Compania care gestionează tunelul, Nippon Expressway Co. (NEXCO), a reuşit să introducă un dispozitiv video în tunel, iar imaginile au arătat piloni de beton căzuţi peste maşini. Cel puţin două femei au fost rănite în momentul prăbuşirii unui segment de 50 de metri al tunelului Sasago, care are 4,7 kilometri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Construcţia tunelului a fost începută într-un canal, în spatele unui magazin. Hoţii au săpat un tunel de peste 30 de metri, cu diametrul de circa 1,3 metri, care trecea pe sub o parcare şi pe sub fundaţia unei clădiri, în Greater Manchester, informează Sky News.
Potrivit poliţiei, lucrările au durat cel puţin şase luni; la capătul tunelului, hoţii au trebuit să perforeze şi un perete de beton de circa 40 de centimetri, pentru a ajunge la bancomat.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Agenţi de vamă au confiscat 14 tone de canabis în tunelul care asigură legătura între nişte depozite de droguri din oraşul mexican Tijuana şi nişte hangare din Otay Mesa, la periferia San Diego (California), a anunţat o purtătoare de cuvânt a Administraţiei americane a Vămilor şi Imigraţiei (ICE).
“Este vorba despre un important tunel transfrontalier destinat transportului drogurilor”, se arată într-un comunicat al agenţilor vamali.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Un tunel de cateva sute de metri a fost sapat intre partea de
sud a inchisorii si interiorul acesteia, iar 476 de «detinuti
politici» au evadat”, a afirmat generalul Ghulam Dastageer Mayar.
Autoritatile ii considera “detinuti politici” pe pe responsabilii
talibani care nu au fost arestati in zonele de razboi. Surse din
serviciile de securitate afgane au afirmat ca tunelul prin care au
evadat detinutii avea o lungime de 300 de metri. Comandantul
adjunct al politiei din provincia Kandahar a confirmat evadarea,
dar nu a putut preciza numarul detinutilor care au fugit. “Noaptea
trecuta, «detinuti politici» au sapat o trecere si au evadat”, a
spus el.
Tot conform cu teoriile darwiniene pot fi interpretate
evolutiile de pe scena romaneasca, politica si economica in egala
masura; pradatorii s-au extins pana la limita superioara a
resurselor, au atins-o si acum, impinsi de foame si de amintirea
traiului bun, se incaiera. La mijloc, speciile nevinovate s-au
lasat antrenate in harmalaia generala si tipa, fiecare, dupa
putere. Inainte de orice, o explicatie pentru fotografiile care
insotesc acest text: le-am luat dintr-un studiu al National Bureau
of Economic Research, o organizatie particulara de studiu
economic.
Cei de acolo au avut ideea sa apropie si sa incerce sa coreleze
evolutia economica a statelor lumii cu intensitatea luminii pe care
o emit acestea in spatiu (orice ins conectat la internet a vazut,
desigur, acele fotografii celebre din satelit cu “constelatiile” si
“caile lactee” generate noaptea de asezarile umane, de diferentele
dintre coasta de est a Statelor Unite si continentul african).
Poate mai graitoare decat orice si oriunde este evolutia estului
Europei si a spatiului ex-sovietic in intervalul 1992 – 2002. In
1992, Ucraina si Republica Moldova erau niste feerii in comparatie
cu Romania (este gaura aceea neagra din josul fotografiei facuta in
1992), Ungaria si Polonia se apropie de lumina rasaritului (acesta
e un joc de cuvinte chiar interesant, nu?).
Zece ani mai tarziu, Romania s-a inviorat intr-o oarecare masura,
dar feeriile s-au mutat in Ungaria si Polonia; un Chisinau palid
mai lumineaza gloria trecuta, cam in aceeasi masura cu Kievul.
Amatorilor de statistici le dau si cateva cifre concludente:
scaderea luminilor in Moldova si Ucraina indica o reducere a
veniturilor per capita cu 30%, respectiv 35%, o reducere a
populatiei cu 3%, respectiv 8% si o reducere a intensitatii
luminoase cu 68% in cazul Moldovei si cu 47% la ucraineni. In cazul
Ungariei, Poloniei si Romaniei veniturile au sporit cu 41%, 56% si
23%, iar intensitatea luminoasa a crescut cu 46%, 80% si 112%.
Cercetarea, empirica, desigur, spune multe, este un “joc grafic”
care depaseste simpla interpretare matematica, seaca.
Ce vreau sa spun in acest text ar trebui sa ajunga la stabii
Romaniei. Am inceput saptamana trecuta acest mesaj, cu un text
bazat pe studii serioase, sociologice, care stabilesc cum ajung, in
societatea umana, puternicii sa fie puternici: catarandu-se pe un
intreg sistem de incompetente, de natafleti, care se sprijina unii
pe altii, se ajuta si se sustin. Exemplele din studiile invocate nu
tineau numai de sistemul mafiot, ci si de evolutii in lumea
elitelor. Spuneam la inceput ca pradatorii s-au inmultit in
asemenea masura incat acum se lupta deschis intre ei. Spre
nefericirea mea, nu cred ca pradatorii in cauza citesc revista
aceasta; dar daca intalniti vreunul, bine ar fi sa ii aratati
pozele de mai sus si sa le spuneti ca ar fi bine sa incerce sa-si
modifice comportamentul pentru o perioada.
Sa fure mai putin. Sa permita Romaniei sa creasca in mod sanatos.
Explicati-le ca scaderea din Moldova si Ucraina tine nu numai de
trecerea de la comunismul cotropitor la capitalismul necrutator, ci
si de o (in)volutie sociala. Ca in Ungaria sau Polonia sistemul a
fost mai orientat spre insul comun, iar insul comun a raspuns
corespunzator. Secretul cresterii economice a Romaniei sta, cred,
chiar in evolutia cifrelor – este zona unde veniturile au crescut
cel mai putin in cei zece ani marcati de cele doua fotografii, dar
raspunsul, cresterea intensitatii luminoase, a fost cel mai
intensa. Tine aceasta de “nebunia” nativa a natiei romane, de modul
in care intelege sa evolueze, sa cheltuie, sa se distreze.
Acesta este si secretul cresterii viitoare. Dar ar trebui ca stabii
Romaniei sa fure mai putin. Sa inteleaga ca multe luminite aprinse
noaptea inseamna mai bine si pentru ei, o lume mai civilizata, mai
linistita, mai prospera. Sa inteleaga ca Polonia si intensitatea sa
luminoasa de acum a inceput cu un Leszek Balcerowicz pe care il
scuipa lumea pe strada pentru masurile economice dure si nepopulare
pe care le-a luat. Ca taxe mai reduse inseamna incasari mai mari.
Ca multe companii prospere inseamna incasari si mai mari. Ca ordine
si curatenie in orase inseamna ca vor putea fura si mai mult. Ca
vor putea fura cat se poate de mult, dar numai daca vor lasa
luminitele sa se aprinda.