BusinessMagazin

Tag: transilvania

  • Bode despre Autostrada Transilvania: În iunie, dăm în trafic 5,3 km între Borş şi Biharia

    Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat, vineri, la Cluj, că în luna iunie va fi dat în trafic sectorul de 5 km din Autostrada Transilvania dintre Borş şi Biharia.

    Lucian Bode a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că acest capăt de autostradă, cuprins între Borş şi Biharia. va fi gata în iunie şi că pentru sectorul cuprins între Chiribiş şi Suplacu de Barcău licitaţia va fi reluată.

    „În legătură cu Autostrada Transilvania, vom finaliza 5,3 km de la Borş la Biharia, pentru prima dată în istorie înaintea celor din Ungaria, acest capăt de autostradă în luna iunie, iar acest obiectiv va fi dat în trafic. De la Biharia la Chiribiş, sperăm ca instanţa să se pronunţe cât mai repede pentru a semna contractul de proiectare şi execuţie. (…) De la Chiribiş la Suplacu de Barcău este de neimaginat cum o companie din Croaţia câştigă licitaţia pe acest tronson în condiţiile era în faliment în ţara de origine. Aici am reluat procedura de licitaţie. De la Suplacu de Barcău la Nuşfalău, ANAP ne-a confirmat că documentaţia este în regulă şi vom scoate la licitaţie în zilele următoare proiectarea şi execuţia pentru tronson”, a spus Bode.

    Acesta a subliniat că în luna martie se vor scoate la licitaţie şi secţiunile de la Nuşfalău până la Nădăşelu.

    „Din 2019, de când s-au publicat anunţurile de licitaţie, a trecut un an de când tot răspundem la clarificări. Nu mai avem timp şi avem toleranţă zero faţă de amânările nejustificate pentru a răspunde la clarificări. În luna martie ne asumăm că scoatem la licitaţie, proiectare şi execuţie, aceste secţiuni cu excepţia tunelului Meseş”, a menţionat ministrul Transporturilor.

  • Raiko Transilvania mai vrea bani de la investitori. Compania anunţă al doilea plasament privat pentru acţiunile sale

    Producătorul de sisteme pluviale cu capital polonez Raiko Transilvania intenţionează să organizeze un nou plasament privat pentru acţiunile sale înainte de finalul primului trimestru, capitalul obţinut urmând să fie direcţionat în principal către achiziţionarea de materiale şi bunuri pentru a creşte capacitatea de producţie şi vânzare.

    Operaţiunea se adresează în special investitorilor străini. Astfel, fondul de investiţii polonez Carpathia Capital, listat pe piaţa AeRO, s-a angajat deja să investească în al doilea plasament al Raiko şi va fi unul dintre investitorii principali în această tranzacţie.

    “Acţiunile Raiko vor fi vândute investitorilor într-un plasament privat, care este o ofertă adresată unui număr de maxim 149 de investitori individuali şi unui număr nelimitat de investitori instituţionali”, transmit reprezentanţii companiei.

    Aceasta va fi a doua operaţiune realizată de Raiko Transilvania pe piaţa de capital locală, după ce în iulie 2019 a vândut 1 milion de acţiuni noi într-un plasament privat şi a atras 1,05 mil. lei de la 29 de investitori de pe Bursa de Valori Bucureşti.

    Casa de brokeraj Tradeville va asista Raiko în derularea ofertei şi, ulterior, la listarea acţiunilor pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti.

    Pe fondul succesului primei runde de finanţare care a avut loc în iulie anul trecut, pentru anul 2019 conducerea estimează venituri de 5 mil. lei, plus de 22% faţă de 2018, şi un profit brut de 260.000 lei, o creştere de aproximativ 60% faţă de rezultatul anului 2018.

    În urma listării acţiunilor Raiko, care se vor tranzacţiona sub simbolul RKOT, compania intenţionează să distribuie dividende sub formă de acţiuni către acţionari, folosind o parte din profiturile reţinute din anii 2018 şi 2019. Propunerea pentru rata de alocare a acţiunilor gratuite pentru fiecare acţiune deţinută va fi făcută imediat ce vor fi publicate rezultatele financiare din 2019.  

    În 2020, compania se aşteaptă să genereze venituri de 5 mil. lei numai pe pieţele externe. Ţările în care RAIKO îşi va focusa expansiunea vor fi cele baltice, nordice, Republica Cehă, Rusia şi Ucraina. De asemenea, compania intenţionează să lanseze în următoarele luni o nouă linie de produse sub brandul AluRAIKO, care va include sisteme de jgheaburi cu 25 de ani garanţie şi care vor fi dedicate în principal proiectelor de restaurare. Alte planuri pentru 2020 includ lansarea unei linii de produse ecologice, printre care un sistem de jgheaburi care va permite reciclarea apei pluviale şi va promova economisirea apei pe toate pieţele de activitate, precum şi introducerea de ambalaje biodegradabile pentru toate produsele cu scopul de a deveni, în următorii ani, o companie cu zero deşeuri.

    Raiko este o companie românească înfiinţată în 2014 la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, de Tomasz Kurcin, care deţine funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie. După închiderea celui de-al doilea plasament privat, Tomasz Kurcin împreună cu soţia sa, Katarzyna Wieszczek-Kurcin vor deţine un procent de 53% din companie, în timp ce free-float-ul companiei va fi de 47%. Odată ce va intra la tranzacţionare pe AeRO, Raiko va fi a doua companie cu capital majoritar polonez care va fi listată la Bursa de Valori Bucureşti, după fondul polonez Carpathia Capital listat pe piaţa AeRO din 2015.

    La sfârşitul anului 2018, Raiko avea o cotă estimată de 3,1% pe piaţa de jgheaburi din România, cu o creştere de 0,5% faţă de 2017. Valoarea totală a pieţei sistemelor de colectare a apei pluviale din România a fost estimată în 2018 la 40,89 milioane euro

     

  • Dan Rusu, şef al departamentului de analiză al Băncii Transilvania, pleacă după 14 ani de la cea mai mare bancă din România

    Dan Rusu, şef al departamentului de analiză al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, cu o valoare de piaţă de circa 2,8 miliarde de euro, va părăsi din februarie 2020 această funcţie.

    “Începând din februarie părăsesc după 14 ani Grupul BT pentru oportunitatea de a avansa cu cariera la o multinaţională, tot în sfera financiară, dar cu focus global. Rămân investitor activ, interesat şi implicat în continuare în educaţia financiară, mereu pasionat de pieţe şi mai ales de graficele lor”, spune Dan Rusu.

    El se va alătura Evalueserve, companie globală specializată în servicii de cercetare, analiză şi managementul datelor, cu sediul în Elveţia. Dan Rusu va lucra alături de Jitesh Sah, country head al Evalueserve pe România, ca group manager al diviziei de servicii financiare la biroul companiei în Cluj-Napoca.

    Dan Rusu face parte din echipa grupului financiar Banca Transilvania din 2005, el începându-şi carierea la BT Securities (în prezent BT Capital Partners). Dan Rusu a coordonat departamentul de analiză pe piaţa de capital al celei mai mari bănci din România, fiind unul dintre puţinii specialişti pe partea de analiză tehnică bursieră din România.

     

     

     

  • Mihai Fercală a primit un nou mandat de 4 ani în Directoratul SIF Transilvania

    Mihai Fercală (70 de ani) a primit un nou mandat de 4 ani în Directoratul SIF Transilvania, alături de Iulian Stan şi  Ştefan Szitas, în urma şedinţei Consiliului de Supraveghere din data de 15 ianuarie.

    Actualul mandat deţinut de cei trei membri ai Directoratului expiră pe 19 aprilie.

    Mihai Fercală se află la conducerea SIF Transilvania din 1992. În perioada 1992-2013 el a fost preşedinte al CA şi director general, iar din 2013 este preşedinte executiv/director general.

    În 2019, SIF Transilvania a pariat pe acţiuni din energie, în contextul în care şi-a majorat investiţia la Romgaz, producător de gaze naturale controlat de statul român, de la 49,9 milioane lei la 57,6 milioane lei, precum şi cea la Petrom, cea mai valoroasă companie de la Bursa românească, de la 40,8 milioane lei la 47,6 milioane lei.

    De asemenea, societatea de investiţii a intrat în acţionariatul Electrica, cel mai mare distribuitor şi furnizor de energie, cu o investiţie de 4,5 milioane de lei şi a investit 308.790 lei la transportatorul naţional de gaze Transgaz.

    ÎN ultimul an, acţiunile SIF3 s-au apreciat cu 85%, după tranzacţii în aloare totală de 87 milioane lei. 

  • Banca Transilvania vrea să facă o nouă achiziţie în Republica Moldova şi să preia Microinvest, o companie specializată pe finanţarea microîntreprinderilor

    Banca Transilvania vrea să facă o nouă achiziţie în Republica Moldova şi să preia integral Microinvest, o companie specializată pe finanţarea microîntreprinderilor, liderul pieţei financiare non-bancare din ţara vecină.

    În prezent, BT se află în etapa de solicitare a aprobării achiziţiei de către autorităţile de supraveghere din România şi de către alte autorităţi relevante.

    “Pasul pe care îl facem prin această nouă achiziţie arată angajamentul BT de a susţine cât mai mulţi antreprenori prin dezvoltarea activităţii de microfinanţare a Grupului Financiar Banca Transilvania. Este oportunitatea pe care dorim să o valorificăm în favoarea clienţilor aflaţi la început de drum. Vom face acest lucru prin combinarea modelului de business pe care îl avem în România la BT Mic, cu cel al Microinvest, precum şi prin creşterea sinergiilor cu alte companii ale Grupului Financiar Banca Transilvania din Republica Moldova – BT Leasing şi Victoriabank”, declară Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.

    Microinvest are peste 25.000 de clienţi, aproape 200 de angajaţi, 13 sucursale şi a acordat până acum peste 30.000 de finanţări.

    Potrivit datelor Microinvest, principalul acţionar al firmei, cu 54,9%, Balkan Financial Sector Equity Fund Olanda, urmat de Fundaţia Soroş-Moldova, cu 24,4%, Oikocredit din Olanda, cu 12,8%, Driehaus Richard din SUA, cu 4,8% şi SIDI Franţa, cu 3,1%.

    În evaluarea şi pregătirea acestei tranzacţii, Banca Transilvania a colaborat cu case de avocatură şi consultanţi juridici din România şi Republica Moldova, echipa de proiect fiind formată în principal din Filip & Company şi Vernon Î David si asociatii. KPMG şi EY au fost, de asemenea, parteneri în proiect.

    Grupul Financiar Banca Transilvania a intrat pe piaţa din Republica Moldova în 2008, mai întâi prin BT Leasing Moldova şi din 2018 prin Victoriabank. Din acţionariatul Victoriabank mai face parte  şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cele două instituţii deţinând peste 70% din capitalul social al băncii.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară româ­neas­că, a obţinut după primele nouă luni din 2019 un profit net de 1,38 mld. lei, în creştere cu 41,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Câştigul a fost influenţat de ascensiunea ve­niturilor în condiţiile majorării creditării cu circa 6,5% faţă de perioada ianuarie – septembrie 2018, într-un context caracterizat de reluarea trendului de creştere a dobânzilor.

    La nivelul întregului grup Banca Transilvania, profitul net a urcat după pri­mele nouă luni din 2019 până la 1,57 mld. lei, ponderea profitului băncii în pro­fitul grupului fiind de circa 90%. Subsi­diarele şi participaţiile de capital au contribuit cu peste 183 mil. lei la profitabilitatea grupului BT.

  • Cum funcţionează Visa Token Service, primul portofel digital care utilizează serviciul de tokenizare Visa

    Descrierea inovaţiei:
    În industria plăţilor, mişcarea fundamentală dinspre plastic spre digital s-a accelerat, context în care compania globală de tehnologii de plată Visa lucrează în mod constant la dezvoltarea de produse şi elemente de securitate, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Serviciul Visa Token Service, realizat împreună cu Banca Transilvania, reprezintă cea mai avansată tehnologie de criptare a datelor, care înlocuieşte informaţiile sensibile de pe card (cum ar fi codul de 16 cifre sau data expirării cardului) cu un identificator digital unic folosit pentru procesarea plăţilor, astfel încât datele cardului nu sunt expuse în timpul tranzacţiei de plată, care se realizează prin infrastructura de procesare a plăţilor existentă. Persoanele responsabile de dezvoltarea proiectului sunt Elena Ungureanu, country manager al Visa România, şi Adrian Trache, digital product senior manager pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta.

    Elementul de noutate:
    Lansarea primului portofel digital din Europa de Sud-Est reprezintă un punct de referinţă pentru piaţa românească, întrucât marchează introducerea serviciilor de plată mobile, care au pus telefonul mobil şi ulterior ceasurile inteligente în centrul experienţei de plată pentru consumator.

    Efectele inovaţiei:
    Plăţile mobile cu Visa înregistrează un ritm mediu de creştere de circa 10% pe lună, iar Visa încheie constant noi parteneriate pentru extinderea plăţilor digitale. De la introducerea BT Pay anul trecut, au fost lansate pe piaţă alte servicii de plată cu telefonul mobil care folosesc tehnologia de tokenizare Visa, precum ING Pay, Apple Pay, Orange Pay, George Pay, Garmin Pay şi Fitbit Pay. În plus, 1 din 10 plăţi în magazine este realizată cu Visa prin intermediul portofelelor digitale, ceea ce poziţionează România printre primele ţări la nivel global în privinţa adopţiei plăţilor mobile.   
    Peste 2 milioane de posesori de carduri Visa emise de Banca Transilvania îşi pot utiliza telefoanele mobile pentru plăţi rapide şi sigure la milioane de comercianţi din întreaga lume care acceptă tranzacţii contactless.

  • Viitorii pensionari ai României controlează 16% din Banca Transilvania, adică au investiţii de 1,9 mld. lei

    Spre comparaţie, la final de decembrie 2018 investiţia acestora, prin intermediul Pilonului II, era de 1,4 miliarde de lei, adică o deţinere de 14,05%. La BRD Soc Gen, Pilonul II are 870 milioane de lei, adică o participaţie de 10%, în urcare în S1/2019 de la 7,6%.

    Viitorii pensionari ai României au 15,8% din Banca Transilvania prin intermediul fondurilor de pensii private obligatorii Pilon II şi au astfel investiţii de 1,9 miliarde de lei la S1/2019 la cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa românească, potrivit calculelor realizate de ZF din rapoartele semestriale.
    Spre comparaţie, în decembrie 2018 fondurile Pilon II aveau 1,4 miliarde de lei investite la cea mai mare bancă din România şi aveau o participaţie de 14,05% din capitalul social, potrivit datelor agregate de ZF.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • ​Banca Transilvania se extinde pe piaţa pensiilor private şi cumpără Certinvest Pensii: „Prin această achiziţie, interesul BT se îndreaptă spre stimularea economisirii de termen lung prin Pilonul III de pensii”

    Grupul Financiar Banca Transilvania îşi extinde serviciile financiare printr-o investiţie în domeniul  pensiilor administrate privat, potrivit unui comunicat al companiei publicat pe bursă.

    BT Asset  Management S.A.I.(BTAM) şi BT Investments achiziţionează 100% din Certinvest Pensii, care administrează peste 75 de milioane de lei într-un fond de pensii facultative care are peste 9.500 de participanţi.

    „Prin această achiziţie, interesul BT se îndreaptă spre stimularea economisirii de termen lung prin Pilonul III de pensii, variantă opţională, dar cu căutare tot mai mare în rândul persoanelor active. Ne dorim ca viitoarea companie de pensii BT să devinăun jucator cât se poate de relevant inclusiv pe acest segment de piaţă,  pe  modelul companiilor  pe  care  le  avem  deja  în  Grupul Financiar Banca Transilvania”, a spus Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Transilvania atinge o valoare record la Bursă ajungând la 2,7 mld. euro, datorită includerii în indicele FTSE Global All Cap

    Companiile ale căror acţiuni sunt incluse în structura indicelui FTSE Global All Cap Index au o capitalizare bursieră de 51.000 de miliarde de dolari.

    Banca Transilvania (TLV), cea mai tran­zacţionată acţiune de la bursa ro­mâ­nească, se tranzacţiona vineri după-amiză la maximul istoric de 2,44 lei pe ac­ţiune, preţ ajustat cu cele mai recente re­mu­nerări către acţionari, ceea ce înseamnă că cea mai mare bancă din România a ajuns la o valoare de piaţă de 12,7 miliarde de lei (2,7 mi­liarde de euro), po­tri­vit da­telor agregate de ZF din plat­forma BVB.

    Pe de altă parte şi acţiunile Romgaz (SNG) dar şi cele ale BRD SocGen (BRD) urcau la finalul săptămânii trecute cu 1,6%, respectiv 1,4% în contextul în care cele două cât şi Banca Transilvania vor face parte de anul viitor din structura FTSE Global All Cap, indice bursier care ur­măreşte evoluţia a circa 8.800 de acţiuni ale pieţelor dezvoltate şi emergente.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Surpriză de la BT: Cine controlează Banca Transilvania

    Spre comparaţie, la S1/2018, capitalul privat românesc avea o pondere de 55,5% din cea mai mare bancă din România, iar la final de 2017 această pondere era de 50,7%.

    Un număr de 1.020 de acţionari străini, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, controlează 36% din Banca Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, potrivit datelor din raportul semestrial pentru 2019.

    Pe de altă parte, circa 31.300 de acţionari români au o pondere de 64% din capital social al celui mai tranzacţionat emitent de la Bursa de la Bucureşti, ceea ce înseamnă că banca de la Cluj a devenit o instituţie de credit cu capital majoritar românesc.

    Spre comparaţie în S1/2017, străinii aveau o pondere de 53,5% din capitalul social, pentru ca în 2018 participaţia acestora să ajungă la 44,5%, ceea ce indică o strategie de acumulare a fondurilor de pensii private Pilon II, dar şi a SIF-urilor de la acţionarii străini. Astfel, la S1/2019, cele cinci SIF-uri aveau 18,7% din bancă, faţă de 15% în prima jumătate din 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro