Tag: trupe

  • Şapte state NATO vor trimite trupe în România; militari români vor fi detaşaţi în Polonia

    Cel puţin şapte state NATO vor contribui cu trupe şi echipamente la efectivele Alianţei Nord-Atlantice din România, în timp ce militari români vor fi trimişi în Polonia, anunţă secretarul general Jens Stoltenberg.

    “Am discutat despre progresele în demersul de consolidare a prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, în cadrul unei brigăzi multinaţionale terestre comandată de România. De asemenea, lucrăm la măsuri de tip aerian şi maritim. Sunt bucuros să confirm că numeroase naţiuni au exprimat voinţa de a contribui la prezenţa în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim şi aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi Statele Unite. Alţi aliaţi analizează modalităţi de a contribui”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării desfăşurată la Bruxelles.

    Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apărării difuzat în contextul reuniunii NATO de la Bruxelles, “Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriană pe flancul sud-estic al NATO, în scopul garantării securităţii aliaţilor din zona Mării Negre”. “Avioanele vor fi detaşate de la unitatea Coningsby, aparţinând Forţelor Aeriene Regale, la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, România, cel mult patru luni, în anul 2017”, precizează instituţia.

  • Raport ONU: Armata siriană este vinovată de două atacuri cu gaze toxice

    Trupele militare ale Guvernului de la Damasc sunt responsabile pentru două atacuri cu gaze toxice care au avut loc în Siria, fapt presupus şi confirmat de o anchetă oficială a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), informează site-ul postului Euronews.

    Există suficiente dovezi pentru a stabili că elicopterele forţelor aeriene arabo-siriene au lansat bombe care au eliberat substanţe toxice în Talemens, în anul 2014, şi în Sarmin, în 2015, ambele localităţi fiind situate în provincia Idlib. Aceste cazuri au implicat utilizarea clorului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei tineri au creat într-o garsonieră din Bucureşti jocul video cu care se antrenează trupele speciale ruseşti

    „Odată ce ai muşcat din mărul ăsta atât de gustos al dezvoltării independente e foarte greu să te întorci să lucrezi pentru alţii.“ Dan Dimitrescu, cofondator al Killhouse Games, face această remarcă  în timp ce colegii săi zâmbesc complice. Dimitrescu, Mihai Goşa şi Cătălin Şaitan m-au primit într-o garsonieră din Bucureşti care funcţionează ca studio de jocuri video, unul cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.

    Datele Romanian Game Developers Association (RGDA) arată că în acest moment activează pe piaţa locală în jur de 50 de companii producătoare de jocuri, iar dintre acestea 30 sunt studiouri de tip indie.

    „România este de mai mulţi ani un hub important în domeniul dezvoltării jocurilor video, mulţumită prezenţei unor companii precum Electronic Arts, Ubisoft, Gameloft, Bandai Namco sau King. Acestea au crescut de-a lungul anilor, în ciuda competiţiei pieţelor mai ieftine din Asia, datorită nivelului ridicat de competenţă al angajaţilor români. Ca o consecinţă naturală şi zona de indie developers a început să se dezvolte, cu evoluţii notabile mai ales în ultimii 2-3 ani. Deja există exemple de companii româneşti, care au început ca indies, au lansat produse sau servicii de calitate şi au reuşit să-şi construiască un brand, intern şi extern. Ne aşteptam ca acest trend să continue, în ritm accelerat, şi în anii următori“, spune Cătălin Butnariu, membru în consiliul director al RGDA.

    Evoluţia este evidentă şi în veniturile generate de dezvoltarea jocurilor video din România. Potrivit datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, sectorul IT din ţară este evaluat la 2,4 miliarde de euro, iar din această sumă 100 milioane de euro provin din sectorul jocurilor video, deci vorbim de aproape 5% din sectorul IT din România. De fapt, ţara noastră este a treia din Europa de Est ca venituri, după Rusia şi Polonia. Deşi nu există încă date clare în acest sens, estimările RGDA sunt că în domeniul dezvoltării jocurilor video din România lucrează între 6 şi 8.000 de oameni. Printre aceştia se numără şi fondatorii studioului indie Killhouse Games. Studioul a reuşit să scoată capul în lume cu un joc de succes intitulat Door Kickers, un joc care le-a adus satisfacţie personală, dar şi financiară. De la lansarea jocului, la începutul lui 2013, şi până în prezent au vândut în jur de 300.000 de copii, ceea ce se traduce în venituri de aproape 2 milioane de dolari brut.

    Cei trei au fondat studioul la sfârşitul lui 2012 pentru că-şi doreau independenţă şi să lucreze la proiecte care-i pasionau. „Aveam ideea lui Door Kickers şi convingerea că acesta va fi un succes, aşa că ne-am apucat pur şi simplu de treabă“, spune Dan Dimitrescu. Frumuseţea unui asemenea proiect ţine de faptul că nu sunt necesare investiţii majore pentru a-l porni, ci pricepere, pasiune şi muncă. „Producţia de jocuri nu necesită materie primă, trebuie însă să ai baza materială pe care să lucrezi“, afirmă Dimitrescu. „Ca în orice firmă de software investiţia principală este creierul. Cu el lucrăm“, adaugă Mihai Goşa.

    Totuşi a existat o investiţie minimă, de 1.500 de euro, bani care s-au dus către crearea website-ului, sunetul pentru prima versiune şi alte asemenea cheltuieli. „Problema a fost mai degrabă să avem economii din care să trăim pe perioada dezvoltării primei versiuni – cam 6 luni de zile“. Perioadă în care au trăit din banii economisiţi şi din salariile soţiilor, până când au realizat prima versiune a jocului, un prototip funcţional, care a fost lansat pe site-ul studioului, folosind intermediari din SUA pentru procesarea plăţilor şi livrarea digitală a jocului. Apoi a urmat trecerea la magazinul online Steam, care le-a adus mult mai multă expunere şi care le-a crescut vânzările considerabil. Dar nu a fost atât de simplu. Au trecut printr-un proces numit Steam Greenlight, unde o companie plăteşte 100 de dolari şi jocul ajunge pe o listă, apoi este votat de oameni care îşi exprimă dorinţa de a-l cumpăra. După votare, se întocmeşte un clasament, iar dacă jocul strânge suficiente voturi, Valve, compania ce deţine Steam, face jocul disponibil pentru cumpărare pe platformă. „Am lansat prima versiune în martie 2013 şi ne-a luat până în iunie-iulie să fim votaţi şi să fim aprobaţi pe Greenlight. 55.000 de utilizatori au votat că ar vrea să cumpere jocul nostru“, povesteşte Dan Dimitrescu.

    Planul lor a fost ca în maximum 6 luni de la începutul dezvoltării să aibă un produs ce poate fi vândut. Întreg proiectul a fost construit în jurul acestei limitări. Fiecare dintre ei are cam 10-15 ani de experienţă în domeniu, timp în care au lucrat la mai multe companii mari din România, printre care Ubisoft sau EA. „Nu suntem nişte copii care doar visează, ci nişte veterani trecuţi prin destule proiecte“, spune Dimitrescu. Lucru care i-a ajutat să atragă susţinători de partea lor, dar şi colaboratori de încredere: „Succesul nostru s-a bazat şi pe faptul că eram cunoscuţi ca nişte oameni care fac treabă bună“. Mihai şi Cătălin au învăţat la Universitatea din Craiova şi la cercurile de calculatoare de acolo, fiecare dintre ei lucrând la engine-uri şi la jocuri proprii înainte de a se angaja.

    Dan Dimitrescu se ocupă de designul jocului, nu a programat niciodată la nivel profesional, dar pasiunea lui pentru armată, avioane şi alte treburi conexe a ajutat studioul să creeze un joc care oferă „o reprezentare unică a luptelor close-quarter-combat şi a ajuns să fie folosit, neoficial, la antrenamentul poliţiei prin diverse oraşe din SUA, la centrul de instrucţie a forţelor speciale din Fort Bragg sau prin Rusia de către trupele OMON“, spune Dimitrescu. Din echipă face parte şi Adrian Cruceanu, care se ocupă de aspectul jocului. Cei patru membri ai studioului nu puteau lucra la fiecare detaliu al jocului video şi au avut nevoie şi de ajutor. Au apelat la colaboratori, pentru sunet, pentru voice acting şi aşa mai departe. „Lucrând de mult timp în această industrie, aveam o grămadă de foşti colegi cu care suntem în relaţii bune. Oamenii serioşi şi competenţi trebuie însă plătiţi, iar asta poate reprezenta o problemă când eşti un start-up fără multe fonduri, dar experienţa noastră e că mai bine îţi restrângi ambiţiile şi plăteşti corect mai puţini oameni“, afirmă Dimitrescu.

     

  • Wall Street Journal: NATO discută despre suplimentarea trupelor de la frontiera cu Rusia

    Potrivit ediţiei de miercuri a WSJ, un plan prevede plasarea de batalioane în Polonia şi cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania -, iar altul prevede un singur batalion NATO în regiune.

    După ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, anul trecut, ţările din regiune sunt îngrijorate cu privire la următoarea mişcare a Moscovei. Faptul că armata rusă şi-a multiplicat exerciţiile în regiune a sporit îngrijorarea vecinilor săi.

    Reuters scrie că nu a confirmat aceste informaţii.

    Aceste discuţii despre suplimentarea trupelor la frontiera cu Rusia au loc în urma unor presiuni ale unor state din Europa Centrală şi de Est în vederea consolidării prezenţei Alianţei Nord-Atlantice în regiune.

    Preşedinţia română, scrie RFE-RL, a anunţat joi că Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia vor solicita la summitul NATO prevăzut pe 4 noiembrie la Bucureşti măsuri de “consolidare a frontierei de est a NATO”.

  • NATO ia în considerare posibilitatea de a menţine mai mulţi militari în Afganistan după 2016

    “Simt că mulţi aliaţi sunt dispuşi să rămână mai mult timp dacă va fi nevoie”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

    Deşi forţele afgane au recucerit oraşul strategic Kunduz, din nordul ţării, ocuparea sa pentru scurt timp de către talibani, luna trecută, a subliniat preocupările privind capacităţile forţelor de securitate afgane, antrenate de NATO.

    Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, le-a cerut aliaţilor, în cursul întâlnirii, să ia în considerare menţinerea unui nivel mai mare al trupelor, pentru a oferi mai mult timp necesar antrenării forţelor afgane.

    El a precizat ulterior că “mai multe ţări au indicat că sunt dispuse să-şi schimbe planurile”.

    “Acum trebuie să vedem cum vom proceda şi dacă vom rămâne mai mult timp”, a declarat ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen.

    Conform planului actual, Statele Unite îşi vor reduce nivelul trupelor la 1.000 de militari după 2016, dar acest aspect este în curs de revizuire. Carter şi comandantul militar american din Afganistan, generalul John Campbell, insistă pentru menţinerea unui nivel mai mare al trupelor.

  • 22 de nave ruseşti în drum spre Siria – GALERIE FOTO

    Conform presei ruseşti, peste 20 de nave de luptă se află în Mediterana şi se îndreaptă spre zona estică, în apropierea Siriei. În următoarea galerie foto vă arătăm despre ce nave este vorba.

    Vedeţi AICI Galeria FOTO

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Austria trimite soldaţi la graniţa cu Ungaria, pentru a controla afluxul de refugiaţi

    Punctul de trecere a frontierei austro-ungare de la Nickelsdorf, pe autostrada A4, a fost închis temporar, iar autorităţile apreciază că există riscul unei situaţii de urgenţă.

    Peste 16.000 de imigranţi au traversat frontiera începând de sâmbătă după-amiază. Un purtător de cuvânt al poliţiei, Gerald Koller, a declarat că aproximativ 10.000 de refugiaţi ar putea sosi luni la Heiligenkreuz, în landul Burgenland, iar autorităţile locale nu au resursele necesare pentru a face faţă unui număr atât de mare de oameni. Poliţia a instalat bariere metalice pentru a opri refugiaţii, care sosesc cu autocarele în fiecare oră.

    Potrivit unor informaţii neconfirmate, Ungaria ar urma să închidă centrul de refugiaţi de la Roszke, unde circa 80.000 de persoane se află în prezent. Centrul este la 386 de kilometri de Austria şi există temeri că refugiaţii ar putea pleca pe jos spre teritoriul austriac.

     

  • PREMIERĂ în armata americană: Două femei devin membre Rangers, unul dintre cele mai dure şi elitiste corpuri ale US Army – VIDEO

    Alături de locotenentul Shaye Haver, în vârstă de 25 de ani, şi de colegi din aceeaşi promoţie, căpitanul Kristen Griest, în vârstă de 26 de ani, a invocat faptul că şefii militari americani reflectează la o deschidere totală sau aproape totală a posturilor luptă pentru femei.

    “Sper că vom fi capabile să ajutăm în această decizie, arătând ce se poate aştepta de la femei militar”, a declarat ea într-o conferinţă de presă, joi, la Fort Benning (Georgia, sud-est), sediul Ranger School.

    Ea a subliniat că femeile “sunt capabile să gestioneze lucrurile fizic şi mental la acelaşi nivel cu bărbaţii şi că pot înfrunta aceleaşi probe ca şi bărbaţii în antrenament”.

    Căpitanul Griest a spus că nu s-a gândit niciodată să abandoneze, nici măcar în cele mai dificile momente ale acestei formări care, în cazul ei a durat aproximativ patru luni.

    Locotenentul Shaye Haver a spus, în schimb, că ar fi “absurd” să pretindă că nu s-a gândit să abandoneze. “Există întotdeauna un moment în care eşti afectat”, dar “văzându-mi colegii (bărbaţi) suferind la fel de mult ca mine m-a ajutat să continui”, a declarat ea.

    O serie de camarazi bărbaţi Rangers s-au declarat sceptici, la început, în privinţa capacităţii celor două femei de a merge până la capăt, după care şi-au schimbat impresia pe teren.

    Locotenentul Michael Janowski a fost convins în faza de antrenament din munţii Georgiei, a povestit el.

    “Mă simţeam rău. Am întrebat dacă poate cineva să ia puţin din efectele mele. Shaye m-a ajutat. N-am mai fost sceptic din acel moment”, a spus el.

    Shaye Haver şi Kristen Griest urmau să devină vineri primele femei care primesc insigna de Ranger, alături de alţi 94 de militari bărbaţi.

  • Kim Jong-un le-a ordonat trupelor din Coreea de Nord să intre “în STARE DE RĂZBOI”

    Agenţia de presă oficială KCNA a relatat vineri că liderul nord-coreean a ordonat, în cadrul unei reuniuni militare de urgenţă, ca trupele sale să “intre în stare de război” şi să fie pregătite pentru orice operaţiuni militare începând de vineri, de la ora 17.00 (10.30, ora României).

    Potrivit sursei citate, “comandanţii militari au fost mobilizaţi de urgenţă pentru operaţiuni de atacare a unităţilor de război psihologic sud-coreene, dacă Sudul nu încetează să le folosească”.

    Seulul a anunţat joi că armata nord-coreeană a lansat rachete peste zona demilitarizată, după ameninţări privind atacarea megafoanelor de la frontiera sud-coreeană care, după o pauză de 11 ani, au reînceput să difuzeze mesaje de propagandă împotriva Phenianului.

    Coreea de Nord, care neagă că a deschis focul spre sud, a informat ulterior că obuze sud-coreene au aterizat lângă patru posturi militare, fără a provoca răniţi. De asemenea, nicio persoană nu a fost rănită în sud, dar sute de oameni au fost evacuaţi din oraşe de frontieră.

    Difuzarea propagandei împotriva Phenianului a reînceput după ce Coreea de Sud a acuzat Coreea de Nord că a amplasat mine de teren care au rănit grav doi soldaţi sud-coreeni la începutul lunii.

    Regimul autoritar nord-coreean, care şi-a reluat de asemenea difuzarea de mesaje propagandistice, este extrem de sensibil la orice critici la adresa Guvernului condus de Kim Jong-un, a cărui familie se află la putere din 1948, când a înfiinţat Coreea de Nord.

    Coreea de Nord a lansat întâi un proiectil, cel mai probabil cu o armă antiaeriană, care a aterizat într-un oraş de frontieră sud-coreean, a precizat Seulul. După aproximativ 20 de minute, alte câteva proiectile au căzut în partea sudică a zonei demilitarizate dintre cele două Corei. Armata sud-coreeană a răspuns lansând zeci de proiectile de artilerie cu calibrul de 155 de milimetri.

    Schimbul de focuri s-a oprit, dar armata nord-coreeană a avertizat ulterior că va întreprinde noi acţiuni militare dacă Seulul nu îşi retrage megafoanele în 48 de ore.

    Armata sud-coreeană a avertizat vineri că Phenianul trebuie să se abţină de la “acţiuni pripite”, în caz contrar riscă o pedeapsă puternică, potrivit agenţiei de presă sud-coreene Yonhap.

    Coreea de Sud a ridicat nivelul de pregătire a armatei la maximum, iar purtătorul de cuvânt al Şefilor de Stat Major Jeon Ha-kyu a declarat că Seulul este pregătit să respingă orice provocare. Oficiali din domeniul apărării au precizat că Seulul va continua difuzarea mesajelor de propagandă în pofida ameninţărilor.

    Schimbul de focuri a avut loc în contextul unui alt eveniment care provoacă tensiuni între cele două Corei. Zeci de mii de soldaţi sud-coreeni şi americani au demarat luni un exerciţiu militar la scară largă, în cursul căruia simulează un atac din partea Coreei de Nord, care a condamnat deja manevrele comune drept o “declaraţie de război” şi a ameninţat cu o reacţie militară puternică.

    Exerciţiul anual Ulchi Freedom, despre care Ministerul Apărării a precizat că va dura până la 28 august, este în mare parte simulat pe computer, dar tot implică participarea a 50.000 de soldaţi sud-coreeni şi a 3.000 de militari americani.

    Manevrele simulează o invazie la scară largă din partea Coreei de Nord, iar Seulul şi Washingtonul insistă că sunt pur defensive.

    Phenianul consideră însă Ulchi Freedom şi alte exerciţii anuale americano-coreene drept provocatoare şi a ameninţat cu “cea mai puternică reacţie militară”, dacă manevrele de anul acesta nu vor fi anulate.

    “Astfel de exerciţii militare la scară largă sunt aproape o declaraţie de război”, a afirmat săptămâna trecută Comitetul pentru Reunificarea paşnică a Coreei.

    La Washington, John Kirby, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite sunt îngrijorate de atacul lansat de Coreea de Nord asupra Coreei de Sud şi monitorizează atent situaţia.

     

  • Săptămâna viitoare începe în Munţii Bucegi festivalul Padina Fest

    Joia viitoare (23 iulie 2015) începe cea de a şasea ediţie a Padina Fest, un eveniment dedicat pasionaţilor de muzică şi de activităţi sportive montane.
    În cadrul festivalului,  în timpul zilei au loc evenimente sportive şi activităţi recreaţionale din cele mai îndrăzneţe – Maratonul Bucegilor, căţărări pe stâncă, rapel sau tiroliene, ateliere de aventură, iar serile sunt dedicate în exclusivitate concertelor.

     Joi vor urca pe scena Padina Fest 3 trupe la început de drum:The Purple Dandies, Gray Matters şi Poşta Mare (Timişoara).  Noaptea de vineri va fi dedicată rock-ului, astfel că pe 24 iulie vor susţine concerte cele mai bune trupe de rock şi alternative ale momentului: Alternosfera, Luna Amară, Robin and the Backstabbers, Firma. Sâmbătă seară vor avea loc concertele Şuie Paparude, Firkin (Ungaria), Naked(Serbia) şi Nişte Băieţi. 

    Un eveniment aparte îl reprezintă redeschidera Peşterii Ialomiţa, care în ultimul an a fost închisă pentru reamenajări. Momentul va fi punctat de Camerata Muntenia printr-un recital de excepţie sâmbătă, 25 iulie, începând cu orele 11:00 a.m. Camerata Muntenia va mai susţine un recital şi pe scena Padina Fest, dar duminică dimineaţă, tot de la ora 11:00.

    Festivalul Padina Fest este sustinut de Consiliul Judeţean Dâmboviţa prin Centrul Judeţean de Cultură, Primăria Moroeni, Asociaţia Salvatorilor Montani din România, Heineken România, Generali România, 360 Revolution, Hotel Peştera, Asociaţia Mainoi, Smartatletic, ALIAT şi mulţi alţii.