să laşi totul ca să te faci antreprenor?

    28. Ai o afacere sau ai un brand?

    29. ANGAJAŢII TREBUIE SĂ AJUNGĂ CA NIŞTE PIESE DE SCHIMB, SĂ NU MAI CONTEZE PROBLEMELE LOR PERSONALE

    30. „Cred că e o moştenire culturală tâmpită ideea că străinii sunt mai tari ca noi”

    31. PE CINE ŞTII, CU CE CLIENŢI POŢI SĂ VII, CE BUSINESS ÎMI ADUCI, CÂT DE REPEDE POŢI OBŢINE REZULTATE. RESTUL NU CONTEAZĂ

    32. Nu toată lumea vrea şi poate fi antreprenor. Dar şi antreprenorii au nevoie de lideri care să le conducă afacerile

    33. CUM ESTE SĂ PRIMEŞTI O BURSĂ PENTRU A RENUNŢA LA ŞCOALĂ?

    34. Atenţie la ce sistem de educaţie ne dorim!

    35. Unde vezi tu criză?

    36. SĂ SE ÎNCHIDĂ MALLURILE MAI DEVREME. SĂ NU MAI VINĂ INVESTIŢII. SĂ SE MĂREASCĂ SALARIILE

    37. DACĂ CEI CARE FAC BUSINESS NU VOR SĂ VORBEASCĂ DESPRE CEEA CE FAC CU VOCE TARE, DE UNDE SĂ OBŢINĂ TÂNĂRA GENERAŢIE EDUCAŢIE DE BUSINESS?

    38. Dacă ar fi să dai timpul înapoi, ai mai dori să te faci antrepreor, ai vrea să intri într-o afacere? Eu n-aş mai lua-o de la capăt, niciodată! 

    39. NU ESTE BINE SĂ OBŢII PROFIT ÎN ASTFEL DE VREMURI

    40. SĂ NU NE DORIM SĂ AJUNGEM CA GENERAL ELECTRIC

    41. REDUCEREA FLUCTUAŢIEI DE PERSONAL ŞI GUNOIUL, INDICATORI PENTRU CRIZĂ

    42. TREBUIE SAU NU PĂRINŢII DIN ROMÂNIA SĂ LE ASIGURE COPIILOR BANI CA SĂ-ŞI CUMPERE UN APARTAMENT SAU CA SĂ DEA AVANSUL?

    43. CE PĂRERE AU LIDERII DE BUSINESS DIN ROMÂNIA DESPRE EI: AMBIŢIOŞI, WORKAHOLICI, REZISTENŢI LA IDEILE NOI DIN CAUZA FRICII DE EŞEC, IAR LA PENSIE VOR SĂ DEVINĂ CONSULTANŢI.    ■

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin. 

  • Guvernului austriac îi pasă mai mult de unde-şi petrec alegătorii vacanţele decât de cei care le îngrijesc bătrânii. Austriecii îşi cumpără case în însorita Croaţie, primită cu braţele deschise în Schengen, dar le exploatează până la limita sclaviei pe româncele care le ţin părinţii şi bunicii curaţi

    ♦ În 2021, circa 60.000 de persoane, majoritatea femei, asigurau servicii de îngrijire a bătrânilor în Austria, iar dintre acestea 98% au venit din alte ţări, în special din România şi Slovacia ♦ În acelaşi an cetăţenii austrieci şi-au majorat cu 74% achiziţiile de proprietăţi imobiliare în însorita Croaţie, ţară primită cu braţele deschise în spaţiul Schengen ♦ Concluzia Amnesty International este că est-europenii care vin în Austria să îngrijească bătrâni se confruntă adesea cu discriminare şi abuz, iar autorităţile fac prea puţin pentru a îndrepta nedreptăţile.

    Austria are o economie cu probleme, iar cea mai gravă este îmbătrânirea accelerată a populaţiei – mai mult de un sfert din austrieci vor avea peste 65 de ani în 2040. Mai mulţi bătrâni înseamnă o nevoie mai mare de oameni care să îi îngrijească.

    În 2021, circa 60.000 de persoane asigurau astfel de servicii, fie în cadrul unor sisteme organziate, fie informal, arată datele Am­nesty International. Dintre acestea, 98% au venit din alte ţări, în special din România şi Slovacia. Românii sunt cetăţenii europeni pe care guvernul austriac nu-i vrea în spaţiul european fără graniţe Schengen.

    În acelaşi timp (adică în 2021), cetăţenii austrieci şi-au majorat cu 74% achiziţiile de proprietăţi imobiliare în însorita Croaţie, ţară primită cu braţele deschise în spaţiul Schen­gen. Croaţia nu mai este de mult timp o ţară ieftină în ceea ce priveşte piaţa imobiliară. Anul trecut, austriecii şi-au cumpărat acolo 1.109 terenuri şi locuinţe, situându-se astfel pe locul doi, după germani, în topul străinilor care vor să îşi petreacă în Croaţia mai mult de un simplu concediu.

    Achiziţiile făcute de germani sunt mai mult decât duble, dar şi Germania are de aproape zece ori mai mulţi locuitori decât Austria. Sunt date din statistica oficială croată şi reprezintă doar tranzacţiile înre­gis­trate de autorităţile fiscale pen­tru stabilirea bazei de im­pozitare, aşadar numărul real al achiziţiilor poate fi mai mare. Cele mai multe imobile achiziţio­nate sunt în oraşele mari, cum ar fi Zagreb, şi în staţiunile de pe litoral, principala atracţie turistică a acestei ţări.

    Românii care muncesc în Austria sunt asociaţi mai ales cu îngrijirea bătrânilor. Această activitate este atât de importantă încât în timpul pandemiei autorităţile austriece au organizat curse speciale de tren pentru a aduce români care să aibă grijă de bătrâni.

    Iar turismul a explodat în Croaţia după pandemie. Prima ju­mă­tate a acestui an a adus rezultate record, iar austriecii au contribuit semnificativ la ele. În această perioadă au fost înregistrate 19 milioane de înnoptări ale turiştilor străini, dintre care 30% reprezintă aportul germa­nilor, iar 11% cel al austriecilor, aceste naţiuni ocupând primele locuri în clasament.

    Aici trebuie subliniat iar că pentru a înţelege diferenţa trebuie ţinut cont că germanii sunt de aproape zece ori mai mulţi decât austriecii.

    Există un flux de populaţie şi în sens invers, dar este unul cu consecinţe negative ireversibile care se încadrează în tendinţa de depoluare a ţărilor mai sărace est-europene. La 1 ianuarie 2021, în Austria locuiau 50.600 de persoane născute în Croaţia.

    Este un număr destul de mic, deşi în ţara con­tinentală există o comunitate istorică de croaţi. Dar nici croaţii nu sunt mulţi în ţara lor, doar 4 milioane, faţă de populaţia de 9 milioane a Austriei. Cei mai mulţi străini cu reşedinţa în Austria sunt germanii (245.000), urmaţi de bosniaci (172.400), de turci (159.000), de sârbi (144.400) şi de români (134.200). Alte naţiuni au prezenţe de sub 100.000 de persoane.

    Prin urmare, românii reprezintă una dintre cele mai puternice comunităţi de străini de acolo. Românii care muncesc în Austria sunt asociaţi mai ales cu îngrijirea bătrânilor.

    Această activitate este atât de importantă încât în timpul pandemiei autorităţile austriece au organizat curse speciale de tren pentru a aduce români care să aibă grijă de bătrâni.

    Cu toate acestea, după cum a constatat Amnesty International, lucrătorii care prestează aceste servicii primesc salarii prea mici pentru munca pe care o fac, nu beneficiază de concediu medical, de zile libere şi nici măcar de pauze zilnice. În pandemie, condiţiile de muncă s-au deteriorat şi mai mult. Concluzia organizaţiei este că est-europenii care vin în Austria să îngrijească bătrâni se confruntă adesea cu discriminare şi abuz, iar autorităţile fac prea puţin pentru a îndrepta nedreptăţile.

     

  • Război, inflaţie, crize şi vacanţe şi „Mare e lumea“

    Din punct de vedere jurnalistic, 2022 nu a fost un an rău, ci dimpotrivă, chiar a fost un an foarte bun. Unde mai poţi să te întâlneşti într-un singur an cu pandemie, război, inflaţie, creşterea dobânzilor, vacanţe, muncă remote etc.

    După doi ani de pandemie, 2020-2021, în 2022 ar fi trebuit să punem punct acestui eveniment kafkanian, care nici acum nu ştim ce a fost – o problemă a globalizării şi a mişcării libere a persoanelor, un experiment ca să vadă cineva cum rezistăm închişi în casă chiar şi câteva luni, o conspiraţie mondială etc.

    Ironic, Putin, preşedintele Rusiei, ne-a scăpat de pandemie odată cu invadarea militară a Ucrainei, la finalul lunii februarie şi declanşarea unui război care nu am crezut că este posibil să se întâmple în secolul XXI în Europa, o zonă care se bucură de câteva decenii de linişte, pace şi burghezie.

    Războiul ne-a adus explozia preţurilor la energie, apariţia inflaţiei după 30-40 de ani, creşterea rapidă a dobânzilor etc. şi toată lumea a fost dată peste cap.

    Ceea ce este bine este că viaţa îşi urmează cursul, ne-am obişnuit deja cu războiul de lângă noi, ne-am familiarizat cu creşterile de preţuri şi ratele mai mari pentru creditele luate de la bancă, experimentăm acum un nou model în care trăim în criză, dar companiile nu numai că nu dau oameni afară, dar se şi luptă pentru ei, mergem în vacanţă – şi nu o singură dată, ci de mai multe ori –, corporatiştii reluându-şi bunul obicei de citybreakuri. Peste tot în lume auzim celebra melodie a lui Costi Ioniţă – Mare e lumea.

    Finalul de an este un bun prilej pentru a mă uita puţin în spate la ceea ce am scris, încercând să surprind ceea ce se întâmplă în jurul meu, în lumea corporatistă care câştigă teren. Aşa că vă invit să citiţi titlurile articolelor pe care le-am scris în 2022 în Business Magazin, în ultima pagină a revistei.

    1. Unde au dispărut toţi angajaţii? Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

    2. Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

    3. De ce noile generaţii încep să fie nemulţumite de capitalism: americancele au ajuns să-şi vândă ovulele pentru a-şi plăti datoriile şcolare

    4. Nu ştim câţi români au plecat din ţară, 4 sau 5 milioane, dar am întâlnit doi români care s-au întors acasă

    5. În timp ce companiile caută cu disperare angajaţi, românii vor să-şi schimbe jobul, să se odihnească mai mult, să aibă salarii mai mari, să se dezvolte personal şi să aibă un coach

    6. Cei care „fură” angajaţi gata pregătiţi trebuie să fie penalizaţi

    6. Faptul că termini o facultate cu o anumită specializare, dar ulterior te duci într-o altă zonă, reprezintă un punct forte pentru companii

    7. Lipsa de middle management costă

    8. RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI

    9. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU COMPANIILE ROMÂNEŞTI ATUNCI CÂND FONDATORII ÎMPLINESC 70 DE ANI

    10. CE SENS ARE SĂ TE LUPŢI ŞI SĂ-ŢI PIERZI VIAŢA ŞI PACEA BURGHEZĂ?

    11. BĂNCILE DIN ROMÂNIA AU AJUNS CA BĂNCILE DIN ELVEŢIA

    12. Dar eu de ce nu am făcut bani? Eu de ce nu am ajuns director?

    13. BLESTEMUL ROMÂNICA: PROBLEMA CEA MAI MARE A NOASTRĂ ESTE LEGATĂ DE OPINIA PE CARE O AVEM NOI DESPRE ROMÂNIA, DESPRE NOI

    14. BINE CĂ S-A PRĂBUŞIT U.R.S.S!

    15. Globul de sticlă în care trăiau corporatiştii din noua generaţie se va sparge

    16. TU TE-AI FI ANGAJAT PE TINE LA 20 DE ANI, AŞA CUM ERAI ATUNCI?

    17. CE CREŞTERE SALARIALĂ AR CERE CINEVA CA SĂ-ŞI SCHIMBE JOBUL DE LA O COMPANIE CU BRAND LA O FIRMĂ FĂRĂ NUME? DE LA 50%  LA CHIAR 100%!

    18. Tu ai lucrat trei ani pentru americani, ce-ai învăţat de la ei? Americanii nu-şi contestă şefii şi deciziile lor, la noi tot timpul se comentează şi se contestă deciziile

    19. În timp ce noi aruncăm cu pietre în sistemul educaţional românesc, profesorii din SUA caută „cu lupa” studenţi români, pentru că ştiu că sunt pregătiţi şi au idei bune

    20. Oportunităţile de creştere sunt mai mari în România decât în Germania sau într-o altă ţară vestică. Sunt români care nu câştigă în Italia, Germania, Grecia, Spania 1.000 de euro net, cât câştigă în ţară

    21. EU TREBUIA SĂ FAC ORICE CA SĂ RĂMÂN ÎN BUCUREŞTI. NU AVEAM ALTĂ ALTERNATIVĂ, NU PUTEAM SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ

    22. Cei care vin acum la interviu întreabă imediat după salariu ce cursuri vor primi din partea companiei (gratis), în plus, spun că vor timp liber, nu vor să muncească peste program şi nu vor să „moară” pentru companie

    23. CE  ROST/SENS ARE SĂ PUI BANI DEOPARTE ACUM, CÂT EŞTI TÂNĂR? CE SĂ FACI CU EI LA PENSIE, CÂND EŞTI BĂTRÂN, PENTRU CĂ ATUNCI NU PREA POŢI SĂ MAI FACI NIMIC!

    24. Multe firme de IT străine care vin în România nu fac nimic inovator pentru industria de aici, ci doar recrutează programatori pe care îi plasează la clienţi

    25. MAI IMPORTANT DECÂT MEDALIILE CÂŞTIGATE DE DAVID POPOVICI

    26.Dacă liderul de mâine este văzut mai degrabă ca un psiholog, cine mai obţine rezultate?  

    27. De la ce nivel merită să laşi totul ca să te faci antreprenor?

    28. Ai o afacere sau ai un brand?

    29. ANGAJAŢII TREBUIE SĂ AJUNGĂ CA NIŞTE PIESE DE SCHIMB, SĂ NU MAI CONTEZE PROBLEMELE LOR PERSONALE

    30. „Cred că e o moştenire culturală tâmpită ideea că străinii sunt mai tari ca noi”

    31. PE CINE ŞTII, CU CE CLIENŢI POŢI SĂ VII, CE BUSINESS ÎMI ADUCI, CÂT DE REPEDE POŢI OBŢINE REZULTATE. RESTUL NU CONTEAZĂ

    32. Nu toată lumea vrea şi poate fi antreprenor. Dar şi antreprenorii au nevoie de lideri care să le conducă afacerile

    33. CUM ESTE SĂ PRIMEŞTI O BURSĂ PENTRU A RENUNŢA LA ŞCOALĂ?

    34. Atenţie la ce sistem de educaţie ne dorim!

    35. Unde vezi tu criză?

    36. SĂ SE ÎNCHIDĂ MALLURILE MAI DEVREME. SĂ NU MAI VINĂ INVESTIŢII. SĂ SE MĂREASCĂ SALARIILE

    37. DACĂ CEI CARE FAC BUSINESS NU VOR SĂ VORBEASCĂ DESPRE CEEA CE FAC CU VOCE TARE, DE UNDE SĂ OBŢINĂ TÂNĂRA GENERAŢIE EDUCAŢIE DE BUSINESS?

    38. Dacă ar fi să dai timpul înapoi, ai mai dori să te faci antrepreor, ai vrea să intri într-o afacere? Eu n-aş mai lua-o de la capăt, niciodată! 

    39. NU ESTE BINE SĂ OBŢII PROFIT ÎN ASTFEL DE VREMURI

    40. SĂ NU NE DORIM SĂ AJUNGEM CA GENERAL ELECTRIC

    41. REDUCEREA FLUCTUAŢIEI DE PERSONAL ŞI GUNOIUL, INDICATORI PENTRU CRIZĂ

    42. TREBUIE SAU NU PĂRINŢII DIN ROMÂNIA SĂ LE ASIGURE COPIILOR BANI CA SĂ-ŞI CUMPERE UN APARTAMENT SAU CA SĂ DEA AVANSUL?

    43. CE PĂRERE AU LIDERII DE BUSINESS DIN ROMÂNIA DESPRE EI: AMBIŢIOŞI, WORKAHOLICI, REZISTENŢI LA IDEILE NOI DIN CAUZA FRICII DE EŞEC, IAR LA PENSIE VOR SĂ DEVINĂ CONSULTANŢI.    ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Croaţia devine portul la mare al Austriei şi sat de vacanţă pentru germani şi austrieci, care-şi construiesc chiar şi drumuri şi căi ferate până la litoral

    Noiembrie 2022. Se ştia că Croaţia va intra în zona euro la începutul anului viitor. Emoţii, foarte puţine, erau doar cu intrarea în spaţiul fără frontiere european Schengen. Un vot decisiv în acest sens urma să fie dat luna următoare. Emoţii mai mari se puteau citi pe chipurile oficialilor croaţi şi austrieci când în portul croat Rijeka era lansată cu mare fast legătura feroviară directă pentru trenuri de marfă cu Enns, un oraş din Austria care are un terminal pentru containere. Trenurile sunt operate de gigantul Maersk Line. Este prima astfel de legătură între Croaţia şi Austria.  Din Enns, orice marfă intrată în UE prin Croaţia are acces la transport pe o mare arteră rutieră şi pe Dunăre. De asemenea, prin Rijeka exporturile austriece pot ajunge cu vaporul în orice parte a lumii.

    Tot în noiembrie, autorităţile croate au anunţat că Austria şi landul german puternic industrializat Bavaria sunt interesate să importe gaze naturale prin terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk de la Marea Adriatică. Pentru aceasta, nemţii şi austriecii sunt dispuşi să coopereze la extinderea capacităţii terminalului şi la construirea de gazoducte. În lipsa gazelor ruseşti, Austria şi Germania importă de oriunde şi pe oriunde au ocazia. Autorităţile croate nu pot decât să fie de acord cu planurile pentru că, oricum, datorită cererii foarte mari, voiau să extindă terminalul de la Krk. Parteneriatul a fost anunţat cu ocazia vizitei cancelarului austriac Karl Nehammer şi a preşedintelui bavarez Markus S“der la instalaţiile de GNL de pe insulă. Nehammer a evocat atunci nevoia de cooperare mai strânsă la nivel european pentru creşterea siguranţei în vremuri de „provocări energetice“.

    Oficialii croaţi au acceptat fără rezerve argumentele austriecilor pentru refuzul de a primi România în spaţiul Schengen. Adoptarea euro este şi el un avantaj atât pentru turismul croat, cât şi pentru turiştii care vin din zona euro. Iar unii vin cu planuri mai serioase decât o vacanţa pe litoral.

    Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Austria îşi importa 80% din gazele consumate de la Gazprom prin compania sa energetică OMV. Colosul austriac şi alte companii mari din Germania şi Franţa au fost implicate în dezvoltarea unei prime versiuni a proiectului, la care croaţii au renunţat în 2010. Acesta a fost repornit în 2016 cu eforturi croate, iar terminalul a fost pus în funcţiune anul trecut. Ungaria a luat faţa tuturor şi devenit rapid cel mai mare client. Austria, ca şi Ungaria, este o ţară care nu are ieşire la mare, iar Croaţia, o economie mică, mult mai săracă, fără industrie şi dependentă de turiştii străini din zona euro, îi oferă ocazia de a-şi croi drum spre apele internaţionale. Iar Austria îşi croieşte drumuri croate la propriu. Compania austriacă de construcţii Strabag a primit anul acesta un contract de 226 de milioane de euro pentru modernizarea unei linii de cale ferată între Zagreb, capitala croată, şi o localitate aflată pe ruta spre mare şi spre insula Krk. Linia se află, de altfel, pe ruta Rijeka (de unde a plecat primul tren direct de marfă spre Austria) – Zagreb – Budapesta, iar modernizarea face parte dintr-un proiect mai cuprinzător de reabi­litare a 230 de kilometri de cale ferată până în 230. Odată pusă în funcţiune, linia nouă va permite trenurilor să circule cu viteze de până la 160 de kilometri pe oră. Strabag a lucrat, de asemenea, la construirea unei autostrăzi croate care leagă Zagrebul de graniţa cu Slovenia şi de un coridor auto care duce până în Austria. După cum au arătat importatorii cehi şi unguri de gaze, gazele de la instalaţiilede GNL pot fi transportate nu doar prin conducte ci şi cu camioane-cisternă şi cu trenul. După aderarea la zona euro, ches­tiune care ţine de îndeplinirea unor condiţii tehnice şi de dorinţa statului care aderă, Croaţia a primit anul acesta acces şi la spaţiul fără frontiere european Schengen, ceea ce va permite mărfurilor care intră în Croaţia să treacă fără verificări mai departe în Austria.

    Acest lucru este valabil şi pentru fluxurile în sens invers. Oficialii croaţi au acceptat fără rezerve argumentele austriecilor pentru refuzul de a primi România în spaţiul Schengen. Adoptarea euro este şi el un avantaj atât pentru turismul croat, cât şi pentru turiştii care vin din zona euro. Iar unii vin cu planuri mai serioase decât o vacanţa pe litoral. În primul semestru al acestui an, activitatea din turism a depăşit nivelurile de dinainte de pandemie. Cei mai mulţi turişti străini au venit din Germania (30%), din Austria (11,5%) şi Slovenia (10%). Doar în iunie Croaţia a fost vizitată de aproape 600.000 de germani. Diferenţa dintre Germania şi Austria nu ar trebui să surprindă deoarece austriecii sunt mult prea îndrăgostiţi de munţi şi de schi. Însă cei cu dare de mână ar locui măcar o parte din an în locuri mai călduţe, mai aproape de marea pe care nu o au la ei în ţară. De când Croaţia a intrat în UE, italienii şi slovenii s-au remarcat prin interesul pentru achiziţii de locuinţe în Croaţia. Însă în ultimii ani un interes crescut au început să prezinte şi cetăţenii germani şi austrieci. În 2021, germanii au cumpărat 2.637 de proprietăţi în Croaţia, în creştere cu 70% faţă de anul anterior. Austriecii au achiziţionat 1.109 terenuri şi case, cu 74% mai mult în comparaţie cu 2020, potrivit cotidianului Jutarnji, care citează date ale autorităţilor fiscale. Acestea sunt doar tranzacţiile pe care Fiscul croat le-a înregistrat pentru determinarea bazei de impozitare, prin urmare numerele reale sunt mai mari. Presa croată a remarcat că sub asaltul cumpărătorilor străini, preţurile de pe piaţa imobiliară locală au explodat şi că achiziţiile străine nu ocolesc proprietăţi scumpe şi foarte scumpe. 

     

  • Din casă în casă

    Păzitul casei câtă vreme proprietarii sunt plecaţi în vacanţă, pentru a da impresia că mai este cineva acasă şi a avea grijă de animalele de companie care altfel ar fi stresate dacă ar fi mutate temporar la un adăpost specializat, a devenit o meserie în toată regula pentru unii, mai ales de când cu pandemia.

    Tot mai multe persoane se înscriu pe site-uri specializate care pun în legătură pe cei care au nevoie de cineva să aibă grijă de casa lor cu cei care oferă asemenea servicii, aceştia din urmă participând chiar şi la cursuri care să le permită să fie mai competitivi.

    O mare parte dintre cei care se oferă se ocupe de case în lipsa proprietarilor în Marea Britanie, scrie The Guardian, o fac pentru a scăpa de grija chiriilor şi a cheltuielilor pe care le presupune o locuinţă, preferând să se mute imediat de la o casă la alta. Această strategie le permite să economisească bani pe care să-i folosească apoi în alte scopuri sau chiar să călătorească în caz că li se dau în grijă locuinţe din alte ţări şi să-şi păstreze şi locurile de muncă obişnuite dacă pot lucra de la distanţă.

     

  • DerTour va avea până la sfârşitul acestui an peste 300.000 de turişti pe care i-a trimis în vacanţă: „Românii au revenit la obiceiul de a rezerva în avans“

    ♦ Travel Brands, compania pe care activează DerTour, a avut o cifră de afaceri de 280 de milioane de lei în 2021, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Turoperatorul DerTour va înregistra până la finalul acestui an peste 300.000 de turişti care au mers în vacanţe cu agenţia de turism. Situaţia economică actuală, care a adus multe creşteri de preţuri pentru consu­matorii români, nu i-a speriat pe cei care doresc în continuare să-şi facă vacanţele, astfel că deja au început să fie achiziţionate pachetele pentru vara anului viitor.

    „Doar ce au început rezervările pentru vara anului următor, iar pentru pe­rioada de început a anului 2023, re­zer­vările au apărut încă de la finalul lunii iunie. Românii au revenit la obi­ceiul de a rezerva în avans pentru a găsi un tarif foarte bun care include dis­count de early-booking. Pot spune că în această lună vânzările vor ajunge cu peste 10% mai mari decât în 2019 şi mult peste 2021“, spune Cosmin Marinof, managing director al DerTour.

    El precizează că pachetele de vacanţă au suferit mici creşteri, de circa 5%, însă datorită promoţiilor din această perioadă de early-booking, nu se resimt aceste majorări.

    „Chiar dacă preţurile au crescut în medie cu 3-5%, reducerile de early-booking pe care toţi hotelierii le oferă duc preţul real al pachetului într-o zonă confortabilă. Ca atare, înre­gis­trăm creşteri pentru această etapă de early-booking. Odată cu trecerea tim­pului şi apropierea de vară, ne aştep­tăm ca preţurile să crească uşor. De asemenea, cred că turiştii sunt pregătiţi pentru eventuale creşteri de preţ şi, de aceea, rezervă din timp“, mai spune el.

    Cosmin Marinof precizează că turiştii nu sunt reticenţi în a cumpăra vacanţe din cauza situaţiei economice, mai ales că deja există rezervări pentru vacanţele ce vor avea loc vara anului viitor.

    În pofida unui an în care oamenii au reînceput să călătorească, iar rezultatele agenţiilor de turism depăşesc chiar anul 2019, cel mai bun an pentru piaţa locală, provocările nu au încetat să existe.

    A fost un an cu multe provocări, spune Marinof, însă una dintre cele mai mari probleme întâmpinate în 2022 a fost criza aviatică din Europa.

    „A fost un an cu multe provocări, în special pe partea de transport aerian, unde creşterile preţului petrolului s-a reflectat în costul pachetelor turistice, la care se adaugă şi lipsa personalului din aviaţie. 2022 a fost un an care a cumulat mai mulţi factori cu influenţă negativă precum lipsa de personal post-pandemie cu influenţă directă în calitatea serviciilor, începerea conflictului din Ucraina şi creşterea inflaţiei. Credem însă că aceste provocări nu vor mai apărea la acelaşi nivel în viitor“, este el de părere.

    Toate activităţile de turism ale Eurolines au fost vândute grupului german Der Touristik şi funcţionează astăzi pe compania Travel Brands. Până în 2019 însă, activitatea a fost raportată pe trei companii – Touring Europabus, Nova Travel şi Danubius Travel. Acestea au avut în 2019 vânzări cumulate de 698 de milioane de lei, comisioane de 50 de milioane de lei, afaceri de 59 de milioane de lei şi 384 de angajaţi.

    Travel Brands a avut o cifră de afaceri de 280 milioane lei în 2021, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Grupul Eurolines este deţinut de Dragoş Anastasiu, care, după vânzarea diviziei de turism, a mai rămas în portofoliu cu transportatorul Eurolines şi alte afaceri, precum un complex în Delta Dunării şi un pachet de acţiuni într-un business similar din Transilvania.

     

     

     

  • Vântul crizei a început să bată puternic în buzunarele Europei: Zilele în care se băgau bani grei în vacanţe apun încet. Explozia costului vieţii în regiune îi forţează pe europeni să taie din banii de concediu pentru a-şi putea plăti facturile

    Europenii au început să-şi reducă semnificativ bugetele de vacanţe şi călătorii pe măsură ce creşterea costului vieţii a început să-şi pună amprenta pe buzunarele lor, scrie Bloomberg.

    Conform datelor şi analizelor realizate de Trivago, majoritatea europenilor vor căuta în perioada noiembrie-ianuarie să taie din banii de vacanţă şi deci să rezerve hoteluri mai ieftine, să facă călătorii mai scurte şi să vâneze orice reducere disponibilă.

    Rezervările făcute prin platforma Trivago se află în prezent la nivelul de dinainte de pandemie şi de tulburările suferite de sectorul turismului pe tot globul. Tendinţele arată că europenii nu sunt încă gata să renunţe definitiv la vacanţe, însă vor fi din ce în ce mai atenţi la costuri.

    O astfel de schimbare ar favoriza în principal companiile aeriene low-cost, precum Ryanair, care au de câştigat dintr-o recesiune, în contextul în care oamenii cu bani din ce în ce mai puţini vor opta pentru variante accesibile.

    „Este foarte posibil să vedem cum oamenii vor căuta opţiuni mai ieftine sau vor căuta temeinic şi vor verifica fiecare variantă pe care o au pentru a obţine cel mai bun preţ. Mai mult, este posibil ca în viitor să o reducere a duratei unui sejur cu 10%, a declarat Mathias Tillman, CFO Trivago.

    Conform Trivago, destinaţiile mediteraneene, acolo unde cazarea e mai puţin costisitoare, rămân deosebit de populare. Grecia şi Spania rămân în top, în timp ce Istambulul a urcat în preferinţe şi a ajuns să fie printre primele cinci cele mai alese destinaţii de turiştii europeni.

    Această tendinţă de reducere a costurilor din cauza crizelor care încep să se simtă în buzunarul celor din Europa nu a fost observată doar de Trivago.

    Agenţia de turism online eDreams, a cărei platformă oferă zboruri şi pachete de vancaţă low-cost s-a confruntat cu o scădere a veniturilor pe utilizator care variază între 4 şi 80 de euro.

    Dana Dunne, CEO-ul eDreams, susţine că tot mai mulţi clienţi aleg să facă călătorii scurte şi să facă rezervări cât mai aproape de momentul plecării.

    Companiile aeriene şi firmele de turism vin după o vară extraordinară în care oamenii au scos din buzunare bani grei pentru vacanţe şi călătorii, după doi ani de blocaje şi restricţii cauzate de pandemie.

    Cu toate că spirala inflaţionistă loveşte în buzunarele europenilor, marii transportatori susţin că cererea de călătorii rămâne stabilă.

    „În ciuda acestor condiţii, oamenii încă preferă să meargă în vacanţe decât să-şi cumpere, de exemplu,  un frigder nou”, a declarat Shai Weiss, CEO-ul Virgin Atlantic.

     

     

  • Vacanţă în copac

    Căsuţa din copac nu e doar un loc de joacă pentru copii sau unul în care părinţii se duc în căutarea unui pic de linişte sau să lucreze, ci a devenit chiar un loc de primit turişti care nu vor să se cazeze într-un hotel obişnuit.

    Printre cele mai spectaculoase astfel de structuri de cazare, în viziunea Financial Times, se numără Casa Barthel, din apropiere de Florenţa, situată pe proprietatea unui designer cunoscut al ţării, Ricardo Barthel, şi proiectată de acesta şi fiica sa. Căsuţa are un aspect rustic şi oferă doar dormitor şi baie, având geamuri de sus până jos pe trei părţi şi un balcon din care se poate admira peisajul rural.

    Un alt exemplu sunt căsuţele cu aspect modern din cadrul Post Ranch Inn din zona muntoasă Big Sur din California, SUA, cocoţate pe platforme speciale între arbori şi suficient de izolate unele de altele, încât să le dea turiştilor senzaţia de solitudine pe care o caută. De cealaltă parte a lumii, în Bali, se găseşte o căsuţă care seamănă cu cele din poveşti, construită între trei copaci şi care face parte din complexul turistic Bambu Indah.

    Căsuţa la care se ajunge printr-o scară în spirală este dotată cu luminator în tavan, dormitor cu pat cu baldachin şi zonă separată de zi. În Baja, California există Acre, un hotel format din căsuţe din bambus şi stuf suspendate într-o pădurice de palmieri pe coasta Pacificului. Hotelul are şi un adăpost pentru animale, în special câini, cărora le caută stăpâni, la care turiştii pot face o donaţie sau pot apela dacă vor să adopte un animăluţ.