BusinessMagazin

Tag: URSS

  • ArcelorMittal a demolat statuia lui Lenin de la combinatul Krivoi Rog

     Compania a anunţat că a demontat monumentul de la Crivoi Rog “pentru a asigura siguranţa angajaţilor şi a proteja clădirile companiei”.

    “Soarta monumentului va fi decisă conform cu legile în vigoare”, se arată într-un comunicat al companiei, citat de Bloomberg.

    Operaţiunile de la combinatele siderurgice şi minele de fier ale ArcelorMittal din Ucraina nu au fost afectate de protestele din ultimele luni şi de violenţele de săptămâna trecută, a precizat ArcelorMittal în comunicat.

    Compania, unul dintre cei mai importanţi investitori străini din Ucraina, a adăugat că a transferat din ţară o parte dintre angajaţii străini şi pe familiile acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce a ajuns spărgătorul atomic de gheaţă “Lenin” (FOTO)

    Spărgătorul “Lenin” a încăput pe mâna unei echipe de artişti ruşi şi austrieci care au creat lucrări inspirate de el şi le-au expus în incinta vasului, aflat în portul Murmansk.

    Se remarcă, spre exemplu, o creaţie din papier-mache înaltă de un metru şi jumătate pe care sunt prinse imagini şi bucăţele de texte ce ilustrează gândurile marinarilor, trei sculpturi ce închipuie diamante, dar sunt realizate din faianţă, sau picturi care prezintă istoria industrializării sovietice atârnate pe pereţii sălii de mese unde îi ţin companie portretului lui Lenin.

    Expoziţia va rămâne deschisă până la 10 ianuarie 2014. Începând din primăvară, expoziţia va fi transferată, într-o variantă modificată, la muzeul de artă Lentos din Linz, Austria.

  • Dezvăluire WikiLeaks: Oficiali ai regimului Ceauşescu vorbeau, în 1974, despre integrarea Bulgariei în URSS

     Mesajul diplomatic a fost trimis pe 24 mai 1974 de către ambasadorul american la Bucureşti, Harry G. Barnes, spre Departamentul de Stat american, spre ambasada SUA din Sofia şi spre cea de la Moscova.

    “Un ofiţer de încredere dintr-un stat membru NATO ne-a transmis că în cercurile oficiale din România circulă zvonuri (pe care atât sursa NATO, cât şi noi le privim cu scepticism) privind faptul că vizita lui Toror Jivkov (liderul comunist bulgar – n.red) la Moscova şi vizita lui Nicolae Ceauşescu în Bulgaria vizează, între altele, posibila integrare a Bulgariei în URSS ca a 16-a republică sovietică şi crearea unui coridor de tranzit prin România”, scria ambasadorul american de la Bucureşti, Harry Barnes.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Misiunile SECRETE ale unui maestru al spionajului sovietic

    Printre cele mai importante misiuni ale sale s-au numărat asasinarea lui Lev Davidovici Troţki (un politician influent la începuturile existenţei Uniunii Sovietice, mai întâi Comisar al poporului pentru politica externă iar mai apoi ca fondator şi prim comandant al Armatei Roşii şi Comisar al poporului pentru apărare). Între misiunile lui Sudoplatov s-a mai numărat şi aflarea secretelor bombei atomice, cu ajutorul unor savanţi renumiţi precum Oppenheimer sau Bohr.

    Şocante sunt şi dezvăluirile privind rolul real jucat de soţii Rosenberg în spionajul atomic al URSS; motivul pentru care Stalin a inventat Complotul Medicilor şi conspiraţia sionistă; cine a ordonat masacrul din Pădurea Katyn; cum au organizat Hruşciov şi colegii săi arestarea şi împuşcarea lui Beria.

    Sudoplatov a fost arestat după căderea lui de la putere a lui Beria, în 1953. În pofida torturii şi a izolării complete în închisoare, a refuzat să “mărturisească”. Eliberat după 15 ani, a reuşit abia în 1992 să-şi obţină reabilitarea, ajutat de fiul său, Anatoli, profesor de economie la Universitatea din Moscova.

    “Misiuni speciale” este o carte de memorii uimitoare şi un document istoric unic, mărturia unui om care a ştiut cele mai negre secrete ale imperiului sovietic. Autorul cărţii, Jerrold L. Schecter povesteşte că pentru realizarea cărţii a realizat zeci de ore de interviuri, la care participa şi fiul fostului spion; 20 de ore sunt înregistrate video.

    Discuţiile aveau loc când Anatoli Sudoplatov avea deja o vârstă înaintată, de peste 80 de ani, iar durata maximă a unui interviu era de trei ore. Autorul punctează că Anatoli Sudoplatov nu a arătat niciodată remuşcări pentru faptele sale, multe şocante, ci dimpotrivă, povestea că acţiunile sale au avut loc în contextul în care Rusia a devenit o mare putere mondială.

    Cartea a produs multe controverse, cele mai puternice contestaţii venind din partea cercetătorilor americani şi ruşi; primii susţin că nu sunt adevărate declaraţiile lui Anatoli Sudoplatov, că americanii nu ar fi dezvăluit secrete despre bomba atomică, în timp ce ruşii îşi văd prestigiu ştirbit, prin prisma faptului că ei susţin că au descoperit de fapt informaţiile valoaroase, pe care fostul spion rus suţine că serviciile de spionaj le-ar fi pus la dispoziţia cercetătorilor.

    În plus, argumentează autorul în prefaţă, există de ceva vreme, în anumite cercuri academice cu gândire mai schematică, o tendinţă de a respinge amintirile personale ca fiind aproape prin definiţie inferioare “documentelor”.

    Când această concepţie a fost aplicată pentru prima dată în cazul Uniunii Sovietice, în anii 1930, şi apoi din nou la jumătatea anilor 1980, documentele oficiale sovietice nu prezentau deloc încredere, pe când măcar unele dintre amintirile personale erau adevărate, sau conţineau adevăruri.

    Dintre studiile istorice privind URSS şi-au păstrat, aşadar, valoarea doar cele bazate în mare măsură pe memoriile defectorilor sau ale altora – şi care au fost, aproape fără excepţie, validate după 1989, odată cu desecretizarea masivă a documentelor sovietice.

    Cartea “Misiuni speciale, Memoriile unui maestru al spionajului sovietic”, scrisă de Pavel şi Anatoli Sudoplatov, împreună cu Jerrold L. şi Leona P. Schecter, este disponibilă în România la editura Litera.

    “AM SUPRAVIEŢUIT LAGĂRULUI MORŢII”. Cine este românca ce a reuşit să scape din ghearele doctorului Josef Mengele: “A fi în Auschwitz era ca şi cum ai fi într-un accident de maşină în fiecare zi”

    IMPOSIBILUL SE ÎNTÂMPLĂ! EVREII DECOREAZĂ fratele unui NAZIST!

    Aşa arată o avere confiscată de nazişti (GALERIE FOTO)

    Cel mai perfid exemplu de SPIONAJ din istorie (SPECIAL)

  • Industria petrolieră rusă, un mamut uitat de extincţie

    Dar au apărut şi semne rău prevestitoare. Centrul tradiţional al industriei, câmpurile gigant din Siberia de Vest moştenite de la Uniunea Sovietică, sunt în declin din 2007. Producţia totală a Rusiei continuă să crească, dar aceasta se întâmplă din cauza intensificării exploatării vechilor zăcăminte şi dezvoltării câtorva noi câmpuri de la periferia ţării. Rusia concurează cu Arabia saudită pentru titlul de cel mai mare producător de petrol al lumii. Dar între cele două ţări este o diferenţă crucială. Arabia Saudită are capacitate de producţie suplimentară cu care îşi poate majora producţia substanţial. În schimb, Rusia îşi foloseşte capacitatea la maxim, ceea ce poate face ca producţia să scadă în următorii ani.

    Mai multe pe zf.ro

  • Romanul scandalos al lui Sofi Oksanen

    Cartea, cea de-a treia a tinerei autoare finlandeze (n. 1977), a avut un succes răsunător, a fost tradusă în zeci de limbi şi a fost copleşită de premii. Locul de desfăşurare a romanului este Estonia anului 1992, ţară recent devenită independentă şi ieşită de sub influenţa URRS. Personajele în jurul cărora se ţese povestea sunt Aliide Truu, o bătrână care trăieşte ascunsă, deşi ţara fusese eliberată, şi Zara, nimerită ca din întâmplare în grădina celei dintâi.

    Zara, plecată din Vladivostok ca să câştige bani, a fost obligată de soţul său să se prostitueze (scenele care descriu această experienţă sunt la limita suportabilului), iar Aliide, la rândul ei, a îndurat, după cel de-al Doilea Război, cumplite umilinţe corporale. Încet-încet, relaţia de compasiune reciprocă dintre cele două femei va dezvălui o legătură mai veche, absolut surprinzătoare.

    Sofi Oksanen, “Purificare”, Editura Polirom, Bucureşti, 2011

  • Cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX. Cum s-a schimbat ordinea mondială

    După mai multe luni de deteriorare a situaţiei, tentative de preluare a controlului (soldate cu 13 morţi la Vilnius în ianuarie), un puci eşuat în august şi declaraţii de independenţă în serie, liderii celor trei republici-cheie – Rusia, Ucraina, Belarus – decretează la 8 decembrie că Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste “nu mai există”. La 25 decembrie, preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov demisionează şi drapelul roşu cu secera şi ciocanul este retras de la Kremlin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX. Cum s-a schimbat ordinea mondială

    După mai multe luni de deteriorare a situaţiei, tentative de preluare a controlului (soldate cu 13 morţi la Vilnius în ianuarie), un puci eşuat în august şi declaraţii de independenţă în serie, liderii celor trei republici-cheie – Rusia, Ucraina, Belarus – decretează la 8 decembrie că Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste “nu mai există”. La 25 decembrie, preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov demisionează şi drapelul roşu cu secera şi ciocanul este retras de la Kremlin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Puţine regrete în fostele republici sovietice, la 20 de ani de la destrămarea URSS

    Tamaz Belkadze, editor, în vârstă de 31 de ani, din Tbilissi (GEORGIA): “Visul unor generaţii întregi a devenit realitate când URSS a dispărut. Astăzi nu mai trăim sub oprimarea comunistă, ci în propriul nostru stat. Democraţia este mai bună decât totalitarismul”. Irena Gaigaliene, pensionară, în vârstă de 70 de ani, din Vilnius (LITUANIA): “Nu am nici cel mai mic regret cu privire la independenţa noastră. Înainte eram ca la închisoare. Acum sunt mai fericită, în pofida vârstei mele. Lucrul cel mai tragic al ocupaţiei sovietice a fost deportarea elitelor noastre şi eliminarea intelighenţiei noastre. Astăzi, oamenii au salarii modeste dar au posibilitatea de a-şi ameliora viaţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Puţine regrete în fostele republici sovietice, la 20 de ani de la destrămarea URSS

    Tamaz Belkadze, editor, în vârstă de 31 de ani, din Tbilissi (GEORGIA): “Visul unor generaţii întregi a devenit realitate când URSS a dispărut. Astăzi nu mai trăim sub oprimarea comunistă, ci în propriul nostru stat. Democraţia este mai bună decât totalitarismul”. Irena Gaigaliene, pensionară, în vârstă de 70 de ani, din Vilnius (LITUANIA): “Nu am nici cel mai mic regret cu privire la independenţa noastră. Înainte eram ca la închisoare. Acum sunt mai fericită, în pofida vârstei mele. Lucrul cel mai tragic al ocupaţiei sovietice a fost deportarea elitelor noastre şi eliminarea intelighenţiei noastre. Astăzi, oamenii au salarii modeste dar au posibilitatea de a-şi ameliora viaţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro