BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • NEW ALERT Un nou cutremur puternic s-a produs în sud-estul Turciei

    Un nou cutremur de suprafaţă, cu magnitudinea de 6,4 grade, s-a produs luni seară în provincia Hatay, în sud-estul Turciei, la două săptămâni după seismele soldate cu peste 40.000 de morţi.

    Agenţia turcă pentru Gestionarea Dezastrelor şi Urgenţelor (AFAD) a anunţat că seismul s-a produs în provincia Hatay, în sud-estul ţării.

    Potrivit Institutului american de Geofizică (USGS), cutremurul de 6,4 grade a avut loc la ora locală 20.04 (19.04, ora României) în zona Uzunbağ, la adâncimea de doar zece kilometri.

    Cutremurul s-a produs la o distanţă de 140 de kilometri sud de seismele de 7,8 şi de 7,5 grade produse pe 6 februarie în zona Kahramanmaras, soldate cu cel puţin 46.000 de morţi în Turcia şi Siria.

  • Stoltenberg cere Turciei să permită admiterea Suediei şi Finlandei în NATO

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a cerut joi Turciei, în cursul unei vizite la Ankara, să ratifice rapid admiterea Suediei şi Finlandei în NATO, deşi ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a semnalat că Suedia încă nu îndeplineşte criteriile.

    “Cred în continuare că este momentul să fie ratificată acum aderarea Finlandei şi Suediei”, a afirmat Jens Stoltenberg cu ocazia deplasării în Turcia pentru a demonstra solidaritatea în contextul cutremurelor soldate cu cel puţin 36.000 de morţi.

    “Nu ar fi realist să afirmăm că Suedia a îndeplinit deplin obligaţiile care decurg din protocolul de aderare”, a afirmat, în schimb, Mevlut Cavusoglu, conform cotidianului Le Figaro. “Turcia este pregătită să evalueze procesul de aderare a Finlandei la NATO separat de Suedia”, a subliniat ministrul turc de Externe.

    Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a cerut luni Turciei şi Ungariei să ratifice rapid tratatele pentru admiterea Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, argumentând că acţiunea va consolida apărarea comună. Toate statele trebuie să ratifice “fără întârziere” aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, a declarat Annalena Baerbock cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Helsinki cu omologul său finlandez, Pekka Haavisto.

    Suedia şi Finlanda au decis să adere la NATO de teama riscurilor generate de invazia militară rusă în Ucraina. Parlamentele Ungariei şi Turciei trebuie să ratifice aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, dar Administraţia Recep Tayyip Erdogan are obiecţii privind admiterea Suediei, după o serie de proteste antiturce desfăşurate în Stockholm. Pe fondul disensiunilor, o reuniune a Comitetului permanent al reprezentanţilor Turciei, Suediei şi Finlandei, care era programată în februarie în Turcia, a fost amânată pe termen nedeterminat.

    Turcia a criticat în mod constant Suedia şi alte state vest-europene pentru găzduirea unor organizaţii considerate drept teroriste de către autorităţile turce, printre care grupurile separatiste kurde Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), precum şi membri ai reţelei clericului islamist disident Fethullah Gulen, acuzat de organizarea în 2016 a tentativei de lovitură de stat militară din Turcia. Fethullah Gulen, aflat în SUA, neagă acuzaţiile privind implicarea în complotul militar.

  • Proporţia dezastrului: Turcia trebuie să construiască 1 milion de case pentru a se recupera după cutremurul devastator. „Majoritatea clădirilor care sunt încă în picioare trebuie demolate şi ele”

    Turcia ar trebui să construiască aproximativ un milion de case noi în cele 10 provincii afectate de cutremurele din 6 februarie, potrivit unui dezvoltator imobiliar, semnalând efortul masiv de reconstrucţie care trebuie întreprins, conform Bloomberg.

    „Este o estimare optimistă”, a declarat într-un interviu ziarului Ekonomi, Altan Elmas, şeful Asociaţiei Dezvoltatorilor şi Investitorilor de Locuinţe. „Majoritatea clădirilor care sunt încă în picioare trebuie demolate şi ele.”

    Elmas a estimat costul locuinţelor şi infrastructurii distruse la 100 de miliarde de dolari.

    Cutremurele au ucis 36.187 de persoane în Turcia în timp ce au rănit peste 108.000, potrivit ultimului număr de morţi anunţat joi. Alte mii de oameni au murit în Siria vecină.

     

  • Fundaţia Ţiriac extinde bugetul de donaţii şi vrea să reconstruiască un sat din Turcia afectat de cutremurele devastatoare

    Fundaţia Ţiriac a decis să extindă bugetul de donaţii pentru 2023, având în vedere catastrofa care a lovit Turcia – informaţia a apărut pe contul de Instagram al lui Ion Alexandru Ţiriac, fiul lui Ion Ţiriac. 

    Ion Alexandru Ţiriac a subliniat că Fundaţia va continua cei 30 de ani în care a susţinut neîntrerupt România şi în plus, boardul a decis să ajute la reconstrucţia unui sat afectat de cutremurele recente. 

    “Rămânem concentraţi pe direcţionarea unui procent considerabil din veniturile anuale cauzelor din România, dar câteodată fraţii şi surorile noastre din alte ţări au nevoi urgente care nu suportă amânare. În faţa tragediilor, mijloacele financiare nu vor fi niciodată un obstacol în calea cauzei noastre. Gândurile, rugăciunile şi banii necesari sunt pe drum spre ei”, a scris Ion Alexandru Ţiriac. 

    Decizia Fundaţiei vine după ce Turcia a fost lovită de două cutremure devastatoare, care au făcut peste 23.000 de victime. Salvatorii încă mai caută supravieţuitori printre dărâmături. Zeci de mii de oameni petrec acum nopţile geroase în adăposturi improvizate, după ce şi-au pierdut casele.

  • Cutremurul devastator din Turcia soseşte într-un moment critic pentru viitorul ţării: Cu o economie la pământ şi o conducere care se clatină, distrugerile provocate de semisul de 7,8 grade zguduie din temelii stabilitatea statului

    Viaţa a milioane de oameni din Turcia şi Siria s-a schimbat pentru totdeauna luni, după ce două cutremure consecutive au provocat unde de şoc pe sute de kilometri.

    La nouă ore distanţă şi cu o magnitudine de 7,8 în Turcia şi 7,5 în Siria pe scara Richter, cutremurele în cauză au fost cele mai violente dezastre naturale din regiune înregistrate în ultimul secol, potrivit CNBC.

    La momentul redactării acestui articol, bilanţul cutremurelor depăşeşte 12.000 de morţi, multe persoane fiind încă dispărute şi grav rănite. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat la 23 de milioane numărul persoanelor afectate de dezastru. Cel puţin 6.000 de clădiri s-au prăbuşit, multe dintre ele având încă locuitori în interiorul lor. Eforturile de salvare continuă să fie prioritatea principală, cu aproximativ 25.000 de oameni desfăşuraţi în Turcia şi alte mii de persoane trimise de peste hotare – dar o furtună de iarnă aspră ameninţă acum vieţile supravieţuitorilor şi ale celor încă prinşi sub dărâmături.

    Siria, devastată de 12 ani de război şi terorism, este cel mai puţin pregătită să facă faţă unei astfel de crize. Infrastructura sa este puternic epuizată, iar ţara se află în continuare sub sancţiuni occidentale. 

    În timp ce praful catastrofei încă se aşterne, analiştii regionali se concentrează asupra efectului pe termen mai lung pe care catastrofa l-ar putea avea asupra Turciei, o ţară a cărei populaţie de 85 de milioane de locuitori era deja sufocată de probleme economice.

    Anul acesta va reprezenta un punct de cotitură critic pentru Turcia, care se apropie de alegerile prezidenţiale din 14 mai. Rezultatul acestor alegeri – indiferent dacă actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan rămâne sau nu la putere – are consecinţe masive pentru populaţia, economia, moneda şi democraţia Turciei.

    Răspunsul lui Erdogan la dezastru va juca acum un rol major în viitorul său politic.

    „Dacă efortul de salvare este gestionat greşit şi oamenii devin frustraţi, vor exista reacţii negative”, a declarat marţi Mike Harris, fondatorul Cribstone Strategic Macro, pentru CNBC. „Şi cealaltă problemă, desigur, este cea a clădirilor, sever afectate de seism. În măsura în care acestea au fost construite în conformitate cu noile coduri şi autorităţile nu au impus reglementări, ar putea exista o ripostă serioasă pentru Erdogan”.

    În ceea ce priveşte economia Turciei, situaţia va deveni şi mai tulbure în contextul dezastrului recent. Declinul economic al Ankarei a fost alimentat de o combinaţie între preţurile ridicate ale energiei la nivel mondial, pandemia Covid-19 şi războiul din Ucraina şi, în principal, de politicile economice conduse de Erdogan, care au suprimat ratele dobânzilor în ciuda inflaţiei în creştere, trimiţând lira turcească la un minim record faţă de dolar. Rezervele valutare ale Turciei au scăzut brusc în ultimii ani, iar deficitul de cont curent al Ankarei a crescut vertiginos.

    Lira turcească a pierdut aproape 30% din valoarea sa faţă de dolar în ultimul an, afectând grav puterea de cumpărare a turcilor şi afectând popularitatea lui Erdogan.

    Pe plan internaţional, viitorul Turciei afectează războiul din Ucraina, având în vedere rolul de mediator al lui Erdogan între Ucraina şi Rusia. Turcia este principalul membru NATO care încă mai stă în calea aderării Suediei şi Finlandei la puternica alianţă de apărare.

    Ankara intermediază, de asemenea, iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră între Ucraina şi Rusia, care permite exportul de provizii vitale de cereale din Ucraina către restul lumii, în ciuda blocadei navale ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

    Răspunsul lui Erdogan la cutremure – şi performanţa electorală ulterioară – va avea un impact asupra tuturor acestor aspecte.

  • Salvator român în Turcia: Nu am mai văzut un astfel de dezastru. Am învăţat să credem în miracole

    Colonelul Bogdan Vlăduţoiu a declarat, miercuri seara, la Aleph News, că situaţia în Turcia este una foarte dificilă nu numai pentru salvatori, dar în primul rând pentru oamenii care au fost afectaţi de cutremur.

    „Este dificil să reuşeşti la urma urmei să identifici şi apoi să şi salvezi de sub dărâmăturile multor clădiri care sunt prăbuşite persoanele care au fost surprinse sub aceste dărâmături. În mod evident, ceea ce încercăm noi să facem de fiecare dată este să găsim cât mai mulţi supravieţuitori ai acestui cutremur şi să le oferim ajutorul de care au nevoie, să reuşim să îi scoatem de sub aceste dărâmături, să le acordăm asistenţa medicală de urgenţă şi apoi să îi predăm unităţilor sanitare pentru îngrijiri. Totul este afectat de cutremur. În primul rând, în această localitate în care ne aflăm noi, în Antaky,a, nu mai funcţionează sistemele de utilitate publică, sistemele de energie electrică, sistemul de alimentare cu gaze naturale, sistemul de alimentare cu apă, comunicaţiile telefonice sunt afectate. Evident că aceasta îngreunează foarte mult operaţiunea de intervenţie. Afectează inclusiv viaţa de zi cu zi a celor care au rămas în localitate, dar şi a echipelor de intervenţie. Încercăm ca şi în aceste condiţii deosebite să ne facem misiunea şi ne bucurăm în activitatea pe care noi o desfăşurăm de fiecare dată când reuşim să le fim de folos semenilor noştri şi să îi salvăm pe cei care au nevoie”, a spus team-leader-ul modulului de căutare-salvare dislocat în Turcia.

    Colonelul Vlăduţoiu a mărturisit că nu s-a mai întâlnit cu o catastrofă atât de mare în întreaga carieră.

    „Trebuie să recunosc că în activitatea mea profesională un astfel de dezastru, cu o astfel de amploare, nu am mai văzut. Un cutremur atât de puternic, care să fi afectat atât de multe clădiri, în urma căruia să se producă atât de multe victime, eu nu am mai văzut. Şi de aceea, şi dimensiunea tragediei este atât de mare. Încercăm să le oferim suport localnicilor care sunt afectaţi de ce s-a întâmplat. Provocările sunt numeroase şi noi resimţim lipsa tuturor utilităţilor, dar aceasta nu ne împiedică să ne desfăşurăm misiunile. Numărul foarte mare de victime, numărul foarte mare de oameni care au fost surprinşi sub dărâmăturile clădirilor reprezintă cea mai mare provocare, pentru că, practic, trebuie să acoperi o zonă foarte mare şi trebuie să găseşti acea locaţie, acea clădire unde e nevoie imediat de ajutor, unde există şansele cele mai mari să fie identificaţi supravieţuitori, supravieţuitori la care trebuie ajuns cât mai repede, astfel încât şansele lor de supravieţuire să fie maximizate”, a mai spus colonelul IGSU.

    Miercuri noaptea se vor împlini cele 72 de ore, după care se consideră că şansele de a mai găsi supravieţuitori scad drastic. Cu toate acestea, colonelul Vlăduţoiu vorbeşte despre „miracole”.

    „Cu cât timpul trece, şansele de a găsi supravieţuitori se diminuează. Asta nu ne împiedică pe noi să depunem în continuare eforturi şi să căutăm cât mai mulţi oameni pe care să îi găsim în viaţă şi apoi să reuşim să îi scoatem de sub dărâmături, Noi ne vom continua misiunea alături de toţi cei care asigură intervenţia aici, în această zonă, atâta timp cât va fi nevoie, atâta timp cât ajutorul nostru este solicitat de către autorităţile de protecţie civilă din statul afectat, din Turcia, şi sperăm să găsim cât mai mulţi supravieţuitori. Şansele, într-adevăr, se împuţinează odată cu trecerea timpului, dar miracole s-au mai văzut, iar noi am învăţat în această meserie să credem în miracole, să credem că fiecare viaţă poate fi salvată şi niciodată nu e prea târziu”, a mai spus colonelul Bogdan Vlăduţoiu.

    România a trimis de luni o echipă RO-USAR, personal specializat de intervenţie în situaţii de criză din cadrul IGSU, în Turcia, ţara puternic afectată de cutremurul de noaptea trecută, potrivit unei decizii CNSU. Miercuri, încă 57 de salvatori au plecat spre zona calamitată în urma cutremurelor. Lor li se adaugă doi medici, doi asistenţi SMURD şi voluntarii de la Grupul Câinilor Utilitari.

     

  • Turcia a cerut României suplimentarea echipei de căutare-salvare: alţi 57 de salvatori trimişi

    Turcia a cerut României suplimentarea echipei de căutare-salvare, astfel că miercuri încă 57 de salvatori merg spre zona calamitată în urma cutremurelor. Lor li se adaugă doi medici, doi asistenţişi voluntarii de la Grupul Câinilor Utilitari.

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, le-a spus celor care pleacă să sprijine la căutarea şi salvarea persoanelor prinse sub dărâmături în Turcia să se protejeze tot timpul.

    „Aveţi cu voi colegi voluntari care vin de la ONG-uri, de la Salvamont, care au câini antrenaţi pentru această activitate şi avem colegii medici şi asistenţi de la SMURD cu care aţi mai lucrat şi care o să vă asigure vouă sprijinul, dar sunt foarte importanţi şi când lucraţi pe persoane care sunt blocate şi care trebuie asistate în momentul în care sunt scoase. Nu e o misiune uşoară, e o misiune grea. Echipamentele de protecţie sunt obligatorii pentru toţi. Atenţie la cap, atenţie la orice când lucraţi, să fiţi cât mai bine protejaţi. Când vă întoarceţi, să fiţi tot aşa, în forma asta”, le-a spus Arafat salvatorilor care pleacă în Turcia.

    Potrivit şefului DSU, a fost o solicitare din partea Turciei de suplimentaare a forţelor, oficialii români fiind contactaţi chiar de ambasadorul desemnat pentru România care a explicat situaţia din ţara sa. Astfel, prim-ministrul Nicolae Ciucă a decis convocarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi s-a luat decizia de marţi noaptea de mobilizare a celei de-a doua echipe pentru a merge în Turcia.

    „În cursul nopţii, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ISU Bucureşti, colegii de la SMURD Bucureşti au pregătit totul, cu ce pleacă, au fot solicitate în primă fază un avion NATO şi în a doua fază am solicitat şi al doilea. Avem două avioane SPARTAN care sunt şi ele pregătite să plece. La acest moment, avioanele cu personalul – pentru că sunt mai lente – vor ajunge în cam două ore şi jumătate la Adana, urmând să decoleze primul C17, apoi al doilea C17, de data asta cu utilajele. Pentru a fi mai uşoară intervenţia, de data asta am decis să trimitem şi maşini pentru a fi echipa mai mobilă, mai puţin o povară pe autorităţile turce şi mai mult independentă pentru a face eu treabă. Suntem contracronometru, trebuie să facem cât mai mult în această fază deja sunt din partea UE 5.000 de salvatori aproximativ şi 200 de câini acolo. Noi mai trimitem acum acolo 57 de persoane care sunt salvatori de la ISU BIF, plus doi medici, doi asistenţi de la SMURD Bucureşti, plus voliuntari de la Grupul Câinilor Utilitari careu au venit inclusiv din Caransebeş ca să participe la această misiune”, a declarat Raed Arafat.

    România a trimis de luni o echipă RO-USAR, personal specializat de intervenţie în situaţii de criză din cadrul IGSU, în Turcia, ţara puternic afectată de cutremurul de noaptea trecută, potrivit unei decizii CNSU.

  • Urmările cutremurului: mai mulţi membri ai Statului Islamic au evadat dintr-o închisoare din Siria

    Mai mulţi membri ai Statului Islamic, închişi într-o închisoare siriană, au evadat în timpul cutremurului.

    Cel puţin 20 de prizonieri au evadat după ce deţinuţii s-au răzvrătit într-o închisoare a poliţiei militare din Rajo, în apropiere de graniţa cu Turcia. În interior, se află 2.000 de deţinuţi, dintre care aproximativ 1.300 sunt luptători ai SI.

    „După ce a avut loc cutremurul, Rajo a fost afectat, iar deţinuţii au început să se revolte şi au preluat controlul asupra unor părţi ale închisorii. Aproximativ 20 de deţinuţi au fugit… despre care se crede că sunt militanţi ai SI”, a declarat pentru AFP o sursă din cadrul unităţii.

    Statul Islamic este considerat o organizaţie teroristă de numeroase state oocidentale.

  • ULTIMA ORĂ! Bilanţul deceselor creşte alarmant în urma cutremurului din Turcia

    Bilanţul victimelor continuă să crească de la o oră la alta în Turcia şi Siria: Sunt peste 5.100 de morţi / Mărturia din Infern a unui supravieţuitor: este ca şi sfârşitul lumii / Cutremurul a avut 243 de replici / 19 ţări UE ajută cu 1.150 salvatori şi cu 70 de câini

    În timp ce munca salvatorilor a continuat şi pe timpul nopţii, bilanţul provizoriu al morţilor din cauza cutremurului violent care a lovit Turcia şi Siria a depăşit 4.000 de persoane, distrugând mii de clădiri.

    Guvernul Germaniei a cerut, marţi, permiterea accesului umanitar în zonele din nord-vestul Siriei afectate de cutremurele majore produse luni în Turcia, îndemnând Rusia să exercite influenţă asupra Administraţiei Bashar Al-Assad, deşi unele zone sunt sub control insurgent.

    Bilanţul cumulat al cutremurelor produse luni în sud-estul Turciei, în apropierea frontierei cu Siria, depăşeşte 5.100 de morţi, potrivit noilor date furnizate de autorităţile turce, de Administraţia de la Damasc şi de Naţiunile Unite.

    În Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat marţi un bilanţ de 3.549 de morţi. Alte peste 13.000 de persoane au fost rănite. În Siria, cifrele furnizate de Administraţia de la Damasc şi de echipele Naţiunilor Unite care acţionează în zonele din nord-vestul ţării aflate sub control insurgent indică peste 1.600 de morţi şi 3.500 de răniţi.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • 5.775 de clădiri confirmate ca fiind prăbuşite în Turcia

    24.400 de persoane sunt implicate în operaţiunile de căutare şi salvare din Turcia. 5.775 de clădiri confirmate ca fiind prăbuşite. Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade s-a produs marţi în estul Turciei.

    Numărul de personal ar urma să crească odată cu sosirea altor persoane, deşi iarna împiedică desfăşurarea lor, a declarat marţi Orhan Tatar, oficial al agenţiei de gestionare a dezastrelor.

    Associated Press relatează că Tatar a primit 11.342 de rapoarte privind clădiri prăbuşite, dar doar 5.775 dintre aceste rapoarte au fost confirmate.

    Aproximativ 55 de elicoptere au efectuat 154 de ieşiri pentru a transporta ajutoare de urgenţă, iar aproximativ 85 de camioane distribuiau alimente, a spus el.

    “Condiţiile meteorologice nefavorabile continuă în regiune. Prin urmare, din când în când poate fi dificil să se transporte aceste echipe de căutare şi salvare în regiune”, a adăugat el.

    Temperaturile din timpul nopţii în oraşul Gaziantep, afectat de cutremur, au coborât până la -5 C (23 F).

    Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade s-a produs marţi în estul Turciei, conform Centrului Seismologic European Mediteranean (EMSC). Reuters relatează că seismul a avut loc la o adâncime de 46 km.

    Seismologii se aşteaptă să existe o serie de replici după cele două cutremure majore de luni. Deşi mai puţin puternice decât evenimentul iniţial, acestea reprezintă un risc pentru salvatori şi ar putea provoca noi prăbuşiri în rândul clădirilor deja şubrezite de cutremurele de luni.