BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Rusia a devenit a treia cea mai mare piaţă pentru tranzacţii cu yuani în afara Chinei, deoarece sancţiunile occidentale blochează plăţile în dolari şi euro

    Rusia este a treia cea mai mare piaţă pentru tranzacţii cu yuani în afara Chinei, deoarece sancţiunile occidentale blochează plăţile folosind dolarul şi euro, raportează Insider.

    Companiile şi băncile cu sediul în Rusia au fost implicate în aproape 4% din tranzacţiile cu yuani la nivel global în luna iulie, potrivit datelor SWIFT compilate de Reuters. Aceasta este o creştere de la 1,42% în iunie şi 0% în februarie, când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei.

    Hong Kong a păstrat primul loc ca cel mai mare utilizator al yuanului în afara continentului, reprezentând 73,8%. Marea Britanie este pe locul al doilea cu 6,4%.

    Între timp, yuanul este a cincea cea mai utilizată monedă pe pieţele internaţionale de plăţi, conform datelor SWIFT. Dolarul american rămâne în vârf, urmat de euro, lira sterlină şi yenul japonez.

    Kremlinul a crescut constant utilizarea monedei chineze pentru a eluda sancţiunile occidentale.

    Rusia a plătit pentru exporturile sale de petrol în yuani în loc de dolari, acceptând moneda şi pentru transporturile de cărbune. În martie, banca centrală a Rusiei a declarat că va folosi yuanul în rezervele sale valutare.

    După ce Rusia a invadat Ucraina, guvernele occidentale au îngheţat rezervele de valută ale Moscovei deţinute în străinătate, împiedicând în mare măsură ţara să tranzacţioneze în dolari şi euro.

  • SVN Romania: Tranzacţiile pe piaţa rezidenţială au crescut cu 3,4% la nivel naţional în semestrul I

    Peste 85.000 de case şi apartamente au fost vândute în România în primele şase luni din acest an, în creştere cu 3,4% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce numărul de locuinţe vândute în Bucureşti şi Ilfov a crescut anual cu 16,6%, relevă un raport al compania de consultanţă imobiliară SVN.

    Cele mai multe tranzacţii cu locuinţe au fost încheiate în 2022 în Bucureşti şi împrejurimi, Timiş, Cluj, Braşov, Constanţa şi Iaşi, arată datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    Timişoara a devenit astfel a doua cea mai mare piaţă rezidenţială regională din România, după regiunea Bucureşti – Ilfov, depăşind Cluj-Napoca atât din punct de vedere al livrărilor de locuinţe şi al proiectelor rezidenţiale noi aflate în construcţie cât şi din punct de vedere al tranzacţiilor cu locuinţe.

    Aproape 5.300 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Timişoara şi în împrejurimi potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în timp ce în primul semestru din acest an au fost vândute aproape 5.800 de case şi apartamente în Timiş, procentul majoritar al tranzacţiilor fiind încheiate în oraş şi localităţile limitrofe.

    În Cluj – Napoca şi împrejurimi au fost finalizate puţin peste 4.100 de locuinţe anul trecut, datele biroului local SVN Romania | Cluj indicând o potenţială nouă reducere de livrări în acest an, până la aproximativ 3.500 de locuinţe noi, un nivel de peste două ori mai redus faţă de vârful înregistrat în 2019, de peste 7.500 de locuinţe finalizate – fapt care a contribuit la plasarea Cluj – Napoca pe treapta întâi în rândul celor mai scumpe pieţe rezidenţiale din ţară.

    Din punct de vedere al tranzacţiilor, aproximativ 5.170 de vânzări au fost încheiate în Cluj în primele şase luni din 2022, Braşovul situându-se pe următoarea poziţie, cu aproximativ 5.130 de tranzacţii.

    ”Piaţa rezidenţială a înregistrat rezultate bune în primele şase luni din acest an, cu creşteri de tranzacţii, care sunt raportate la 2021, cel mai bun an din istorie. Pe de o parte, este vorba de livrările de locuinţe noi iar pe de altă parte vorbim de tranzacţii încheiate pe piaţa liberă, indiferent de anul de finalizare, cererea fiind una solvabilă, într-un context în care creşterile salariale se apropie de 13% la nivel naţional în ultimul an. Temerile privind evoluţiile macroeconomice şi geopolitice din următoarea perioadă precum şi reducerea gradului de accesibilitate a accesării unui credit ipotecar, ca urmare a creşterilor accelerate de dobânzi, reprezintă principalele dificultăţi întâlnite în acest moment”, afirmă Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.

    Clasamentul celor mai mari pieţe rezidenţiale regionale din România, după Bucureşti-Ilfov, Timişoara şi Cluj – Napoca, este completat de Constanţa şi Braşov, ambele cu aproximativ 2.800 de livrări, Sibiu şi Iaşl fiind celelalte două regiuni în care se livrează anual peste 2.000 de noi apartamente şi case.

    Oraşul reşedinţă de judeţ în care s-au finalizat cele mai puţine locuinţe noi în 2021 a fost Reşiţa, cu cinci finalizări potrivit datelor INS, urmat de Miercurea Ciuc, Giurgiu, Slobozia şi Alexandria, fiecare cu mai puţin de 50 de locuinţe finalizate.

    Datele SVN Romania arată că peste 27.000 de noi locuinţe se aflau la începutul acestui an în construcţie în Bucureşti şi împrejurimi, acesta fiind cel mai mare volum din istoria recentă. Numărul caselor şi apartamentelor finalizate în Bucureşti şi Ilfov în primul trimestru din 2022 a crescut cu 43% faţă de perioada similară din 2021.

    SVN Romania este consultantul şi agentul a peste 20 proiecte rezidenţiale amplasate în Bucureşti şi în ţară. SVN International Corp. are peste 200 de birouri în opt ţări şi regiuni, în care activează peste 1.600 de consultanţi imobiliari şi personal administrativ.

     

  • Piaţa rezidenţială din Bucureşti a crescut cu două cifre în primul semestru, în timp ce la nivel naţional volumele stagnează

    ♦ În primul semestru la nivel naţional numărul locuinţelor tranzacţionate a crescut cu numai 3% faţă de S1 2021 în timp ce în Bucureşti volumele au urcat cu 19%, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    În luna iunie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 52.946 de imobile – luând în calcul atât locuinţe cât şi terenuri, cu 11.660 mai puţine faţă de luna mai. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iunie este cu 1.835 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, potrivit datelor ANCPI.  Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în iunie 2022, în Bucureşti – 10.616, Ilfov – 3.495 şi Braşov – 2.714. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Călăraşi – 292, Covasna – 309 şi Teleorman – 313. În primele şase luni ale anului 2022 au fost tran­zacţionate 341.073 de imobile, cu 21.176 mai multe faţă de perioada similară a anului tre­cut. Cele mai multe vânzări au fost în­registrate în luna martie – 72.123, iar cele mai puţine, în ianuarie – 39.510.

    „Datele ANCPI arată că numărul locuinţelor vândute în Bucureşti şi Ilfov în semestrul unu din 2022 a fost cu 16,6% mai mare comparativ cu primul semestru din 2021 – când s-a înregistrat un record absolut, vânzările de locuinţe au fost la un vârf absolut şi totuşi avem creşteri şi în 2022. Iar majorarea anuală a nu­mă­rului de tranzacţii înregistrată la nivel naţional a fost de 3% în primele şase luni din acest an“, explică Andrei Sârbu, CEO, SVN Romania.

    Statisticile oficiale includ exclusiv contracte finale şi implicit sunt şi rezultate bazate pe ante-contractarea din 2021.

    „Anul 2022 debutase cu un ianuarie şi februarie excelente, cele mai bune luni post 2008 în materie de vânzări, ante-contracte noi pentru locuinţe noi. Însă declanşarea conflictului din Ucraina şi creşterea inflaţiei, a dobânzilor şi a incertitudinile privind viitorul au dus la scăderi semnificative ale numărului de ante-contracte noi, scăderi care s de două cifre faţă de anul trecut“, a explicat CEOul companiei de consultanţă imobiliară.

    Segmentul nou deţine însă doar aproximativ o treime din toată piaţa rezidenţială. Cele mai multe tranzacţii se realizează cu locuinţe de pe piaţa liberă, adică care sunt revândute de proprietari, indiferent de anul de finalizare – 1964, 1983 sau 2019. Iar perioada de ante contractare de pe piaţa liberă este de maximum două luni.

    „Tranzacţiile în Bucureşti şi Ilfov au crescut anual cu 5% în iunie, cu 32% în mai şi cu 13% în aprilie, toate aceste majorări fiind obţinute într-un context în care pentru două treimi din piaţă antecontractele au fost semnate covârşitor după declanşarea conflictului din Ucraina. Explicaţia vine din incertitudinile privind viitorul – cum vor evolua dobânzile în următorul an, când se va livra apartamentul nou ante-contractat acum, cum va evolua economia şi afacerile companiei în care lucrez – şi din preţurile care sunt mai reduse, în general, pe piaţa liberă. Deci cumpărătorii sunt solvabili, mulţi sunt eligibili şi pentru a contracta un credit ipotecar fără codebitor, însă incertitudinile legate de viitor îi fac să amâne decizia de a cumpăra o locuinţă aflată în construcţie sau să se reorienteze spre piaţa liberă, unde cumpără într-un interval scurt, de câteva luni“, a spus Andrei Sârbu.

    Scăderea antecontractelor va duce invariabil şi la scăderi ale numărului final de tranzacţii cu locuinţe, estimează directorul SVN Romania, însă el explică faptul că cifrele sunt comparate cu cele din 2021, un vârf absolut, când în Bucureşti şi Ilfov s-au vândut cu 37% mai multe apartamente şi case versus 2020. Când şi atunci a fost o creştere de aprox. 5%, cu două luni de lockdown şi incertitudinile legate de Covid-19.

    „Deocamdată suntem după şase luni la o creştere de 16,6%, anul s-ar putea încheia chiar pe plus iar scăderea actuală de antecontracte să ducă la o scădere statistică în 2023, însă ne comparăm cu ani precedenţi de recorduri absolute, rămâne de văzut cum va fi afectată piaţa în sine însă este cert că momentul este mai dificil“, a spus CEO-ul.

    Pe de altă parte, în Bucureşti dezvoltatorii se confruntă cu un caz aparte cauzat de problemele urbanistice care vor duce la o reducere drastică a ofertei în următorii patru ani.

    „Piaţa chiriilor va creşte în consecinţă, inclusiv ca nivel al chiriilor lunare – anual avem zeci de mii de persoane care se stabilesc în Bucureşti, fie că vorbim de studenţi sau relocare profesională. Toate aceste persoane nu vor mai avea la fel de multe opţiuni în ceea ce priveşte o locuinţă nouă amplasată în oraş şi astfel oferta şi cererea (cea calculată la nivelul actual) se vor regla. O situaţie similară se înregistrează de câţiva ani în Cluj – Napoca, fapt care a dus la creşterile semnificative de preţuri şi de chirii“, a concluzionat Andrei Sârbu.

  • Cum îşi aminteşte şeful zonei de Strategie şi Tranzacţii de la EY anii ‘90 şi momentul integrării României în UE?

    România a avut un proces de privatizare mai lent decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est, demarat abia din 1993, şi de aceea şi fluxul de investiţii străine a fost mai lent, îşi aminteşte Peter Latos, Head of Consulting, Strategy and Transactions EY Romania.

    ”Abia spre finalul anilor 90 s-a văzut o creştere a sectorului privat. Totuşi, ritmul este mai lent decât în alte ţări din zonă, chiar dacă el accelerează acum”.

    Având în vedere acest demaraj mai lent, intrarea României în UE în 2007 a avut un impact foarte important şi a dus la creşterea investiţiilor străine. ”România a ajuns acum să aibă un volum mare de investiţii, mai ales pe zona de M&A. Nu doar din Europa, ci şi din China sau UK”.

    Astfel, chiar dacă valoarea tranzacţiilor a scăzut în primele 4 luni ale anului, la fel cum s-a intâmplat peste tot în lume, numărul de tranzacţii a fost stabil, ceea ce arată încrederea investitorilor, a mai spus managerul EY în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.

     

  • Campioni la plăţile din mers

    În 2022, cardul este „integratorul-şef” în mobilitatea urbană şi poate reprezenta punctul comun al tuturor opţiunilor de transport urban şi metropolitan, de la autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou sau trenuri şi până la trotinete, parcări sau staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Domeniul plăţilor digitale când vine vorba de transportul public este unul la care România nu stă deloc rău – doar un loc ne desparte de poziţia întâi la nivel european.

    În 2015, C. era student în primul an de facultate, proaspăt ajuns la Bucureşti dintr-un mic oraş de provincie. Într-o după-amiază obişnuită de duminică, a plecat de la căminul de studenţi spre centrul oraşului, însă chioşcul de pe Şoseaua Fundeni din Capitală, de unde putea cumpăra călătorii de autobuz era închis. Convins că realitatea situaţiei va funcţiona drept o scuză bună şi îl va feri de o posibilă amendă, studentul a urcat în autobuz.

    Doar câteva staţii mai târziu el a aflat rapid care e costul suprataxei aplicate de controlori atunci când nu îţi plăteşti călătoria. „Trebuia să vă gândiţi de ieri şi să vă cumpăraţi călătorii” sau „dacă mergeaţi patru staţii pe jos găseaţi un alt chioşc deschis” – au fost singurele argumente pentru un student ajuns în Bucureşti, care nu a ştiut de unde să cumpere un bilet. Astăzi, problema lui C. nu mai există. Un tânăr student proaspăt sosit în Capitală îşi poate plăti călătoria direct cu cardul contactless în autobuz, poate achiziţiona călătoria online de pe platforma operatorului de transport sau poate plăti printr-un simplu SMS. Totul din mers.

    Mai mult, România de astăzi ocupă locul doi în Europa la plăţile digitale în transportul public, iar în luna martie a anului 2022 au fost înregistrate peste 3,1 milioane de plăţi cu cardul în transportul public din ţară, conform informaţiilor oferite de reprezentanţii Visa România şi BCR în cadrul videoconferinţei ZF/Visa „Mobilitatea urbană în era plăţilor digitale“. „Plăţile digitale în transport – şi aici ne referim în principiu la plăţi contactless – sunt răspunsul unei necesităţi pe care am văzut-o în piaţă. Astăzi toată lumea îşi doreşte să se deplaseze repede, atât în mediul urban, cât şi din mediul urban în localităţile din zonele metropolitane”, a explicat Elena Ungureanu, country manager, Visa România. Visa derulează în prezent la nivel global peste 500 de proiecte care sunt active în 160 de oraşe. La nivel european, soluţia Visa este implementată în peste 60 de oraşe, printre care metropole precum Londra, Paris sau Madrid, dar şi oraşe mai mici cu potenţial turistic precum Porto, Torino sau Varşovia. „În toate aceste oraşe, soluţia de plată contactless în mijloacele de transport în comun a venit natural, ca o dorinţă atât a consumatorilor cât şi a autorităţilor de a fluidiza tot ceea ce înseamnă trafic şi de a îndrepta cât mai multe lume către mijloace de transport în comun.”

     În România, plăţile digitale au pătruns în transportul public deja în 18 oraşe în ultimii ani, iar acest parcurs este rezultatul eforturilor comune ale companiei Visa, ale operatorilor de transport şi, în cazul a 16 dintre aceste oraşe, ale partenerului BCR – care spune că investiţiile de până acum au însemnat „foarte multe milioane”. Scopul declarat al Visa şi BCR este de a investi de fapt în schimbarea unui comportament şi în educarea călătorului. „Suntem mândri că am reuşit să implementăm în doar patru ani în 16 oraşe din ţară soluţia de transport, poziţionând România în top. Între acestea, vorbim despre oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi sau Craiova, dar şi despre oraşe de talie mai mică din perspectiva numărului de locuitori, cum sunt Reşiţa, Baia Mare, Arad, Botoşani sau Sibiu, care este, de altfel, pionier, fiind primul oraş care şi-a dorit să implementeze o astfel de soluţie”, a spus Dana Dima Demetrian, vicepreşedinte executiv, Retail & Private Banking, BCR. Din cele 3,1 milioane de tranzacţii realizate cu cardul în transportul public din România în luna martie, jumătate au fost efectuate în Bucureşti şi aproape un sfert au fost realizate în Cluj. „Avem peste 53 de milioane de tranzacţii realizate cu cardul de la început, implementările au fost făcute pe rând, nu toate în acelaşi timp, dar creşterile de 20-30% de la o lună la cealaltă înseamnă o adopţie fantastică a tehnologiei.” Elena Ungureanu a subliniat că cele 18 oraşe în care a fost implementată soluţia de plată digitală în transportul public acoperă aproape jumătate din populaţia ţării, iar aceste eforturi au însemnat până acum implementarea a 8.000 de terminale în patru ani. „În decembrie 2021, Bucureştiul înregistra o creştere a numărului de tranzacţii cu peste 80% pe Visa faţă de decembrie 2020. Şi ce este important, numărul de tranzacţii în transportul de comun creşte de două ori mai rapid decât numărul de tranzacţii totale la nivel de ţară, conform datelor BNR.”

    18 oraş…e din ţ„ară au implementat solu„ţii de plată cu cardul în transportul public

    Locul 2 este ocupat de România la nivel european în topul plăţilor digitale în transportul public

    În continuare, Visa România şi BCR sunt pregătite să intre în discuţii şi să răspândească plăţile digitale la nivelul transportului public din întreaga ţară, în funcţie de ritmul în care autorităţile locale şi operatorii locali de transport iau decizii în acest sens. Totuşi, Liviu Neag, director general la Compania de Transport Public Cluj, a explicat în cadrul evenimentului că 7 din 10 vehicule implicate în transportul public de persoane din oraşele reşedinţă de judeţ au implementat deja astfel de soluţii. „Cea mai mare parte din investiţii s-a consumat deja. Cunosc numărul de vehicule la nivel de operatori la nivel naţional şi pot spune că vă apropiaţi de 70% din flota transportului public, ceea ce înseamnă că efortul financiar este unul mic în comparaţie cu ce s-a investit până acum. Majoritatea operatorilor cei mari au implementat deja, iar cei care nu au implementat încă au un număr de vehicule mai mic, ceea ce înseamnă că efortul financiar al BCR va fi unul mai mic.”

    Şeful companiei de transport din Cluj consideră că până la finalul anului, plăţile digitale vor fi implementate în toate oraşele reşedinţă de judeţ din România, pe fondul unui interes crescut al celor care operează transportul public în municipiile din ţară. „În cadrul Federaţiei Transportatorilor Publici din România, sunt convins că este un curent pozitiv în implementarea acestui sistem, în ce priveşte digitalizarea, şi eu sunt convins că până la sfârşitul anului cel puţin operatorii de transport de la nivelul oraşelor reşedinţă de judeţ vor avea implementat acest sistem. Sunt optimist şi asta o spun din analizele şi discuţiile lunare de la nivelul Federaţiei. Lumea a prins gustul acestor proiecte şi sunt convins că până la finalul lui 2022 mai ales operatorii la nivelul municipiilor vor avea implementat acest sistem.“ Ca partener în implementarea şi operarea plăţilor digitale, compania Visa spune că este pregătită să susţină implementarea soluţiilor şi în vehiculele de transport public în care pasagerii nu au încă opţiunea de plată cu cardul sau plată digitală. „Îi aşteptăm pe toţi cei care doresc să intre în zona plăţilor digitale în transportul urban. Soluţiile există, sunt verificate şi există deja în 18 oraşe. (n.red: Cei interesaţi) trebuie să se gândească la faptul că îşi pot deservi mai bine clienţii, sunt economii nu numai din punctul de vedere al hârtiei utilizate, dar şi din punctul de vedere al unei planificări mai bune a resurselor, şi nu vorbim doar de resursele interne“, a declarat Elena Ungureanu.

    De ce plăţi digitale? Dacă plăţile digitale în transportul public prezintă avantaje clare pentru un călător urban sau metropolitan, implementarea acestor soluţii aduce avantaje şi la nivelul operatorilor din transportul public. „Odată cu digitalizarea, noi trebuie să reducem vânzările la centrele care sunt offline. Drept urmare, în urma creşterii vânzărilor în zona digitală am redus vânzarea în 27 de centre de vânzare. (…) S-au redus costurile prin desfiinţarea acestor centre, ceea ce înseamnă circa 50 de vânzători. Aceste persoane au fost redistribuite şi în momentul de faţă derulează alte activităţi în cadrul societăţii, activităţi care aduc plusvaloare. Atâta vreme cât noi pe de o parte reformăm profesional angajaţii şi pe de altă parte digitalizăm, ne deschidem spre viitor şi spre cetăţean”, a declarat Adrian Criţ, director general la STB (Societatea de Transport Bucureşti). În cazul operatorului de transport public pe cale rutieră din Capitală, prima schimbare majoră a venit în urmă cu mai bine de un deceniu când a renunţat definitiv la biletele de hârtie în favoarea cardurilor eliberate de societate. De atunci, compania a făcut demersuri spre plăţile cu cardul bancar, dar odată cu noul val de achiziţii de vehicule, a trecut la următorul nivel. „În momentul de faţă avem 400 de vehicule Otokar dotate cu validatoare inteligente pe care se poate face plata cu cardul. De asemenea, avem 130 de vehicule hibrid şi, în plus, pe trei linii de transport de tramvai putem utiliza cardul bancar pentru plata călătoriilor.”

    De la jumătatea anului 2022, toată flota operată de STB va avea această soluţie de plată, în contextul în care compania este în plin proces de implementare împreună cu partenerii Visa şi BCR. Totodată, operatorul oferă în acest moment călătorilor posibilitatea de a plăti transportul prin intermediul propriei aplicaţii online, prin SMS sau cu ajutorul unor automate prin care pot fi achiziţionate călătorii, situate deja în mai multe staţii. „Orice variantă alternativă care ne reduce costurile este benefică pentru noi, dar şi pentru cetăţean, iar cetăţeanul utilizând tehnologia digitală are posibilitatea ca oricând să achite acel titlu de călătorie necesar pentru transportul public.” Adrian Criţ previzionează că STB va reuşi să facă o economie de circa 1,5 milioane de lei pe an după ce va reuşi să reducă vânzarea de carduri contactless proprii, în contextul acesta este costul pe are îl aduce vânzarea propriilor carduri de transport, faţă de plăţile digitale.

     În cazul Companiei de Transport Public Cluj, plata cu cardul bancar pentru legitimaţiile de călătorie este valabilă la 62 de automate distribuite în tot oraşul. Mai mult, întreaga flotă prezintă opţiunea de plată contactless direct în mijlocul de transport. „Impactul a fost foarte bun pentru că acest sistem a fost implementat nu doar în municipiul Cluj-Napoca, ci în toate celelalte UAT-uri care sunt membre ale Asociaţiei Metropolitane Cluj. Deci suntem opt UAT-uri pentru care noi operăm transportul călătorilor. Economiile despre care întrebaţi sunt majore pentru că am avut un corp de distribuire foarte numeros şi sănătos implementat pe toată zona metropolitană, peste 200 de vânzători de bilete, care la ora actuală prin redistribuire şi trecere la alte locuri de muncă sau retragere la pensie au dispărut. Deci peste 200 de vânzătoare de bilete au dispărut din schema companiei”, a explicat Liviu Neag. Directorul a transmis că operatorul din Cluj a eliminat în totalitate sistemul pe hârtie pentru bilete, abonamente şi legitimaţii de călătorie, iar costurile companiei s-au redus astfel cu aproape 500.000 de lei pe an. „O altă economie vine ca urmare a desfiinţării acestor chioşchiuri pentru că, la nivel de municipiu erau peste 80 de chioşcuri, care lucrau în două schimburi, care consumau energie, iarna, căldură, şi dacă facem o evaluare, economia cumulată este undeva poate la 2 milioane de lei pe an.”

    Pentru Metrorex, operatorul transportului subteran din Capitală, implementarea de plăţi digitale la turnicheţi a început în noiembrie 2019 cu un proiect-pilot pe nouă staţii. Acesta a fost extins în martie 2020 către cea mai mare parte a staţiilor de metrou, iar din 2021 a fost implementată o soluţie şi pe restul de zece staţii Metrorex care nu sunt încă modernizate. „La Metrorex se poate plăti cu cardul direct la turnichet, cu telefonul mobil şi chiar cu ceasul. Această soluţie pe care am promovat-o foarte mult a dus gradul de creştere al plăţilor digitale la aproape 33%. Astăzi mergem spre 35% în luna martie, este cea mai bună lună, avem undeva la aproape 50.000 de tranzacţii pe zi. (…) Ce mi-aş dori este să continuăm promovarea pentru că pentru Metrorex digitalizarea înseamnă o eficientizare a costurilor şi împreună cu colegii lucrăm constant la o îmbunătăţire a calităţii serviciilor pe care le oferim călătorilor”, a explicat Cristian Alexandru Micu, directorul comercial al Metrorex. El estimează că trecerea spre plăţi digitale ar putea aduce economii „chiar de câteva milioane”, iar în prezent lucrează în continuare la promovarea soluţiei în rândul călătorilor, dar şi la proiecte care să eficientizeze şi mai mult călătoriile cu metroul. Spre exemplu, compania vrea ca elevii şi studenţii să îşi poată reînnoi abonamentele anual, pentru a nu mai sta la coadă în fiecare lună. Mai mult, compania vrea să lanseze o aplicaţie mobilă prin care călătorii să îşi poată reîncărca abonamentele acasă, iar într-o etapă ulterioară va dezvolta un card virtual împreună cu BCR, astfel încât o plată contactless cu un card bancar să poată fi interpretată de turnichet drept plată cu un abonament deja achitat. „În primul rând, această dezvoltare pentru noi înseamnă renunţarea treptată la cardurile pe care le avem în momentul de faţă, iar pentru călători cred că înseamnă un avantaj, nu se mai pierd titlurile de călătorie, vor avea o aplicaţie prin care vor putea urmări constant călătoriile, vor fi notificaţi cu câteva zile înainte ca abonamentul să expire. „Toţi operatorii prezenţi în cadrul evenimentului au discutat despre proiecte noi la care lucrează şi majoritatea sunt menite să eficientizeze şi să ofere mai multe opţiuni călătorilor. Spre exemplu, operatorul transportului public din Cluj lucrează la o platformă online care să le permită călătorilor să efectueze plăţi pentru achiziţia de călătorii online prin transfer bancar. Dincolo de beneficiile economice, tranziţia spre plăţile digitale ajută în privinţa sustenabilităţii, în contextul în care reduce consumurile de hârtie, carton sau plastic pe care le au operatorii de transport public. Totodată, un transport public cât mai eficient şi digitalizat atrage mai mulţi călători, într-un moment în care flotele operatorilor de transport se îndreaptă către o direcţie „verde”. Cumulat, toate acestea ar putea fi elementele pentru un viitor mai sustenabil în mobilitatea urbană.

    Cardul – „integratorul-şef”. Viziunea pentru mobilitate urbană este astăzi una integrată şi cuprinde atât transportul public, cât şi opţiunile private. Ea este formată din mai multe elemente, mai ales atunci când discutăm despre o zonă metropolitană. O călătorie de acasă până la birou sau la fabrică poate însemna două sau mai multe mijloace de transport, fie că pleci cu un autobuz până la cea mai apropiată gură de metrou, fie că mergi cu maşina până la o parcare de lângă metrou, cobori în subteran, iar câteva staţii mai târziu te urci pe o trotinetă pentru ultimul kilometru. Toate acestea pot avea un numitor comun, şi-anume soluţia de plată digitală. „Nu avem nevoie de o aplicaţie neapărat, avem cardul, cu el putem plăti în autobuz, putem plăti în metrou, mai nou şi în tren. Terminalele trebuie să fie acolo, având cardul nu avem nicio problemă, numai avem nevoie de alte aplicaţii. Evident că fiecare companie pe lângă partea de plată adaugă loialitate şi alte beneficii pentru clienţi, dar credem că este foarte important să existe o diversitate, card, aplicaţii, cu cât diversitatea este mai mare, cu atât vom reuşi să atragem cât mai multe segmente de consumatori pentru a face plăţi digitale şi pentru a digitaliza toate acţiunile”, a spus Elena Ungureanu. Şi Dana Dima este de părere că dezvoltările operatorilor sunt importante şi că un călător trebuie să aibă opţiuni în ceea ce priveşte soluţiile de plată, însă plasează la rândul ei cardul drept „integratorul-şef”. „Soluţiile de plată de care aminteau dânşii (n.red: directorii operatorilor de transport) au un element comun, respectiv cardul. Indiferent care sunt soluţiile de încărcare, descărcare a abonamentelor, încă personalizate, dar elementul de bază este cardul şi dacă ne întrebaţi care este integratorul-şef acela este cardul. Pentru că astăzi vorbim de metrou şi STB pentru zona Bucureşti, putem continua până la Otopeni cu trenul. Tu poţi merge cu acelaşi card cu tehnologia NFC şi să plăteşti transportul fără să te mai gândeşti dacă trebuie să încarci abonament sau nu”. Încadrarea cardului drept integrator-şef are cu atât mai mult sens în peisajul larg al mobilităţii urbane, care cuprinde şi elemente precum parcări sau staţiile de încărcare pentru vehicule electrice. „Lipseşte standardizarea staţiilor de încărcare şi nu există standarde de plăţi. Dacă vrei să îţi încarci maşina astăzi trebuie să ai o anumită aplicaţie care este a staţiei respective. Încercăm să facem standardizări astfel încât să fii tentat să îţi cumperi o asemenea maşină din grijă faţă de mediu şi să nu ai nicio grijă din punct de vedere al încărcării, să ştii că poţi încărca oriunde, că poţi plăti în orice fel şi e totul standardizat”, a explicat Elena Ungureanu.

     În ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe soluţii pentru parcare, fie că este vorba de parcarea la exterior sau parcarea într-o incintă închisă, iar în acest context participanţii la videoconferinţă au discutat despre un proiect aflat în lucru la Aeroportul Otopeni, care ar urma să aducă ridicarea barierei din parcare la simpla plată cu cardul. „Aici nevoile în zonele parcărilor închise sunt foarte clare, nu trebuie să se formeze cozi nici la intrare, nici la ieşire, cardul pe care îl ai deja este instrumentul pe care îl poţi folosi pentru a rezolva această problemă.” Dana Dima spune că trebuie să fie existe cât mai multe soluţii şi se poate ajunge până la un tip de implementare în care cardul unui şofer este recunoscut alături de numărul de înmatriculare de la maşină şi bariera de la parcare se ridică automat la plecare. „E adevărat că aceste soluţii sunt extraordinar de practice în zonele de trafic şi rapiditate cum este aeroportul. Probabil şi în zonele de trafic intens cum sunt parcările în zona de autostrăzi de exemplu, sunt multe locuri în care se poate utiliza.”


    Îi aşteptăm pe toţi cei care doresc să intre în zona plăţilor digitale în transportul urban. Soluţiile există, sunt verificate şi există deja în
    18 oraşe. (n.red: Cei interesaţi) trebuie să se gândească la faptul că îşi pot deservi mai bine clienţii, sunt economii nu numai din punctul de vedere al hârtiei utilizate, dar şi din punctul de vedere al unei planificări mai bune a resurselor – şi nu vorbim doar despre resursele interne.

    Elena Ungureanu, country manager, Visa România


    Avem peste 53 de milioane de tranzacţii realizate cu cardul de la început, implementările au fost făcute pe rând, nu toate în acelaşi timp, dar creşterile de 20-30% de la o lună la cealaltă înseamnă o adopţie fantastică a tehnologiei.

    Dana Dima Demetrian, vicepreşedinte executiv, Retail & Private Banking, BCR


    Orice variantă alternativă care ne reduce costurile este benefică pentru noi, dar şi pentru cetăţean, iar cetăţeanul utilizând tehnologia digitală are posibilitatea ca oricând să achite acel titlu de călătorie necesar pentru transportul public.

    Adrian Criţ, director general, STB


    O altă economie vine ca urmare a desfiinţării acestor chioşcuri, pentru că la nivel de municipiu erau peste 80 de chioşchiuri, care lucrau în două schimburi, care consumau energie, iarna, căldură.  Dacă facem o evaluare, economia cumulată ajunge la poate peste
    2 milioane.

    Liviu Neag, director general, Compania de Transport Public Cluj

    La Metrorex se poate plăti cu cardul direct la turnichet, cu telefonul mobil şi chiar cu ceasul. Această soluţie pe care am promovat-o foarte mult a dus gradul de creştere a plăţilor digitale la aproape 33%. Astăzi mergem spre 35% în luna martie, este cea mai bună lună, avem undeva la aproape 50.000 de tranzacţii pe zi.

    Cristian Alexandru Micu, director comercial, Metrorex

  • Coşmarul continuă pentru UiPath – acţiunile au scăzut sub pragul de 20 de dolari şi au luni un minus de 1,2% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din New York. În 8 zile preţul a scăzut de la 31,4$ la 19,9$

    UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, continuă să se confrunte cu o perioadă dură pe piaţa bursieră americană – după o scurtă revenire acţiunile au reînceput să scadă, iar tendinţa se păstrează şi luni în tranzacţiile realizate înainte de deschiderea bursei. Vineri acţiunile UiPath au închis la un preţ de 19,94 dolari, iar luni cotaţia scăzuse la 19,7 dolari, un minus de 1,2%, în tranzacţiile pre-market.

    În 8 zile practic preţul acţiunilor UiPath a scăzut de la 31,4 dolari la 19, dolari, piaţa sancţionând dur mai multe anunţuri ale companiei care au fost în contradicţie cu estimările analiştilor. Capitalizarea bursieră a UiPath a scăzut în aceste condiţii la 10,8 miliarde de dolari. Faţă de începutul anului acţiunile UiPath au un minus de 55%, de la 43,87$ la 19,94$.


     

  • ASF atenţionează investitorii să încheie tranzacţii doar cu firme de intermediere autorizate şi să fie atenţi la riscurile aferente tranzacţiilor valutare

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atrage atenţia investitorilor care activează pe pieţele financiare, inclusiv celor care activează pe Forex, să încheie tranzacţii doar cu firme de intermediere autorizate şi să fie extrem de atenţi la riscurile aferente tranzacţiilor valutare.

    “În această perioadă extrem de volatilă, ASF nu recomandă investitorilor neavizaţi să efectueze tranzacţii cu produse complexe, cu grad mare de sofisticare, întrucât riscă să piardă sumele de bani plasate”, spun oficialii ASF.

    Nicu Marcu, preşedintele ASF, apreciază că investiţiile pe pieţele financiare, inclusiv cele de tip Forex prespun, de multe ori, fluctuaţii semnificative ale preţului acţiunilor, respectiv ale ratelor de schimb valutar, care pot fi influenţate de contextul politic şi social global sau regional, de politica monetară din diverse ţări, dar şi de rata inflaţiei.

    „De aceea, în situaţia de faţă, orice plasament trebuie foarte atent analizat, iar riscurile trebuie să fie bine gestionate”, subliniază Nicu Marcu.

  • Efectul UiPath: O inflaţie de încredere

    În România, pentru ecosistemul de start-up-uri tech există o „inflaţie” cu un uriaş impact benefic: încrederea în sine câştigată de antreprenorii locali după succesul neaşteptat înregistrat de UiPath – un proiect demarat într-un apartament din Bucureşti care acum este un gigant global cu sediul central ÎN New York şi care a transformat în milionari în euro sute de angajaţi ai companiei. Acesta este cel mai mare câştig al listării UiPath pentru România, crede Ana Maria Andronic, head of intellectual property and technology în cadrul casei de avocatură DLA Piper România, angel investor şi unul dintre oamenii care au sprijinit încă de la început formarea ecosistemului de start-up-uri tech din România.

     

    Sunt antreprenori care-mi spun live că ei cred că vor reuşi pentru că UiPath a reuşit şi Daniel (Dines – cofondatorul şi CEO-ul UiPath – n. red.) a reuşit. Şi dacă ei au văzut că se poate şi că există acest traseu dus până la capăt, ei ştiu sigur că şi ei vor reuşi şi urmăresc şi înţeleg şi disecă succesul UiPath ca să înţeleagă ce anume a fost acolo, care a fost ingredientul care a mişcat acul şi mai sus, şi la etapa următoare, şi la etapa următoare. Mie mi se pare un câştig extraordinar. Până la urmă încrederea de a face lucruri şi de a merge mai departe stă la baza oricărei acţiuni şi dacă UiPath a reuşit să creeze acel sentiment de încredere, acesta mi se pare cel mai mare impact”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ana Maria Andronic. Ea se numără printre cei care au lucrat direct cu Daniel Dines încă de dinainte ca start-up-ul să ajungă la succesul de acum.

    „Pot să spun că sunt extrem de mândră că am avut şansa să lucrez cu Daniel şi cu compania UiPath. Este o mândrie realmente – de la prima interacţiune cu ei şi până la succesul răsunător.” Încrederea crescută a antreprenorilor locali în forţele proprii, plus know-how-ul actual din piaţa locală de start-up-uri tech, va duce cu siguranţă treptat la mai multe companii de talia UiPath. „În timp, vom avea mai multe companii de tip UiPath, în sensul de companii care reuşesc să depăşească barierele clasice, adică reuşesc să meargă acolo – la cel mai înalt nivel, pentru că ele în urma lor aduc know-how dezvoltat şi mai mult, aduc finanţări şi mai bune, aduc persoane care reuşesc şi primesc investiţii substanţiale şi obţin foarte multe venituri din astfel de companii şi ei la rândul lor vor investi în alte companii în România şi poate nu numai în sectorul tech. Poate succesul acesta se propagă şi în alte industrii care au nevoie de finanţări. Acesta este un lucru care nu vine atât de repede şi nici planificat, dar asta se va întâmpla cu siguranţă. Este minunat că avem ca exemplu UiPath, este absolut mândria noastră din toate punctele de vedere”, a punctat Ana Maria Andronic.

    Succesul UiPath a atras şi fonduri de investiţii străine către piaţa locală, România având acum astfel o reputaţie în lumea start-up-urilor de tehnologie la nivel global. „Sunt fonduri de investiţii din străinătate din ce în ce mai interesate de companii din România, iar lucrul acesta părea de vis acum zece ani, literalmente de vis. Îmi aduc aminte că discutam despre a avea contacte în America sau în alte părţi cu fondul şi reacţiile erau ceva de genul «dar cine o să vină aici?» sau «de ce ar veni de fapt?»”, a menţionat ea, adăugând că în schimb acum lucrează frecvent cu fonduri din străinătate care investesc în România. „Pentru ei este la început un pic, adică încep să înţeleagă şi ei cultura noastră de investiţii. Aici ne-am găsit un pic naşul, aş putea zice, pentru că este este un pic de diferenţă între nivelul nostru de înţelegere a ceea ce înseamnă know-how-ul unei tranzacţii faţă de nivelul unui fond de investiţii din străinătate care a făcut astfel de tranzacţii de-a lungul timpului.”

    Unde mai avem de învăţat însă aici în România pe tema investiţiilor în start-up-uri tech? „Cred că mai avem nevoie de avocaţi specializaţi în zona asta. Încet-încet, au mai început unii şi alţii să mai intre cumva pe zona aceasta, însă este de învăţat. Adică realmente există un know-how specializat în această industrie pe care trebuie să îl ai astfel încât să poţi sta de vorbă de la egal la egal cu un investitor străin, care să simtă că tu înţelegi ce urmăreşte. Din punctul acesta de vedere mai avem nevoie de pur şi simplu de mai multe tranzacţii de acest fel şi de a fi expuşi la nivelul de negociere, de implementare a tranzacţiilor pe care îl au fondurile străine”, a precizat Ana Maria Andronic. Totodată, în România este nevoie şi de o simplificare a legislaţiei care guvernează înfiinţarea de fonduri de investiţii pe plan local care ar cataliza dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri tech şi ar avea efecte benefice în întreaga economie, nu doar în industria de hi-tech şi pentru entităţile implicate direct în acest tip de tranzacţii. În prezent, însă, este aproape imposibil să înfiinţezi pe plan local un fond de investiţii, acest lucru fiind vizibil şi prin faptul că majoritatea numelor mari de pe piaţă funcţionează prin entităţi înregistrate în Olanda. „În continuare este foarte dificil, cvasiimposibil să înregistrezi un fond în România sau îţi ia foarte mult într-o industrie în care lucrurile se schimbă de la o lună la lună, adică dinamica este extraordinară. Acesta spre exemplu este un lucru care ţine doar de noi, nu ţine de nimeni şi nici nu trebuie să reinventăm neapărat roata, e un lucru pe care am putea să îl facem. Dacă am face lucrul acesta sentimentul meu este că s-ar accelera dezvoltarea şi ar aduce un plus foarte, foarte mare ecosistemului”, a punctat ea.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Investor Watch

    Invitat: Mălin Ştefănescu, preşedinte TechAngels – cel mai mare grup de investitori privaţi de tip business angels care susţin start-up-urile locale de tehnologie.

    Fondurile de stat pentru start-up-uri trebuie folosite „cu cap”:

    „Există iniţiative la nivel guvernamental, european, ca o anumită sumă de bani să meargă către start-up-uri. Ar fi bine ca treaba să se facă cu cap, dacă se poate, şi să îi consulte pe cei care deja fac treaba asta în mod real şi aici mă gândesc în special la acceleratoare existente şi la fondurile de venture capital existente pentru că practic acolo ar trebui să se ducă astfel de bani. Oricum bani în plus pentru start-up-uri sunt bineveniţi, dacă nu sunt daţi într-un mod greşit cum au fost nişte programe în anii trecuţi în care s-a încurajat crearea de spălătorii de maşini, ceea ce nu este rău, adică e bine să avem maşinile curate, dar cred că putem să facem ceva mai bine decât atât cu banii respectivi.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Liviu Huluţă, CEO, INKI.TECH.

    Ce face? A dezvoltat un serviciu de închiriere de dispozitive de lucru, precum laptopuri, tablete şi telefoane, exclusiv pentru companii.

    „Noi în 2021 am pornit de la zero. Am luat cinci clienţi cât să vedem că totul merge bine. Am avut o rată de conversie de 100% la început bineînţeles şi ce ne-a bucurat foarte mult a fost că fiecare dintre clienţi ne-a adus minim doi alţi clienţi, ceea ce pentru noi a fost un semn că piaţa e foarte receptivă la aşa ceva. Noi creştem cu 30% de la lună la lună.”

    Start-up Update

    Invitat: Bogdan Preduşcă, CEO şi cofondator al Hyperhuman – o platformă digitală dedicată profesioniştilor în fitness pentru crearea şi monetizarea de conţinut video

    Ce e nou? Start-up-ul se află în plin proces de obţinere a unei noi investiţii, anul acesta echipa concentrându-se cu precădere pe zona comercială pentru a atrage mai mulţi clienţi şi a ajunge la pragul de rentabilitate.

    „La sfârşitul anului trecut am început să vedem primele venituri. Este esenţial pentru o companie să genereze valoare între două entităţi şi cineva să plătească pentru acest lucru. Suntem în prima fază de venit, evident. Tot anul acesta şi de acum încolo ne vom axa pe partea comercială – vrem să scalăm atât partea de venit, cât şi partea de clienţi. Acesta este cel mai important lucru pentru noi de acum încolo.”

    Sfatul expertului

    Invitat: Ana
    Maria Andronic, head of intellectual property and technology în cadrul casei de avocatură DLA Piper România, şi angel investor.

    România are nevoie de o simplificare a legislaţiei care guvernează înfiinţarea de fonduri de investiţii:

    „În continuare este foarte dificil, cvasiimposibil să înregistrezi un fond în România sau îţi ia foarte mult într-o industrie în care lucrurile se schimbă de la o lună la lună, adică dinamica este extraordinară. Acesta spre exemplu este un lucru care ţine doar de noi, nu ţine de nimeni şi nici nu trebuie să reinventăm neapărat roata, e un lucru pe care am putea să îl facem. Dacă am face lucrul acesta sentimentul meu este că s-ar accelera dezvoltarea şi ar aduce un plus foarte, foarte mare ecosistemului.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Infractorii cibernetici au spălat anul trecut 8,6 miliarde de dolari în criptomonede la nivel global, în creştere cu 30% faţă de 2020. Volumul, la 0,05% din totalul tranzacţiilor

    Aşa numiţii crypto-infractori au spălat în 2021 circa 8,6 miliarde de dolari în criptomonede, un avans de 30% prin comparaţie cu anul precedent, arată noi date publicate de Chainalysis, citate de Yahoo Finance.

    În total, criptomonedele furate din 2017 până la finalul anului trecut valorează peste 33 de miliarde de dolari, majoritatea sumei fiind trimisă de-a lungul timpului către exchange-uri centralizate.

    Cercetarea realizată de Chainalysis a luat în calcul cantitatea de criptomonede trimise de pe adrese ilicite către adrese găzduite de servicii.

    „Dacă nu există niciun mod prin care să accesezi fondurile, nu există de la bun început nicio motivaţie să comiţi infracţiuni cu criptomonede – de aceea, spălatul de bani se afla la baza tuturor altor infracţiuni cu criptomonede”, reiese din textul redactat de Chainalysis.

    Totuşi, banii spălaţi au reprezentat doar 0,05% din volumul total de tranzacţii din 2021. Prin comparaţie, anul trecut au fost spălaţi între 800 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari în aşa-zişii bani fiat, emişi de băncile centrale.

     

     

    Valoarea criptomonedelor spălate între 2017 şi 2021 (Sursa foto: Chainalysis) 

     

    „Cea mai mare diferenţă între spălarea banilor fiat şi spălarea criptomonedelor este că, având în vedere transparenţa inerentă a blockchain-ului, putem monitoriza mai uşor felul în care infractorii mută criptomonede între portofele şi servicii crypto, în încercarea de a-şi converti fondurile în cash.”

    Raportul arată că finanţele descentralizate (DeFi) au început să joace un rol mult mai mare în spălarea criptomonedelor, în vreme ce 17% din fondurile trimise de pe portofele ilicite s-au îndreptat către protocoale descentralizate, de la doar 2% în 2020.

    Totodată, Chainalysis subliniază diferenţa între furt şi escrocherie. Adresele asociate cu acte de furt au trimis sub jumătate din fondurile sustrase către platforme de tip DeFi – peste 750 de milioane de dolari în criptomonede.

    De exemplu, „armata” de hackeri a Coreei de Nord, responsabilă de furarea a 400 de milioane de dolari în crypto, a folosit protocoale DeFi pentru a spăla banii.

    Pe de altă parte, escrocii trimit majoritatea fondurilor către adrese din exchange-uri centralizate.

     

  • Care a fost cea mai bună investiţie a anului. Care este produsul care a bătut giganţii tech şi chiar şi Bitcoinul în 2021

    Cei care au investit în şampanie vintage în acest an au motive de a sărbători: cele mai râvnite sticle au performat peste toate activele importante de pe piaţa financiară, de la Big Tech la bitcoin, în 2021, scrie Reuters.

    Platformele online pe care se realizează tranzacţii cu băuturi vintage au înregistrat un nivel record de activitate în acest an. Pe platforma LiveTrade, şampania a reprezentat 15 din cele mai puternice 20 de creşteri de preţuri din 2021.

    Cea mai mare creştere a fost consemnată de şampania din 2002 a Salon le Mesnil, aceasta atingând 80% atât pe platforma LiveTrade, cât şi pe Liv-ex.

    Creşterea o depăşeşte pe cea a bitcoinului, de 75%, şi este de aproape cinci ori mai mare decât avansul de 18% realizat de indicatorul NYFANG Ă TM al acţiunilor Facebook, Amazon, Netflix, Google, Tesla şi Microsoft.

    Potrivit lui Matthew O’Connell, CEO al platformei LiveTrade, boom-ul tranzacţiilor cu vinuri fine din acest an a fost determinat de mai mulţi factori, “de la dobânzile reduse şi nivelurile ridicate de economii acumulate de cei bogaţi în numeroasele perioade de lockdown la nivel mondial, la un focus în creştere pus pe active tangibile în faţa intensificării presiunilor inflaţioniste”.