BusinessMagazin

Tag: tratament

  • Strategie austriacă, pacienţi români

    Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.

    Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.

    ”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).

    Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.

    De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“

  • Tratament de înfrumuseţare pentru omul gheţurilor

    Ca să rămână în formă maximă pentru a putea fi studiat şi admirat în continuare, Ötzi are însă nevoie de tratamente de întreţinere, de care se ocupă Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, din localitatea italiană Bolzano, care-l găzduieşte, scrie Washington Post. Deşi expus într-o încăpere specială în care vizitatorii nu au acces, aceştia putându-l vedea doar printr-un geam, Ötzi trebuie ţinut în condiţii de temperatură şi umiditate controlată ca să nu se usuce, iar de întreţinerea sa se ocupă un medic legist, profesorul doctor Oliver Peschel.

  • Au pornit cu un cabinet la parterul unui bloc şi azi conduc o clinică de tip boutique ce le aduce 200.000 de euro

    La scurt timp după ce au finalizat studiile de medicină dentară în Bucureşti, Klodian şi Monica Hazizi au păşit treptat pe calea antreprenoriatului. Cu patru ani în urmă au pus bazele unui cabinet mic, cu două scaune, la parterul unui bloc, spaţiu care după o vreme a devenit neîncăpător pentru aspiraţiile lor, iar anul trecut s-au mutat în actuala locaţie. ”La un moment dat, am simţit nevoia de a trece la nivelul următor, pentru a le putea oferi pacienţilor mai mult. De aici a apărut necesitatea de a avea mai mult spaţiu pentru extindere şi evoluţie“, povesteşte Klodian Hazizi.

    în prezent, Denttaglio Clinic este o clinică ce dispune de ”toate facilităţile necesare pentru a trata orice fel de cazuri, la orice nivel de complexitate“, spune Monica Hazizi. Mai exact, clinica are patru săli de tratament, laborator dentar propriu, centru de imagistică, studio foto-video, bloc operator pentru microchirurgie şi un centru de cursuri. Conform spuselor Monicăi Hazizi, Denttaglio Clinic are, în medie, 300-350 de pacienţi lunar, atât din ţară, cât şi din străinătate, care au avut intervenţii simple, dar şi intervenţii chirurgicale dintre cele mai complexe. ”Pacienţii noştri înţeleg că stomatologia este un domeniu în care «ieftin» te costă enorm, cu implicaţii majore pentru sănătate. Prin urmare, pacienţii noştri sunt oameni care înţeleg importanţa atenţiei la detalii, a calităţii serviciului medical. Vor să afle planul de tratament şi pun întrebări ca să îl înţeleagă, să ştie care sunt implicaţiile şi să se asigure că vor obţine rezultate de lungă durată“, spune Klodian Hazizi.

    De asemenea, fiecare pacient primeşte un tratament ”în echipă“, cu planuri de tratament individualizate. Spre exemplu, în funcţie de complexitate, un caz poate avea nevoie de endodont (tratamente de canal), ortodont (alinierea dinţilor şi probleme de articulaţie sau muşcătură), chirurg (probleme ce ţin de microchirurgie, implanturi dentare sau tratamente paradontale), anestezist (sedarea pacienţilor în cazurile de anestezie generală); pentru servicii de protetică estetică şi restaurativă avansată colaborează cu un specialist din Germania. Cele mai solicitate servicii stomatologice sunt, de altfel, implanturile dentare, faţetele/coroanele ceramice şi aparatul dentar, deoarece ”oameniii vor, în general, un zâmbet frumos şi sănătos“, declară Monica Hazizi.

    La începutul acestui an, clinica a implementat conceptul de stomatologie digitală – o abordare modernă ce implică simplificarea timpilor de execuţie, mai puţine vizite la clinică pentru pacient, dar şi predictibilitatea şi precizia crescută în execuţia manoperelor, declară antreprenorul. Spre exemplu, confecţionarea unei lucrări în varianta clasică – şlefuit, amprentă, etape de laborator, cimentat – este înlocuită de modalitatea digitală, prin care dintele şlefuit este amprentat optic; se alcătuieşte un model digital şi apoi se proiectează pe calculator lucrarea protetică. Pe de altă parte, filosofia clinicii este una de tip boutique, ce oferă ”servicii rezonabile ca preţ, nu ieftine, unor oameni care caută un mediu ambiant bun şi doctori specializaţi, care să fie empatici, cu care să aibă o chimie“, spune Klodian Hazizi. ”Cei mai mulţi au un nivel de educaţie ridicat şi vor servicii medicale corecte. Avem şi pacienţi care plătesc în rate, avem chiar şi pacienţi pentru care facem noi concesii financiare“, completează şi Monica Hazizi.

    2017 a fost ”anul retehnologizării“, perioadă în care s-au făcut investiţii de circa 150.000 euro euro. O parte din bani s-au dus către achiziţionarea noii tehnologii 3 Shape, prin care se pot realiza digital tratamente dentare, de la simple obturaţii ceramice până la implanturi ghidate digital, urmând să completeze achiziţiile cu echipamente de laborator dentar propriu, prin intermediul căruia vor colabora cu medici din Germania. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ”aceasta este incomparabil mai mare faţă de ceea ce aveam în cabinetul cu două scaune. într-adevăr, sunt incomparabile câştigurile, dar şi costurile“, spune Monica Hazizi. Iar drumul de la primii paşi spre antreprenoriat a fost pavat până în prezent cu multe momente grele, multe suişuri şi coborâşuri, precizează Klodian Hazizi. ”Au fost momente de cumpănă, în care ne-am întrebat dacă e bine să facem asta sau cealaltă. Am fost mereu prudenţi în a ne extinde mai mult decât ne puteam permite. De aceea, am cerut, când am considerat necesar, ajutor specializat în domeniul financiar“, adaugă acesta.

    însă un minus al pieţei locale des comentat de profesioniştii în domeniu este punctat aici şi de doctorul Klodian Hazizi. ”Lipsa prevenţiei, lipsa banilor şi lipsa de informare fac ca pacienţii români să ajungă la medicul dentist abia în momentul în care simt durere, iar tratamentul aplicat de specialist este unul costisitor şi de lungă durată“, precizează acesta. Pe de altă parte, turismul medical aduce plusuri în afacerilor dentiştilor antreprenori deoarece în România pacienţii străini beneficiază de preţuri accesibile la o calitate a serviciilor comparativă cu cea din alte ţări. ”în momentul în care pacienţii se hotărăsc să apeleze la acest gen de servicii, îşi doresc planuri complexe de tratament care să le rezolve toate problemele. în clinica noastră, avem pacienţi care îşi doresc deopotrivă să îşi petreacă vacanţa în România şi să îşi trateze dinţii“, spune Monica Hazizi. Cele mai populare servicii stomatologice cerute de pacienţii străini sunt implanturile, coroanele şi obturaţiile de canal, precizează medicul.

    Klodian şi Monica Hazizi au absolvit Facultatea de Stomatologie în 2002, la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila“ din Bucureşti, el fiind specializat în endodonţie şi estetică dentară, iar ea în ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Se declară pasionaţi de fotografie şi de călătorii, dar şi optimişti în tot ceea ce fac. ”Un mare om pe care noi îl admirăm a spus: «în antreprenoriat chiar nu au ce căuta pesimiştii». Cred că tărie acest lucru deoarece sunt o mulţime de obstacole pe care le întâmpini, dar pe care nu le vei depăşi decât cu o doză bună de optimism şi gândire pozitivă. Viziunea este cea mai importantă calitate a unui antreprenor, pe lângă cunoaşterea domeniului de activitate, perseverenţă şi spirit de luare a deciziilor“, încheie Klodian Hazizi.

    Piaţa serviciilor stomatologice din România a ajuns la sfârşitul anului trecut la o valoare estimată de un miliard de lei şi un profit care depăşeşte 170 de milioane de lei, înregistrând o creştere de aproximativ 36%, comparativ cu 2015, conform unui studiu al furnizorului de instrumente de management al riscului comercial CreditInfo România, furnizor de instrumente de management al riscului comercial. Potrivit acestui studiu, doar anul trecut au intrat pe piaţă aproape o mie de firme noi care au deschis clinici şi cabinete stomatologice.

    Piaţa este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România, mai exact peste 4.300 de companii care au aproape 10.000 de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet. în Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unităţi, şi doar în ultimii doi ani şi-au început activitatea aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. De asemenea, costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

     

  • Victor Socaciu REACŢIONEAZĂ în urma informaţiilor că ar fi beneficiat de transplant preferenţial : Ce spune despre medicul Lucan

    „Am făcut o analiză la domnul profesor Lucan şi după câteva luni am fost chemat pentru că se ivise ocazia transplantului şi s-a constatat că era o foarte bună compatibilitate. Ca atare, am fost operat. Asta e tot. Nu e vorba de niciun tratament preferenţial. Domnul ex-ministru ar trebui să aibă şi probe, pentru că aşa este deontologic. Dar văd că în România nu mai este nevoie de probe. Se pare că unii oameni vor să iasă în spaţiul public agăţându-se de nume mai cunoscute”, a declarat, pentru Mediafax, Victor Socaiu.

    Reacţia fostului parlamentar – căruia i-au fost înlocuiţi ambii rinichi în 2009, la Institutul de Transplant Renal din Cluj – vine după afirmaţiile fostului ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, făcute printr-o postare pe Facebook.

    „Nu există mulţi medici sau mulţi pacienţi ai domnului Lucan care să nu fi ştiut cum stau lucrurile. Ceea ce nu ştiu mulţi este că POLITICIENI şi de OAMENI CU INFLUENŢĂ ai ultimilor 27 de ani au ştiut şi au profitat de serviciile preferenţiale ale domnului profesor, pentru ei înşişi sau pentru apropiaţi; Domnul Alexandru Arşinel (actor, membru UNPR) şi domnul Victor Socaciu (deputat PSD la acea dată) sunt doar două exemple. Sunt sute altele”, a scris, marţi, pe pagina sa de Facebook, Vlad Voiculescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • O companie americană este pe cale să dezvolte un nou tratament împotriva cancerului

    Studiul va contribui la risipirea dubiilor referitoare la eficienţa terapiei cu receptori de antigen chimerici (Car-T) şi va consolida încrederea investitorilor în companiile care dezvoltă tratamente de acest tip, explică cotidianul Financial Times.

    Terapia Car-T constă în extragerea unor celule sanguine şi prelucrarea acestora în laborator astfel încât să atace cancerul, după care celulele sunt reintroduse în corp.

    Tratamentul inovator a produs rezultate impresionante în cursul testelor clinice, reuşind remisii ale cancerului la pacienţi care mai aveau de trăit doar câteva săptămâni sau luni. În contextul efectelor benefice observate la persoane care ar fi murit, autorităţile de reglementare au accelerat procedurile de aprobare a terapiilor Car-T. Dar graba fără precedent a condus la situaţii neobişnuite, în care unele medicamente au primit undă verde înainte de a se şti dacă efectele sunt durabile, notează FT.

    Testarea produsului companiei Gilead Sciences, Yescarta, arată că după o perioadă medie de 15,4 luni, 59% dintre pacienţii cu limfom non-Hodgkin încă erau în viaţă, 42% erau în remisie, iar 40% nu mai prezentau urme de cancer.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Românii consumă cele mai multe antibiotice din Uniunea Europeană, iar în România bacteriile au cea mai mare rată de rezistenţă la tratament

    “Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din ţările europene cu cele mai mai mari rate de rezistenţă a bacteriilor la tratament. Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind «cel mai mare şi urgent factor de risc global care necesită atenţie internaţională şi naţională». (…) România este statul din U.E. cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripţie medicală”, reiese din raportul Observatorul Român de Sănătate.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Observatorul Român de Sănătate: România, în primele cinci ţări din U.E. la consumul de antibiotice

    “Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din ţările europene cu cele mai mai mari rate de rezistenţă a bacteriilor la tratament. Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind «cel mai mare şi urgent factor de risc global care necesită atenţie internaţională şi naţională». (…) România este statul din U.E. cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripţie medicală”, reiese din raportul Observatorul Român de Sănătate.

    Potrivit Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), în ţara noastră se consumă zilnic între 29 şi 36 de antibiotice la fiecare 1.000 de locuitori, iar în anul 2014, aceeşi organizaţie a atras atenţia că România se află “în zona roşie” şi că măsurile depind în mare măsură de “voinţa politică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2017, liceul te vrea tuns. Tânăr din Cluj, dat afară de la ore din cauza părului „indecent de lung”

    ”Salut! Dacă ai puţin timp liber, te invit să citeşti această “frustrare” a mea faţă de sistemul de învăţământ din România, iar dacă ai acceaşi părere, te invit să dai un share mai departe.

    Astăzi, eram la ora de chimie, stăteam liniştit şi îmi vedeam de treaba mea, deodată intră marele Dom’ Director la mine în clasă. Din cauza părului meu “indecent de lung” am fost scos de la oră, ajungând în curte mă aflu alături de încă 20-25 de elevi din şcoală (băieţi) cu păr lung sau barbă aşteptând să fim scoşi din şcoală. Da, aţi citit bine, pentru că avem părul lung sau barbă am fost scoşi din perimetrul liceului.

    Singurul lucru pe care pot să-l spun e că mă bucur că am ajuns în secolul XXI, unde capacitatea ta psihică încă este determinată după cum te îmbraci, respectiv cum arăţi”, scrie elevul pe pagina sa de Facebook. 

    Tânărul invocă mai multe articole din Legea Educaţiei Naţionale, ale cărei aricole stipulează că elevii nu trebuie discriminaţi şi că “Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală.”

  • Bani pentru leacurile viitorului

    Christian Rodseth, aflat la conducerea filialei locale, prezintă scopul şi direcţiile bugetului de investiţii, planurile companiei pe plan local şi internaţional, dar şi perspectivele industriei în care activează.

    “Cred că în industria farmaceutică inovaţia este o responsabilitate, miza fiind reprezentată de vieţi omeneşti”, declară Rodseth, managing director al Janssen România şi administrator al Johnson & Johnson România. El îşi argumentează ideile prin cifre şi statistici: speranţa la viaţă a crescut cu 1,74 ani în perioada 2000-2009, iar în proporţie de 73% acest lucru se datorează terapiilor inovatoare. Astfel, între anii 2009 şi 2014, Janssen, compania farmaceutică a grupului Johnson & Johnson, a lansat la nivel global 14 medicamente noi, 11 fiind incluse pe Lista de Medicamente Esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pe de altă parte, Janssen este compania cu cel mai mare buget investit în cercetare şi dezvoltare farmaceutică: circa 20,8% din veniturile totale ale grupului pe anul trecut, ceea ce se traduce în 9,1 miliarde de dolari, fapt ce o plasează, din acest punct de vedere, în topul primelor 10 companii la nivel mondial, indiferent de industrie.

    Tot printre planurile de investiţii se numără şi lansarea a 10 noi terapii şi vaccinuri în întreaga lume până în anul 2019. „Toate acestea într-o industrie în care procesul de cercetare şi dezvoltare a unui tratament nou durează aproximativ 12 ani, iar costurile pot depăşi pragul de 1,25 de miliarde de dolari pentru o terapie”, ţine să precizeze managing directorul diviziei locale.

    Compania Janssen este prezentă de 24 de ani pe piaţa din România sub entitatea legală Johnson & Johnson şi, potrivit raportărilor anuale interne ale grupului, cele mai mari investiţii în inovaţie au fost realizate de Janssen, spun reprezentanţii companiei. Anul trecut, 86% din investiţiile, în inovaţie declarate la nivelul grupului Johnson & Johnson Romania, respectiv 7,2 milioane de euro, reprezintă sponsorizările de medicamente. Cea mai mare parte din această sumă a fost investită în finanţarea unui unui program de acces timpuriu la tratament în beneficiul a 100 de pacienţi care suferă de leucemie limfocitară cronică şi limfom cu celule de manta; practic, compania a facilitat accesul gratuit al pacienţilor la un tratament inovator care a reprezentat cea mai bună şansă de supravieţuire a acestora după ce alte tratamente nu i-au ajutat.

    În general, investiţiile în inovaţie se duc către educaţia medicală, finanţarea programelor de cercetare şi dezvoltare, programele de acces timpuriu la tratament (name patient program – NPP), prin intermediul cărora compania acoperă costurile medicamentelor pentru ca pacienţii să beneficieze cât mai curând de tratamente inovatoare care încă nu sunt compensate sau programele de susţinere a pacienţilor (patient support program – PSP), datorită cărora persoanele înscrise au şanse mai bune în parcursul lor terapeutic. În 2016, Janssen a investit peste 1 milion de euro în cercetare şi dezvoltare pe plan local, buget ce s-a îndreptat, în principiu, către profesionişti şi organizaţii, în scopul planificării sau desfăşurării studiilor nonclinice, studiilor clinice sau studiilor nonintervenţionale care au caracter prospectiv. În viitorul apropiat Janssen intenţionează să aducă noi produse şi pe piaţa din România, concentrându-se asupra acelor afecţiuni în care nevoia de tratament este ridicată şi în continuare neacoperită, cum ar fi HIV, onco-hematologia şi imunologia.

    Janssen activează pe plan local în arii terapeutice precum neuroştiinţe, oncologie, hematologie, boli infecţioase, imunologie, cardiovascular şi boli metabolice, iar portofoliul companiei este format din 30 de medicamente pe bază de prescripţie medicală (Rx) şi din 6 medicamente Rx ale companiei Biogen, pentru care Janssen este distribuitor oficial în România. De la intrarea pe piaţa locală, compania a lansat medicamente în mai multe arii terapeutice, în funcţie de context, de nevoia imediată şi de oportunităţile pe care le-a avut la nivelul portofoliului, spune directorul firmei Janssen. De asemenea, începând cu acest an, compania pune pe piaţa locală şi tratamente noi pentru cancerul de prostată şi schizofrenie. „Deşi pe piaţa farmaceutică locală au fost aplicate numeroase modificări legislative, Janssen nu a retras niciun medicament de pe piaţa din România şi nici nu avem această intenţie. În prezent, avem cel puţin două medicamente care nu returnează niciun profit, însă le menţinem pe piaţă deoarece acei pacienţi cu ADHD şi schizofrenie nu au alternative terapeutice”, ţine să preciezeze acesta.

    Din perspectiva accesului la medicamente inovatoare, piaţa din România nu este acoperită uniform, spune Rodseth. Astfel, deşi există un progres înregistrat în ultimii ani, în anumite arii terapeutice nevoia de actualizare a standardelor de tratament este urgentă sau, mai grav, nu există încă tratamente disponibile pentru anumite afecţiuni. Potrivit statisticilor interne ale companiei, Janssen este lider pe piaţa locală în mai multe segmente în care activează, precum HIV/SIDA, unde asigură o mai bună aderenţă la tratament a pacienţilor; compania este lider în tratamentul cancerului de prostată, al cărui standard terapeutic nu mai fusese actualizat de peste 20 de ani, dar şi în tratamentul schizofreniei.

    De asemenea, este prima companie care a lansat un medicament pentru tuberculoza rezistentă la multidrog produsul fiind disponibil pe piaţa locală după o perioadă de mai bine de 50 de ani în care nu a existat o opţiune terapeutică pentru această boală.

    „45% dintre români consideră că un diagnostic de cancer este urmat, din nefericire, de deces într-un timp foarte scurt, deşi pentru multe tipuri ale acestei afecţiuni pacienţii au rate de supravieţuire extinse”, ţine să precizeze Rodseth. Astfel, Janssen se concentrează pe acele nevoi neacoperite din sănătate, în special ariile terapeutice pentru care opţiunile de tratament sunt limitate sau inexistente, cum este cazul onco-hematologiei, al bolilor rare sau al acelor afecţiuni care afectează sistemul imunitar, precizează directorul companiei farmaceutice.

    Însă în procesul accesului la inovaţie sunt întotdeauna implicaţi doi parteneri – companiile farmaceutice, care pun la dispoziţie medicamentele inovatoare din portofoliul pe care îl au, şi autorităţile, care, la rândul lor, trebuie să facă toate demersurile necesare pentru accelerarea accesului pacienţilor la aceste terapii. În acest scop, pe lângă produsele aduse pe piaţa locală, Janssen oferă şi activităţi de educaţie medicală destinate profesioniştilor ori organizaţiilor din domeniul sănătăţii şi pune la dispoziţia pacienţilor informaţii aprofundate despre ariile terapeutice în care compania are cea mai bună expertiză.