BusinessMagazin

Tag: ue

  • Lagarde:BCE continuă reducerea presiunilor inflaţioniste,statele UE să revină la disciplină bugetară

    “Am avut un parcurs lung în ultimele nouă luni şi îl continuăm. Este un parcurs şi nu am ajuns încă la destinaţie”, a declarat Christine Lagarde, potrivit cotidianului Le Figaro, imediat după ce Consiliul Guvernatorilor BCE a anunţat majorarea dobânzii de referinţă cu 0,25%. Astfel, începând din 10 mai, dobânzile principalelor operaţiuni de refinanţare, instrumentului marginal de împrumut şi depozitelor vor fi de 3,75%, 4,00% şi 3,25%.

    “Viitoarele noastre decizii vor asigura că dobânzile de politică monetară vor fi readuse la niveluri suficient de restrictive pentru a atinge o revenire în timp a ratei inflaţiei la ţinta medie de 2% (…). Vom continua să aplicăm o abordare dependentă de date pentru a determina nivelul adecvat şi durata modelului restrictiv. (…) Încrederea companiilor şi cea a consumatorilor şi-au revenit constant în ultimele luni, dar rămân mai slabe decât înaintea războiului nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. (…) Observăm diferenţe în sectoarele economice. Sectorul producţiei depăşeşte blocajul comenzilor, dar perspectivele sale se înrăutăţesc. Sectorul serviciilor devine mai puternic, mai ales datorită redeschiderii economiei”, a subliniat Lagarde, conform declaraţiilor postate pe site-ul BCE.

    Preşedintele BCE a îndemnat statele Uniunii Europene să renunţe gradual la măsurile de sprijin acordate din cauza crizei energetice, “pentru a evita accelerarea presiunilor inflaţioniste pe termen mediu”, “care ar necesita o reacţie de politică monetară mai puternică”.

    “Politicile fiscale trebuie orientate spre a face economia noastră mai productivă şi pentru reducerea graduală a datoriilor suverane mari. Politicile în sensul intensificării capacităţilor de aprovizionare în zona euro, mai ales în sectorul energetic, pot contribui, de asemenea, la reducerea presiunilor preţurilor pe termen mediu. Din acest punct de vedere, salutăm publicarea de către Comisia Europeană a propunerilor legislative pentru reformarea cadrului de guvernare economică în Uniunea Europeană, care ar urma să fie definitivat curând”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Tot mai puţine soluţii: Uniunea Europeană îşi propune să împiedice ţările terţe din a mai ajuta Rusia să ocoloească sancţiunile occidentale

    Uniunea Europeană discută un nou mecanism pentru a viza ţările terţe despre care se crede că nu fac suficient pentru a împiedica Rusia să eludeze regimul de sancţiuni, scrie Bloomberg.

    Tările membre îşi propun, de asemenea, să extindă domeniul de aplicare a mai multor restricţii de export existente şi să interzică mai multe mărfuri care tranzitează Rusia.

    Pachetul de sancţiuni, al 11-lea UE din februarie 2022, se va concentra în principal pe înlăturarea lacunelor în măsurile deja adoptate, precum şi pe consolidarea capacităţii blocului de a-şi aplica restricţiile. Este o reacţie la modul în care Moscova a reuşit până acum să obţină numeroase bunuri sancţionate prin ţări terţe.

    Importurile în Rusia de bunuri precum semiconductori, circuite integrate şi alte tehnologii au crescut din ţări precum Kazahstan, Emiratele Arabe Unite, Turcia şi China.

    Sancţiunile UE necesită sprijinul tuturor statelor membre pentru a fi adoptate. Ţările membre îşi propun să finalizeze măsurile înaintea unui summit G7 la sfârşitul acestei luni.

     

  • Comisia Europeană propune noi norme de guvernare economică în statele Uniunii Europene

    “Comisia Europeană a prezentat astăzi propuneri legislative pentru implementarea celei mai ample reforme în materie de guvernare economică din Uniunea Europeană de după abordarea efectelor crizei economice şi financiare. Obiectivul central al propunerilor este consolidarea sustenabilităţii datoriilor publice şi promovarea creşterii sustenabile şi integrante în toate statele membre, prin reforme şi investiţii”, anunţă Comisia Europeană, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    Comisia Europeană subliniază că propunerile legislative abordează “lipsurile actualului cadru de reglementare”. “Este avută în vedere necesitatea reducerii nivelurilor datoriilor publice, care au crescut mult, pe baza lecţiilor învăţate din reacţia politică a UE la criza Covid-19, în sensul pregătirii Uniunii Europene pentru viitoare provocări, prin susţinerea progreselor spre o economie verde, digitală, integrantă şi rezilientă, precum şi pentru a face Uniunea Europeană mai competitivă”, precizează Comisia Europeană.

    “Noile reglementări vor facilita reformele şi investiţiile necesare şi vor ajuta la reducerea ponderii datoriilor publice într-un mod realist, gradual şi susţinut, în conformitate cu discursul despre Starea Uniunii din 2022 al preşedintelui Ursula von der Leyen. Reformele vor face guvernarea economică mai simplă, vor îmbunătăţi deţinerea de active la nivel naţional, vor pune un accent mai mare pe termen mediu şi vor consolida aplicarea normelor printr-un cadru comun transparent la nivelul UE”, subliniază Comisia Europeană. Elementul central al propunerilor Comisiei Europene vizează elaborarea unor “planuri naţionale la nivel fiscal-structural pe termen mediu”. Statele UE vor trebui să prezinte ţintele fiscale şi măsuri de abordare a dezechilibrelor macroeconomice, urmând să aplice planuri prioritare de reforme şi investiţii pentru perioade de cel puţin patru ani. Planurile statelor membre vor fi evaluate de Comisia Europeană şi vor trebui aprobate de Consiliul UE, pe baza criteriilor clasice ale Uniunii Europene.

  • UE, după ce Polonia şi Ungaria au interzis cereale ucrainene: acţiunile unilaterale, inacceptabile

    Acţiunile unilaterale în domeniul comerţului din partea statelor membre ale Uniunii Europene sunt inacceptabile, a declarat duminică executivul blocului comunitar, după ce Polonia şi Ungaria au anunţat interdicţii privind importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a-şi proteja sectoarele agricole locale.

    După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să rămână în statele din Europa Centrală, afectând preţurile şi vânzările pentru fermierii locali.

    “Suntem la curent cu anunţurile Poloniei şi Ungariei privind interzicerea importurilor de cereale şi alte produse agricole din Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-o declaraţie trimisă prin e-mail, citată de Reuters.

    “În acest context, este important să subliniem că politica comercială este de competenţa exclusivă a UE şi, prin urmare, acţiunile unilaterale nu sunt acceptabile.”

    “În astfel de vremuri dificile, este esenţial să se coordoneze şi să se alinieze toate deciziile în cadrul UE”, a adăugat declaraţia.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat pentru agenţia de ştiri de stat PAP că guvernul se află în contact permanent cu Comisia Europeană pe această temă şi că interdicţia a fost posibilă datorită unei clauze de securitate.

    Polonia şi Ungaria au fost implicate în conflicte de lungă durată cu Bruxelles-ul în legătură cu probleme precum independenţa justiţiei, libertatea presei şi drepturile LGBT, iar ambelor ţări le-au fost reţinute fonduri din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

    Ministrul ucrainean al agriculturii, Mykola Solsky, a discutat duminică cu omologul ungar Istvan Nagy şi a subliniat că deciziile unilaterale sunt inacceptabile, a precizat ministerul ucrainean al agriculturii într-o declaraţie. Cei doi au convenit să discute din nou în curând, a precizat acesta.

    Ministerul a declarat sâmbătă că interdicţia poloneză a contrazis acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a solicitat discuţii pentru a rezolva problema.

    Între timp, ministrul bulgar al agriculturii, Yavor Gechev, a declarat că ţara sa ia în considerare, de asemenea, o interdicţie a importurilor de cereale ucrainene, a relatat duminică agenţia locală BTA.

  • Inflaţia scade în Europa deşi mâncarea este tot mai scumpă

    Inflaţia din zona euro dă înapoi, dar doar pentru că energia nu se mai scumpeşte atât de mult. Preţurile la mâncare, servicii şi altele continuă să crească faţă de anul trecut, ceea ce va forţa BCE să ridice şi mai mult dobânzile, potrivit unei analize a Ziarului Financiar.

    Inflaţia anualizată din Germania, Fran­ţa, Spania şi Italia a încetinit în martie, cauza comună fiind scumpiri mai mici ale energiei şi chiar reduceri sem­nificative ale preţurilor unor „produse energetice reglementate“, după cum explică în cazul pieţei italiene institutul de statistică de la Roma. Acestea sunt cele mai mari economii din zona euro şi din Uniunea Europeană şi principalele repere ale Băncii Centrale Euro­pene când ia decizii de politică monetară.

    Ce se întâmplă cu inflaţia generală este un semn bun pentru BCE, care se luptă cu pre­ţurile majorând dobânzile, cu riscul de a sacri­fica expansiunea economică. Dar nu este ceva liniştitor. Aceasta pentru că banca centrală a zonei euro este mai atentă la inflaţia de bază (core inflation), din calculul căreia sunt ex­clu­se preţurile energiei – adică exact cele care trag în jos acum inflaţia totală – şi ale alimentelor, elemente considerate volatile. Iar inflaţia de bază pare să nu cedeze atât de uşor.

    Spre exemplu, inflaţia ge­ne­rală din Spania s-a înjumătă­ţit în martie, de la 6% la 3,3%, ajungând astfel uimitor de a­proa­pe de ţinta urmărită de BCE, de puţin sub 2%. Mai mult, indicatorul, dacă ar fi ajustat pentru a putea fi comparat cu cele din alte state din UE, ar fi la 3,1%. Însă inflaţia de bază a încetinit doar foarte pu­ţin, de la 7,6% în februarie la 7,5% în martie – este totuşi prima scădere din ultimele 23 de luni.

    De aceea, spun analiştii, acesta este un ar­gu­ment în favoarea ideii că BCE cel mai pro­babil îşi va continua ofensiva contra inflaţiei prin creşterea dobânzilor. Spania este o eco­nomie mai atipică în UE în contextul crizei de prea multă inflaţie deoarece s-a protejat de energia scumpă se­pa­rând din timp pia­ţa gazelor naturale de cea a celorlalte tipuri de energie, ceea ce alte state n-au făcut.

    De asemenea, guver­nul a redus TVA la energie şi a retras această taxă pentru alimentele de bază precum pâinea, brânza şi legumele. Prăbuşirea în martie a vitezei cu care înaintează inflaţia s-a datorat faptului că preţurile gazelor şi electricităţii au scăzut în comparaţie cu nivelurile din martie 2022, când au crescut brutal. Şi în Germania, cea mai mare economie europeană şi cel mai mare con­sumator de energie din UE, preţurile ga­zelor naturale, carburanţilor şi electricităţii au făcut diferenţa. Inflaţia ajustată pentru a fi comparabilă în UE a încetinit de la 9,3% la 7,8% în martie, lună în care preţurile energiei au crescut cu doar 3,5% în ritm anualizat.

    Este un rezultat nesperat de bun având în vedere că în februarie energia era cu peste 19% mai scumpă decât în aceeaşi lună a anului trecut. Pe de altă parte, inflaţia a continuat să accelereze la alte elemente, cum ar fi serviciile, ceea ce sugerează că inflaţia de bază rămâne puternică. Iar contextul este problematic, deoa­rece consumul slăbeşte, ceea ce înseamnă slă­bi­ciune în economie. Prin urmare, analiştii de la ING concluzionează că procesul de dez­in­flaţie încă nu a început în Germania. De reţi­nut este că în luna martie a anului trecut a început războiul din Ucraina, invazia rusească declanşând explozia preţurilor gazelor natu­rale şi energiei. Preţurile urcau şi în lunile ante­rioare, din cauze legate tot de Rusia, dar cu un ritm mai lent.

    Datele din martie i-ar putea încuraja pe cei care au spus mereu că valul de inflaţie se dato­rează unui şoc lung, dar trecător, produs de pre­ţurile energiei. Până să înceapă să majo­reze dobânzile, şi BCE credea că inflaţia are cauze trecătoare, iar acum nu se mai opreşte din creşteri de dobânzi. Analiştii de la ING, care şi ei împărtăşeau această idee în urmă cu 1-2 ani, cred acum că inflaţia a devenit între timp o problemă care ţine şi de partea de ce­rere şi care s-a răspândit astfel în întreaga eco­nomie, cel puţin în Germania. Preţurile mai mari de producţie se transmit în forţă mai departe. Apoi, lărgirea marjelor de profit ale companiilor şi majorările salariale hrănesc inflaţia. O consecinţă este că alimentele con­tinuă să se scumpească.

    Astfel, inflaţia de bază va rămâne puternică în lunile care urmează, spun analiştii.

    În Spania este mai bine. Presiunile inflaţioniste s-au redus. Atât preţurile de la producători cât şi cele ale produselor din import sunt cu mult sub nivelurile de vârf. De asemenea, creşterile de dobânzi efectuate de BCE vor tăia din ce în ce mai mult din elanul inflaţiei în următoarele luni. Dobânzile sunt acum adânc în teritoriul restrictiv, adică descurajează creditarea, iar acest lucru se va simţi prin încetinirea activităţii economice. Va fi un mediu în care companiilor le va fi tot mai greu să majoreze şi mai mult preţurile deoarece cumpărătorii vor fugi de produsele tot mai scumpe. Astfel, inflaţia va încetini şi mai mult.

    Sunt două perspective diferite – Germania şi Spania – care arată cât de greu îi este BCE să stabilească un tratament general pentru inflaţie. Cel mai probabil dinamica mai slabă a preţurilor din martie nu va conta prea mult pentru banca centrală a zonei euro deoarece aceasta reflectă prea mult intervenţiile guvernelor pentru a stăvili scumpirile. Când pachetele de ajutor sunt retrase sau când efectele lor dispar, este posibil ca inflaţia totală să sară din nou în sus. De aceea, BCE va continua să înăsprească politica monetară, iar cu fiecare majorare de dobândă creşte riscul ca în economie ceva să se strice.

  • Vladimir Putin dă cu pumnul în masă şi acuză UE de „confruntarea geopolitică” a momentului. SUA e vinovată de criza din Ucraina

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat, miercuri, Uniunea Europeană de lansarea unei “confruntări geopolitice” cu Rusia şi a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru “criza” din Ucraina, denunţând susţinerea Washingtonului pentru revoluţia produsă la Kiev în urmă cu aproape zece ani.

    Preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu diplomaţi străini, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.

    “Uniunea Europeană a lansat o confruntare geopolitică” împotriva Rusiei, a afirmat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia discuţiei cu noul ambasador al UE la Moscova, Roland Galharague.

    În plus, liderul de la Kremlin a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru “criza ucraineană”, denunţând presupusa susţinere a Washingtonului pentru revoluţia Euromaidan din 2013-2014, finalizată prin demiterea de către Parlament a preşedintelui Viktor Ianukovici, un politician prorus. “Ştiu că probabil nu sunteţi de acord cu mine, dar vă pot spune că utilizarea de către Statele Unite, în politica externă, a unor instrumente precum susţinerea pentru aşa-numitele «revoluţii colorate», susţinerea pentru lovitura de stat produsă la Kiev în 2014 au condus la actuala criză ucraineană, având şi alte efecte negative, deteriorând relaţiile ruso-americane”, i-a spus Vladimir Putin, conform agenţiei Interfax, noului ambasador american la Moscova, Lynne Tracy.

    “Relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Statele Unite, de care depind securitatea şi stabilitatea lumii, traversează, din nefericire, o criză profundă”, a subliniat liderul de la Kremlin.

    Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Grupul G7 oferă asistenţă militară Ucrainei, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse, şi au impus sancţiuni masive împotriva Moscovei.

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat Uniunea Europeană că vor fi efecte din cauza susţinerii cu armament a “regimului criminal” de la Kiev. “Ca reacţie la acţiunile ostile, dacă va fi necesar vom consolida bazele intereselor naţionale ale Rusiei şi vom aplica principiile reciprocităţii în practica diplomatică”, a afirmat Serghei Lavrov marţi, într-un interviu acordat publicaţiei Argumenty i Fatky, preluat de Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Uniunea Europeană a pierdut Rusia, iar aceasta este vina UE. Liderii statelor membre şi cei ai instituţiilor UE afirmă public că vor să aplice Rusiei ceea ce ei numesc o înfrângere strategică”, a subliniat Lavrov.

    Preşedintele Vladimir Putin a anunţat în februarie suspendarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START), semnat de Rusia cu Statele Unite. Vladimir Putin a denunţat atitudinea Occidentului în conflictul militar din Ucraina. Ca reacţie, Preşedinţia SUA a anunţat în mai multe rânduri că vrea contacte cu Administraţia de la Moscova pentru discuţii despre acţiuni în sensul stabilităţii nucleare. Ministerul de Externe de la Moscova a avertizat că Rusia nu va reveni la respectarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START) până când Statele Unite nu îşi vor modifica abordarea faţă de conflictul din Ucraina.

  • Consiliul UE aprobă preliminar proiectul de compromis privind motoarele cu ardere internă

    Consiliul Reprezentanţilor Permamenţi (COREPER) a adoptat luni planul privind obligativitatea fabricării, începând din 2035, doar a motoarelor de autoturisme şi autoutilitare care să nu mai emită particule poluante. La insistenţele Germaniei, motoarele cu ardere internă vor putea fi produse şi după anul 2035, prin utilizarea de combustibili sintetici, cu emisii poluante zero. Însă nu vor mai putea fi fabricate motoare pe benzină, motorină sau de tip hibrid.

    Noul plan reprezintă o modificare a proiectului iniţial, aprobat de Parlamentul European la cererea Comisiei Europene, care permitea doar fabricarea motoarelor electrice începând din 2035.

    “COREPER a aprobat planul ca acordul privind standardele în materie de dioxid de carbon pentru automobile să fie pe agenda Consiliului UE pentru Energie de marţi”, a anunţat Preşedinţia suedeză a Consiliului UE.

    Guvernul Italiei este nemulţumit de accelerarea procedurilor, dat fiind că proiectul de compromis nu prevede şi motoare cu biocombustibili. Nu este clar dacă Italia va vota proiectul în cursul sesiunii programate marţi, afirmă surse guvernamentale de la Roma citate de publicaţia germană Die Zeit.

  • Salvaţi Copiii: România pe locul 2 în UE la capitolul mortalitate infantilă

    România se află pe locul 2 în UE la capitolul mortalitate infantilă, arată o statistică Eurostat. România a ocupat prima poziţie în acest clasament, dar recent a fost depăşită de Bulgaria, anunţă organizaţia Salvaţi Copiii.

    În 2021 Bulgaria a avut o rată a mortalităţii infantile de 5,6 la mia de copii născuţi vii, urmată de România, cu o rată de 5,2 la mie şi Slovacia, unde rata mortalităţii infantile a fost de 4,9 la mia de copii născuţi vii. La polul opus, cea mai mica rată a mortalităţii infantile este înregistrată în Suedia, Finlanda şi Slovenia cu 1,8 la mia de copii născuţi vii.

    În plus, statistica arată că 1 din 10 nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, în România sunt mai bine de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană şi 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.

    Potrivit reprezentanţilor organizaţiei Salvaţi Copiii, România a coborât o poziţie în clasamentul european şi datorită programului de dotare cu aparatură medicală performantă a tuturor maternităţilor şi secţiilor de Terapie Intensivă neonatală din ţară. Organizaţia a dotat 107 unităţi medicale (secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secţii de pediatrie şi Obstetrică-Ginecologie) din toate judeţele ţării, cu peste 1.200 de echipamente vitale, investind peste 8.700.000 de euro.

  • China denunţă acţiunile SUA,avertizând asupra riscurilor unui conflict/UE,îndemnată să fie autonomă

    Preşedintele chinez, Xi Jinping, a denunţat, marţi, presupusele acţiuni ale Statelor Unite şi ale aliaţilor occidentali de subminare a Chinei, iar ministrul de Externe de la Beijing, Qin Gang, a avertizat asupra riscului unui conflict cu Washingtonul, îndemnând Uniunea Europeană să fie autonomă.

    “În ultimii ani, naţiunile occidentale, conduse de Statele Unite, ne-au izolat şi ne-au subminat din toate punctele de vedere, situaţie care a generat provocări severe şi fără precedent asupra dezvoltării Chinei”, a declarat Xi Jinping, conform postului de televiziune CNN, cu ocazia unei reuniuni cu oficiali guvernamentali care coordonează activităţile companiilor private. Reuniunea a fost organizată cu ocazia sesiunii anuale a Congresului chinez, Parlamentul de la Beijing.

    Xi Jinping a exprimat preocupări privind provocările economice asupra Chinei şi a lansat un apel la unitate. “În perioada următoare, riscurile şi provocările cu care ne confruntăm se vor amplifica, vor deveni mai severe. Doar atunci când vom avea o abordare unitară şi vom munci în continuare mult, vom putea câştiga noi lupte. Suntem în aceeaşi barcă”, a insistat Xi Jinping.

    La rândul său, Qin Gang, noul ministrul chinez de Externe, a recomandat Statelor Unite să modifice abordarea faţă de China. “Dacă Statele Unite nu frânează şi vor continua parcursul pe un drum greşit, în mod categoric vor fi conflicte şi confruntări. Cine va suporta consecinţele catastrofale? Politicile de izolare şi de subminare a Chinei nu vor face America măreaţă şi nu vor opri înnoirea Chinei”, a afirmat Qin Gang, citat de publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung şi de agenţia ANSA.

    Referindu-se la cazul balonului chinez doborât recent de armata americană, ministrul chinez de Externe a acuzat Statele Unite că au acţionat “prin prezumţia de vinovăţie”. “A fost o reacţie excesivă. Statele Unite au abuzat de forţă şi au dramatizat incidentul”, a acuzat Qin Gang. Washingtonul a justificat doborârea balonului chinez prin faptul că dispozitivul era utilizat pentru activităţi de spionaj. Beijingul a respins acuzaţiile.

    Referindu-se la conflictul din Ucraina, Qin Gang a reafirmat că Beijingul “nu a furnizat armament niciuneia dintre părţile beligerante”. “China nu este artizan al crizei, nici parte interesată direct. Şi atunci de ce să fie ameninţată China cu sancţiuni?! Este total inacceptabil”, a subliniat Qin Gang.

    În ultimele săptămâni, Administraţia de la Washington a acuzat China că analizează posibilitatea de a oferi armament Rusiei pentru războiul din Ucraina. Washingtonul a avertizat că vor fi consecinţe grave dacă Beijingul va face acest lucru.

    Qin Gang a îndemnat Uniunea Europeană să acţioneze în sensul “autonomiei strategice”. “Uniunea Europeană percepe China ca fiind partener strategic. Noi sperăm că Europa, care a îndurat suferinţa războiului din Ucraina, va învăţa din această situaţie şi va reuşi să obţină autonomie strategică reală şi stabilitate pe termen lung”, a insistat Qin Gang. Uniunea Europeană a îndemnat China să nu furnizeze armament Rusiei pentru războiul din Ucraina.

  • Consiliul UE amână votul pe tema planului de interzicere a producţiei de vehicule cu ardere internă

    Consiliul Uniunii Europene a decis, pe fondul opoziţiei Italiei şi Germaniei, amânarea pe termen nedeterminat a votului pe tema iniţiativei Comisiei Europene, aprobată de Parlamentul European, privind interzicerea producţiei de vehicule cu ardere internă începând din anul 2035.

    Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că votul pe tema planului de interzicere a fabricării de motoare pe benzină şi diesel, care era programat marţi, a fost amânat. Nu a fost stabilită o nouă dată, pe fondul disensiunilor puternice între statele membre, informează publicaţia Bild.

    Impasul riscă să blocheze planurile unor producători auto care au stabilit deja să treacă la producţia exclusivă de motoare electrice doar pe baza unor informaţii neoficiale, fără a aştepta confirmarea modificărilor legislative. “Observăm, din discuţiile politice, riscul de a fi pusă din nou sub semnul întrebării abandonarea producţiei de motoare pe benzină din 2035. Apare riscul unui impas, ceea ce pentru industria auto ar fi fatal”, a reacţionat Markus Duesmann, preşedintele Consiliului de administraţie al firmei Audi, citat de revista Der Spiegel.

    Parlamentul European a aprobat pe 14 februarie un plan care prevede că în Uniunea Europeană nu vor mai putea fi fabricate maşini dotate cu motoare pe ardere internă din anul 2035. Decizia controversată, luată de Parlamentul European pe baza unei iniţiative legislative a Comisiei Europene, va trebui aprobată în aceeaşi formă de Consiliul Uniunii Europene, în unanimitate. Dacă nu va fi aprobată în aceeaşi formă, proiectul va trebui modificat. Parlamentul European nu a ţinut cont de obiecţiile Germaniei, care ceruse includerea posibilităţii fabricării în continuare a motoarelor cu ardere internă pe bază de biocombustibili, carburanţi sintetici sau hidrogen. Formaţiunea Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU, centru-dreapta, opoziţie) se opune iniţiativei, iar eurodeputaţii formaţiunii au votat împotriva planului. De asemenea, Partidul Liber-Democrat (FDP, liberal), membru al coaliţiei care susţine Guvernul cancelarului social-democrat Olaf Scholz, nu este de acord cu iniţiativa Uniunii Europene.