BusinessMagazin

Tag: Tokyo

  • Ţara care va avea primul tren care circulă cu o viteză de 603 kilometri pe oră

    Atunci când japonezii au lansat trenul de mare viteză Shinkansen, în 1964, momentul a fost perfect: Toky găzduia Jocurile Olimpice de vară şi întreaga lume a putut vedea tehnologia japoneză la lucru.

    În 2020, Tokyo va fi din nou oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice, iar niponii au decis să profite de moment pentru a pune în circulaţie un nou tren de mare viteză, denumit maglev, care a atins în timpul unui test viteza de 603 kilometri pe oră.

    Denumirea “maglev” se referă la modul de funcţionare, fiind derivată din sintagma “levitaţie magnetică”; astfel, trenurile maglev folosesc câmpuri magnetice pentru a se deplasa, fiind capabile de a atinge viteze superioare trenurilor obişnuite.

    Primele oraşele din Japonia legate de o linie maglev vor fi Tokyo şi Nagoya, iar durata va fi de apromixativ 40 de minute.

    Trenul realizat de niponi nu este însă cel mai rapid din lume: trenul Hyperloop, anunţat anul acesta de Elon Munsk, ar urma să circule între Los Angeles şi San Francisco cu o viteză de peste 1.00 kilometri pe oră.

  • Japonezii îşi bat propriile recorduri: au lansat recent un tren care atinge peste 600 de kilometri pe oră

    Atunci când japonezii au lansat trenul de mare viteză Shinkansen, în 1964, momentul a fost perfect: Toky găzduia Jocurile Olimpice de vară şi întreaga lume a putut vedea tehnologia japoneză la lucru.

    În 2020, Tokyo va fi din nou oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice, iar niponii au decis să profite de moment pentru a pune în circulaţie un nou tren de mare viteză, denumit maglev, care a atins în timpul unui test viteza de 603 kilometri pe oră.

    Denumirea “maglev” se referă la modul de funcţionare, fiind derivată din sintagma “levitaţie magnetică”; astfel, trenurile maglev folosesc câmpuri magnetice pentru a se deplasa, fiind capabile de a atinge viteze superioare trenurilor obişnuite.

    Primele oraşele din Japonia legate de o linie maglev vor fi Tokyo şi Nagoya, iar durata va fi de apromixativ 40 de minute.

    Trenul realizat de niponi nu este însă cel mai rapid din lume: trenul Hyperloop, anunţat anul acesta de Elon Munsk, ar urma să circule între Los Angeles şi San Francisco cu o viteză de peste 1.00 kilometri pe oră.

  • Imagini incredibile din ţara unde angajaţii adorm pe stradă de epuizare – GALERIE FOTO

    Fotograful britanic Adrian Storey a publicat o serie de fotografii uluitoare, care surprind oameni tineri, îmbrăcaţi la costum, adormind pe străzile din Tokyo.

    Motivul este epuizarea la care ajung angajaţii japonezi, aceşti fiind deseori nevoiţi să petreacă şi 12 ore zilnic muncind.

    În alte ţări, imaginea unui om dormind pe stradă sau pe bancă în parc poate duce la ideea unui cerşetor sau vagabond – dar în capitala Japoniei acest lucru a devenit obişnuinţă, iar trecătorii nu mai dau mare atenţie fenomenului.
     

    Vedeţi imaginile impresionante aici

    Sursa: Bigpicture.ru

     

  • Cutremur cu magnitudinea de 4,9 grade pe scara Richter la Tokyo

    Cutremurele sunt frecvente în Japonia, unde au loc aproximativ 20 la sută din seismele cu magnitudinea de peste 6 grade pe scara Richter. Pe data de 11 martie 2011, pe coastele de nord-est ale ţării a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter care a fost urmat de un tsunami, declanşând accidentul nuclear de la Fukushima.

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Care a fost primul oraş din lume şi care este cea mai populată metropolă în prezent – GALERIE FOTO

    Încă de la începuturi oamenii s-au grupat în aşezări pentru a supravieţui.  De-a lungul istoriei, aceste grupări au evoluat în aşezări din ce în ce mai populate. În urmă cu 9.000 de ani, cea mai mare aşezare urbană era Çatalhöyük cu 1.000 de locuitori. Azi Tokyo conduce cu o populaţie de 38 milioane de oameni!

    După Războaiele Mondiale cele mai multe oraşe s-au dezvoltat apid şi agresiv, care a generat o atracţie majoră pentru locuitorii ţării.

    Această expansiune rapidă a adus de multe ori şi probleme de mediu, cauzate de poziţionarea geografică şi numărul ridicat de uzine şi maşini din trafic. De altfel, gestionarea unor astfel de oraşe gigant reprezintă una dintre principalele provocări ale secolului XXI, cu atât mai mult cu cât în multe dintre ele populaţia este în creştere. 

    1. Çatalhöyük este considerat de foarte mulţi ca fiind primul oraş al lumii, iar în anul 6500 î.e.n avea deja o populaţie de 3000 de oameni. Oraşul era atât de dens, încât oamenii mergeau pe acoperişuri şi nu pe stradă, potrivit Business Insider. Oraşul a fost abandonat în 5700 î.e.n

    2. Uruk avea o populaţie de 40.000 de locuitori în 3300 î.e.n

    Aflat pe malul râului Eufrat, Uruk s-a extins într-o perioadă în care agricultura a avut de suferit şi oamenii a trebuit să se grupeze pentru a putea supravieţuii. Legendarul Gilgamesh a condus oraşul în secolul 27 î.e.n.

    3. Babylon (populaţie 60.000 în 1770 î.e.n)

    Oraşul a devenit cunoscut în lume în secolul 6 î.e.n când a fost construite Grădinile suspendate din Babilon au fost construite de regele Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.) pentru una din soţiile sale, Amytis sau Amuhea. De asemenea, oraşul este cunoscut din Biblie ca fiind un oraş al materialismului şi păcatului. Orşul a rămas o urbă importantă până în secolul 7 er noastră.

    4. În anul 300 î.e.n în Alexandria trăiau 150.000 de oameni

    Alexandria, Egipt, a fost fondat de către Alexandru cel Mare în 331 î.e.n. Oraşul s-a dezvoltat foarte mult şi a fost capitala ţării timp de 1000 de ani. Măreţia Alexandriei a scăzut în timpul imperiului roman.

     

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.