BusinessMagazin

Tag: timp

  • Când vom putea merge din nou în vacanţă. Care este scenariul optimist şi cel în care trebuie să ne luăm gândul de la concediu în 2020

    Vacanţele au fost amânate în contextul pandemiei globale care a ucis peste 100.000 de oameni în toată lumea.
    Totuşi, oamenii se întreabă când vor intra lucrurile în normal şi când vom putea să organizăm din nou vacanţe.
    Dintr-un articol publicat pe platforma britanică express.co.uk reiese că multe dintre concediile de vară au fost deja anulate pentru anul în curs, în contextul în care călătoriile internaţionale vor reîncepe după ce această criză se încheie.

    Totuşi, în timp ce pare contraintuitiv să cauţi vacanţe în timp ce eşti izolat, pentru unii poate fi o bună modalitate de petrecere a timpului. Căutarea unei potenţiale călătorii poate fi o modalitate prin care să vedem „luminiţa de la capătul tunelului”.
    Totuşi, dacă restricţiile vor deveni mai relaxate în linie cu Wuhan, China, am putea să vedem că zborurile de pasageri vor deveni operaţionale în trei luni de acum.


    În Regatul Unit, Asociaţia Tour Operatorilor Independenţi spune că anticipează că de acolo călătoriile vor reîncepe în vară. Majoritatea experţilor citaţi de sursa menţionată spun însă că prezic plecări toamna devreme, în septembrie şi octombrie. Mark Hall, director de produs al tour operatorului principal din Regatul Unit, TUI, spune că clienţii ar putea începe să plece în primele călătorii toamna devreme.


    „Ştim că oamenii vor vrea să călătorească din nou şi,deşi este dificil de prezis ce se va întâmpla exxact, credem că escapadele de toamnă şi iarnă se vor dovedi mai populare ca niciodată, din moment ce oamenii vor dori să îşi recupereze concediile”, crede el.
    Nu toată lumea este însă la fel de optimistă. Platforma de comparare de preţuri pentru biletele de avion Skyscanner spune că un sfert dintre călători nu cred că vor reîncepe să călătorească pentru cel puţin 6 luni, potrivit unui sondaj realizat în rândul a peste 5.000 de utilizatori.
     

  • Cercetătorii au descoperit 6 tipuri noi de coronavirus la lilieci, care fac parte din aceeaşi familie ca SARS-CoV-2

    Oamenii de ştiinţă au descoperit 6 tipuri noi de coronavirus la liliecii din Myanmar, potrivit publicaţiei Live Science.

    Aceste virusuri fac parte din aceeaşi familie ca virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru pandemia de COVID-19.

    Cu toate acestea, cercetătorii susţin că din punct de vedere genetic, aceste noi virusuri nu sunt atât de apropiate de SARS-CoV-2 sau de celelalte două coronavirusuri care au cauzat probleme de sănătate la nivel global – SARS şi MERS.

    Cercetătorii au descoperit virusurile în timp ce analizau lilieci din Myanmar, ca parte a unui program guvernamental de cercetare denumit PREDIC – proiectat pentru a identifica boli infecţioase care au potenţialul de a trece de la animale la oamenii.

    În acest context, liliecii sunt principalii suspecţi, întrucât se crede că mamiferul ar fi gaza a mii de coronavirusuri încă nedescoperite. Până acum, se crede că şi virusul SARS-CoV-2, care cauzează COVID-19, ar fi plecat de la lilieci înainte de ajunge la oameni, însă cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca acesta să fi avut o gazdă intermediară.

    Între 2016 şi 2018, cercetătorii au colectat sute de mostre de salivă şi excremente de liliac de la 464 de lilieci din cel puţin 11 specii diferite. Aceşia Au colectat mostre de la trei locaţii din Myanmar unde oamenii iau contact cu viaţa sălbatică în contextul unor activităţi recreaţionale sau culturale.

    „Două dintre aceste situri cuprind o serie de peşteri populare, unde oamenii sunt expuşi în mod constant la lilieci în timpul recoltării de excremente în scopul fertilizării solului, cât şi în timpul practicilor religioase şi al turismului”, au scris cercetătorii în studiul lor publicat în data de 9 aprilie în jurnalul PLOS ONE.

    Sunt necesare analize pentru a înţelege impactul potenţial al acestor şase noi descoperite virusuri de a trece la alte specii şi pentru a aprofunda modul în care acestea ar putea afecta sănătatea oamenilor”, au scris cercetătorii.

     

  • Dezinfecţie până în antichitate (23 martie 2020, Cairo, Egipt)

    Un angajat dezinfectează masca lui Tutankhamon, expusă la muzeul din Cairo.
    Masca este din aur şi datează din timpul celei de a 18-a dinastii a Egiptului, din care face parte şi faraonul Tutankhamon (care a domnit între 1332 şi 1323 î.Hr.). A fost descoperită în 1925 în Valea Regilor şi este în prezent unul dintre cel mai cunoscute obiecte de artă din lume.
    Potrivit presei internaţionale, care citează un raport al Naţiunilor Unite, ţările arabe  vor înregistra un declin de 42 de miliarde de dolari din cauza Covid-19. Totodată, 1,7 milioane de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă din cauza răspândirii coronavirusului.
    Egiptul implementează o serie de măsuri pentru a ajuta industriile şi afacerile care vor fi cel mai afectate de pandemia de COVID-19. Spre exemplu, guvernul a decis să reducă preţul gazului natural şi al electricităţii oferite anumitor sectoare ale industriei.
    Preşedintele Abdel-Fattah-al Sisi al Egiptului a aprobat un plan de 6 miliarde de dolari pentru a amortiza căderea economică. Măsura include plata angajaţilor care lucrează de acasă.

    foto: HEPTA (DPA Images / Gehad Hamdy)

     

  • (P) În siguranţă pe timp de pandemie

    Consultanţa medicală la distanţă ca beneficiu este ataşată asigurării de sănătate şi este oferită asiguraţilor din portofoliul Signal Iduna pentru perioada în care este instituită starea de urgenţă, în contextul actual al pandemiei de COVID-19. „Venim în sprijinul clienţilor noştri în această perioadă dificilă, oferindu-le acces la acest tip de consultanţă şi la servicii medicale de calitate, dorind să creăm o experienţă cât mai apropiată de cea pe care un pacient o are într-o clinică. Acest lucru a devenit posibil cu ajutorul partenerilor medicali cu care colaborăm”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna. Serviciul este oferit gratuit în contextul actual asiguraţilor din portofoliul companiei. Consultaţiile efectuate la distanţă merg pe acelaşi principiu ca şi consultaţiile din clinică, fiind accesate doar în cazul în care există modificări în starea de sănătate a fiecărui asigurat, acestea neavând un rol de prevenţie.
    Pentru medicamente ce se pot elibera fără reţetă medicală, medicul va comunica recomandarea către asigurat, iar acesta le va putea achiziţiona. Dacă sunt necesare medicamente eliberate doar pe bază de reţetă, medicul o va emite şi o va trimite către asigurat pe canalul de comunicare agreat cu acesta. Pentru orice alte recomandări sau trimiteri pentru analize şi alte investigaţii, medicul va emite un raport medical sau concluzii. „Recomandăm asiguraţilor să solicite aceste documente”, notează reprezentanţii businessului.
    Signal Iduna România are peste 150.000 de clienţi cu asigurare de sănătate, fiind liderul pieţei de asigurări de sănătate. Potrivit reprezentanţilor companiei, asigurările Signal Iduna se adresează majorităţii segmentelor de clienţi, cu o concentrare  pe persoanele active, salariaţi şi mici antreprenori, cu un stil de viaţă sănătos şi preocupaţi de soluţii digitale. „Contextul actual va continua să modifice comportamentul de consum, nu însă şi nevoia de servicii medicale. Conştientizarea la nivelul colectiv al societăţii a riscului de îmbolnăvire ce poate apărea în urma unei situaţii neprevăzute constituie un avantaj pentru achiziţia şi gestionarea unei asigurări online. Fiind prima companie din piaţa locală care a lansat produse individuale de asigurări private de sănătate de tip e-commerce, ne aşteptăm la o evoluţie favorabilă pe toate categoriile de vârstă în următoarea perioadă.”
    În această perioadă de criză, principala preocupare pentru companie rămâne siguranţa şi sănătatea angajaţilor, clienţilor şi partenerilor. „Am luat toate măsurile necesare de a reduce riscul de îmbolnăvire în rândul angajaţilor şi de a asigura continuitatea activităţii. Toate procesele operaţionale şi tehnice au fost relocate şi adaptate pentru sistemul work from home. Am venit în întâmpinarea clienţilor noştri cu cele mai bune soluţii care să îi ajute la traversarea mai uşoară a perioadei dificile actuale. Am simplificat procesul de rambursare pentru asiguraţi, solicitând mai puţine documente. Toată documentaţia aferentă contractelor de asigurare este acum distribuită în format electronic. În plus, suntem pregătiţi pentru a primi solicitările clienţilor de la distanţă pe mai multe canale de interacţiune: aplicaţia Signal Care Assistant sau în Call Center. De asemenea, comunicăm în permanenţă pe paginile de Facebook si LinkedIn şi pe site-ul companiei noutăţi despre contextul actual al pandemiei de COVID-19 şi informaţii despre utilitatea serviciului de consultanţă medicală la distanţă şi a aplicaţiei Signal Care Assistant.”
    O altă măsură luată de companie a fost de a se alătura iniţiativelor de solidaritate, venind în sprijinul cadrelor medicale şi al pacienţilor din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” prin donarea de echipamente şi consumabile medicale necesare secţiei de terapie intensivă şi destinate administrării controlate a medicaţiei. „Momentul dificil în care ne aflăm poate fi depăşit doar printr-o atitudine proactivă şi o conştientizare a responsabilităţii sociale. Trebuie să înţelegem că ne confruntăm cu o situaţie incertă în perioada următoare, iar ajutorul fiecăruia dintre noi reprezintă un pas important pentru combaterea evoluţiei virusului. Personalul medical luptă în fiecare zi pentru a salva şi trata un număr foarte mare de pacienţi infectaţi şi, de aceea, dorim să le mulţumim şi să îi sprijinim cu echipamentele medicale absolut necesare”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna.
    „Donaţia SIGNAL IDUNA sprijină personalul medical al Institutului în lupta cu SARS-CoV-2, facilitându-i activitatea de zi cu zi, de la patul bolnavului, pe secţiile clinice şi în terapie intensivă. Rulajul pacienţilor este extrem de mare, toţi au nevoie de îngrijire specială iar aparatura medicală şi consumabilele sunt de importanţă majoră. Un pacient ajuns la terapie intensivă, poate avea nevoie simultan chiar de mai multe injectomate, prin care i se administrează medicaţie, substanţe de reechilibrare sau chiar nutriţie. Donaţia completează aparatura existentă deja în spital şi asigură necesarul suplimentar din aceste zile”, declară Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.

  • COVID-19 loveşte în city breakuri. Ce se va întâmpla cu preţurile biletelor de avion după pandemie

    În timp ce guvernele din toată lumea aleg să îşi închidă graniţele şi sfătuiesc oamenii să nu călătorească, cererea pentru zboruri s-a prăbuşit, determinând companiile să îşi menţină la sol toate aeronavele.

    Acestea stau abandonate pe lângă pistele din toată lumea, iar sute de angajaţi au intrat în şomaj tehnic. Şeful Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor, o organizaţie care reprezintă aeronavele lumii, a spus că „industria transporturilor aeriene este în cea mai mare criză în care s-a aflat vreodată”, după cum reiese dintr-o analiză Business Insider.

    Pandemia i-a adus pe toţi operatorii aerieni în pragul falimentului. Câţiva dintre ei s-au prăbuşit.
    Un analist a declarat că, în cel mai optimist scenariu, cererea de zboruri de dinainte de această criză ar putea să ajungă la un nivel similar abia la mijlocul anului 2021.

    Astfel, industria nu va mai fi la fel, spun jurnaliştii de la Business Insider, care subliniază că nu se ştie care dintre companii va supravieţui în acest context.

    John Strickland, un consultant independent din industria aeriană, a declarat pentru Business Insideră că un lucru este sigur: „Industria aviaţiei va fi mai mică”.

    Printre principalele linii de business care sunt ameninţate se numără modelul operatorilor low-cost, cu care oamenii zboară uneori cu preţul a câţiva euro. O piaţă liberă şi mult mai mulţi operatori aerieni low-cost decât în Statele Unite, care caracterizează industria europeană a aviaţiei, fac ca operatorii low-cost de aici să fie în pericol.
    Ryanair de pildă zbura în toată Europa cu preţuri de mai puţin de 100 de dolari, ajungând la un minim de 0,01 dolari pentru anumite zboruri.

    „Acele pieţe au crescut enorm fiindcă mulţi oameni care nu îşi permiteau să călătorească înainte au reuşit cu astfel de operatori”, a spus Strickland. Rezultatul nu s-a văzut doar în zboruri ieftine, ci în industria turismului, care a înflorit astfel în anumite ţări, dar şi în migraţia oamenilor de pe continent.

    Printre operatorii aerieni care au impulsionat asta se numără operatorul irlandez Ryanair şi cel din Regatul Unit EasyJet, cel mai mare şi al patrulea cel mai mare dintre operatorii aerieni în funcţie de numărul de rute operate.
    Ambele suferă din cauza crizei – şi orice prăbuşire sau schimbare a modelelor lor vor impacta modul în care oamenii zboară.

    Irish Times scrie că Ryanair operează acum cu mai puţin de 20 de zboruri pe zi, mai puţin de 1% decât media zilnică de 2.500. EasyJet nu mai zboară deloc: şi-a parcat la sol întreaga flotă de aeronave, iar cei 4.000 de angajaţi sunt în şomaj tehnic.

    Operatorul aerian şi-a amânat comanda de 24 de aeronave Airbus, după ce Sir Stelios Haji-Ioannou, fondatorul operatorului aerian, a declarat că  va rămâne fără lichidităţi în augtust, dacă nu  ajustează comanda de 107 de aeronave, în valoare de 4,5 miliarde de dolari.
    Compania a reuşit să primească un împrumut în valoare de 600 de milioane de lire sterline de la guvernul britanic şi spune că rezervele de cash vor ajunge la 2,3 miliarde de dolari.

    Analiştii citaţi de Business Insider au spus că Ryanair are o rezervă de cash de 4 miliarde de dolari, suficient ca să funcţioneze timp de 18 luni. Acest lucru o transformă în cel mai bine plasat operator aerian.
    Strickland a apus că Ryanair are „fenomenal de mulţi bani” şi nu este „încăcarcată de datorii” din cauza achiţiilor de aeronave.

    El pune acest lucru pe seama „abordării agresive” a modelului low-cost, care a făcut faimoasă linia aeriană pentru zborurile ieftine, dar şi pentru politicile de economisire nepopulare în rândul pasagerilor şi angajaţilor.

    Spre exemplu,Ryanair a propus să îi taxeze pe pasageri pentru folosirea toaletei şi a explorat posibilitatea creării locurilor în picioare în aeronave. Ryanair se află, datorită politicilor sale, printre singurele companii aeriene din lume care au rezerve de bani.

    Prăbuşirea a câţiva dintre operatorii aerieni ar putea face ca preţul biletelor să urce. În Statele Unite, primii patru operatori aerieni controlează mai mult de 80% din piaţă. Dar în Europa, primii patru controlează peste 40% din piaţă.
    „Cred că ceea ce se va întâmpla va fi să se reducă numărul operatorilor aerieni, iar acei operatori aerieni vor începe să se comporte  la fel ca unii operatori din Statele Unite. Cu alte cuvinte – cu cât vom avea mai puţini operatori aerieni, cu atât mai mult preţurile vor urca”, a spus pentru Business Insider consultantul în aviaţie Andrew Carlton.

    Un motiv pentru care preţurile au fost atât de mici este datorat tocmai numărului mare de operatori aerieni.
    Câţiva operatori aerieni low-cost s-au prăbuşit deja: operatorul aerian low-cost britanic Flybe şi-a încetat activitatea în martie, iar Lufthansa a închis operaţiunile Germanwings în aprilie, avertizând că s-ar putea să dureze „ani până când cererea globală pentru zboruri aeriene să se întoarcă la nivelurile anterioare crizei”.

    Operatorii aerieni care vor rămâne s-ar putea să facă schimbări legate de politicile de economisire de costuri. În cazul Ryanair, Strickland a spus: „Cred că un lucru poate fi garantat: vor face tot ceea ce cred ei că este nevoie pentru a fi profitabili”.

     

  • Studiu Cushman & Wakefield Echinox: Ce le lipseşte angajaţilor care lucrează de acasă

    Eliminarea timpului petrecut în trafic şi banii economisiţi sunt principalele avantaje semnalate de angajaţii clădirilor de birouri care lucrează în prezent de acasă, în timp ce la capitolul dezavantaje aceştia punctează în primul rând lipsa socializării directe cu colegii, urmată de dificultăţile în separarea timpului dedicat activităţii profesionale de cel personal, reiese dintr-un sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei, studiul a presupus aplicarea unui chestionar online unui număr de peste 200 de angajaţi care în mod tradiţional lucrează de la birou, dar în ultimele săptămâni au fost nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea de acasă, ca parte a măsurilor de distanţare socială adoptate pentru a limita răspândirea Covid-19. Respondenţii au o vârstă medie de 36 de ani şi lucrează în special în Bucureşti (88%), activitatea lor fiind desfăşurată în domenii diverse, precum servicii profesionale (24%), financiar (18%), real estate (17%) sau tehnologie şi telecomunicaţii (13%). În medie, respondenţii şi-au desfăşurat activitatea acasă timp de 15 zile lucrătoare înainte de completarea chestionarului.
    Eliminarea timpului pierdut în trafic, aspect apreciat de către 80% dintre respondenţi, reprezintă un avantaj considerabil în contextul în care, în medie, angajaţii din Bucureşti parcurgeau distanţa dintre locuinţă şi birou în circa 45 de minute într-o zi obişnuită, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox anul trecut. Următoarele avantaje sunt considerate a fi economiile financiare (pentru 49% dintre respondenţi), îmbunătăţirea echilibrului între activitatea personală şi cea profesională (43%), mai multă libertate în gestionarea programului de lucru (40%), precum şi timpul suplimentar de odihnă (33%).
    Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj îl reprezintă lipsa socializării directe cu colegii, aspect semnalat de 74% dintre respondenţi, urmat de dificultăţile în separarea timpului dedicat activităţii profesionale de cel personal (44%), lipsa unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţii (33%) şi capacitatea mai scăzută de concentrare, ca urmare a factorilor disturbatori din locuinţă (33%). Alte aspecte semnalate sunt legate de dificultăţile în gestionarea relaţiei cu clienţii şi colaboratorii (29%), problemele tehnice (26%) şi lipsa feedback-ului direct cu privire la activitatea prestată (24%).
    În acest context, există un oarecare echilibru în ceea ce priveşte descrierea generală a experienţei lucrului de acasă. Astfel, 38% dintre respondenţi caracterizează perioada de activitate de acasă drept foarte bună sau excelentă, 34% consideră această experienţă ca fiind bună, în timp ce pentru 28% dintre aceştia perioada este nesatisfăcătoare sau chiar frustrantă. Mai mult, opţiunea de a lucra exclusiv de acasă după terminarea perioadei de restricţionare a activităţii este preferată de doar 3% dintre respondenţi, cei mai mulţi optând pentru un program flexibil în care să lucreze 4 zile de la birou şi 1 de acasă (39% dintre respondenţi) sau 3 zile la birou şi 2 de acasă (27%). În medie, angajaţii intervievaţi ar opta, daca ar avea posibilitatea, să lucreze 3,4 zile de la birou şi 1,6 zile de acasă.   
     „Actualul context a determinat companiile să ia măsuri radicale pentru a proteja sănătatea angajaţilor şi a limita răspândirea Covid-19, astfel că circa 80 – 90% dintre angajaţii clădirilor de birouri lucrează în prezent de acasă. Această migrare masivă vine atât cu beneficii, cât şi cu dezavantaje, care trebuie privite şi din perspectiva caracterului temporar şi oarecum obligatoriu al acestor măsuri. Este îmbucurător faptul că o parte semnificativă a activităţilor din zona serviciilor au putut fi continuate şi de acasă, evitând astfel blocajul unui număr suplimentar de companii. Cu toate acestea, considerăm că viitorul este al soluţiilor mixte, în care prioritate va continua să aibă biroul, acesta nefiind doar un spaţiu fizic, ci şi un spaţiu de socializare şi colaborare, care reflectă totodată valorile şi cultura fiecărei organizaţii în parte”, spune Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

     

  • Angajaţii care lucrează de acasă se bucură de eliminarea statului în trafic şi de economiile făcute, dar le lipseşte socializarea directă. După pandemie, majoritatea ar vrea un program mixt : 3-4 zile acasă şi 1-2 la birou

    Eliminarea timpului petrecut în trafic şi banii economisiţi sunt principalele avantaje semnalate de angajaţii clădirilor de birouri care lucrează în prezent de acasă, în timp ce la capitolul dezavantaje aceştia punctează în primul rând lipsa socializării directe cu colegii, urmată de dificultăţile în separarea timpului dedicat activităţii profesionale de cel personal, reiese dintr-un sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Cea mai apreciată schimbare este eliminarea timpului pierdut în traffic (80% dintre respondenţi), în contextul în care angajaţii din Bucureşti petreceau în medie 45 de minute pentru a ajunge dimineaţa la birou.

    Următoarele avantaje sunt reducerea cheltuielilor (pentru 49% dintre respondenţi), îmbunătăţirea echilibrului între activitatea personală şi cea profesională (43%), mai multă libertate în gestionarea programului de lucru (40%), precum şi timpul suplimentar de odihnă (33%).

    Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj îl reprezintă lipsa socializării directe cu colegii (74% dintre respondenţi), urmat de dificultăţile în separarea timpului dedicat activităţii profesionale de cel personal (44%), lipsa unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţii (33%) şi capacitatea mai scăzută de concentrare, ca urmare a factorilor disturbatori din locuinţă (33%).

    Alte aspecte semnalate sunt legate de dificultăţile în gestionarea relaţiei cu clienţii şi colaboratorii (29%), problemele tehnice (26%) şi lipsa feedback-ului direct cu privire la activitatea prestată (24%).

    În acest context, există un oarecare echilibru în ceea ce priveşte descrierea generală a experienţei lucrului de acasă.

    Peste 70% dintre angajaţi consideră perioada de activitate de acasă ca fiind foarte bună sau bună (38%, respectiv 34%) şi doar 28% o văd nesatisfăcătoare sau chiar frustrantă.

    În schimb, doar 3% dintre repondenţi ar prefera să continue lucrul exclusiv de acasă după terminarea perioadei de restricţionare a activităţii, cei mai mulţi optând pentru un program flexibil în care să lucreze 4 zile de la birou şi 1 de acasă (39% dintre respondenţi) sau 3 zile la birou şi 2 de acasă (27%).

    În medie, angajaţii intervievaţi ar opta, daca ar avea posibilitatea, să lucreze 3,4 zile de la birou şi 1,6 zile de acasă.  

    „Actualul context a determinat companiile să ia măsuri radicale pentru a proteja sănătatea angajaţilor şi a limita răspândirea Covid-19, astfel că circa 80 – 90% dintre angajaţii clădirilor de birouri lucrează în prezent de acasă. Această migrare masivă vine atât cu beneficii, cât şi cu dezavantaje, care trebuie privite şi din perspectiva caracterului temporar şi oarecum obligatoriu al acestor măsuri. Este îmbucurător faptul că o parte semnificativă a activităţilor din zona serviciilor au putut fi continuate şi de acasă, evitând astfel blocajul unui număr suplimentar de companii. Cu toate acestea, considerăm că viitorul este al soluţiilor mixte, în care prioritate va continua să aibă biroul, acesta nefiind doar un spaţiu fizic, ci şi un spaţiu de socializare şi colaborare, care reflectă totodată valorile şi cultura fiecărei organizaţii în parte.”, a declarat Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    La studiu au participat peste 200 de angajaţi, cu o vârstă medie de 36 de ani, care lucrează în special în Bucureşti (88%), activitatea lor fiind desfăşurată în domenii diverse, precum servicii profesionale (24%), financiar (18%), real estate (17%) sau tehnologie şi telecomunicaţii (13%). În medie, respondenţii şi-au desfăşurat activitatea acasă timp de 15 zile lucrătoare înainte de completarea chestionarului.

     

     

  • Hârtia igienică, un obscur element cultural devenit simbolul celei mai mari crize de la Război încoace

    Într-un videoclip devenit viral, un bărbat comandă o cafea la pachet. În loc de portofel, el scoate un sul de hârtie igienică, rupe două foi şi le pune pe tejghea, apoi bagă generos o a treia foaie în buzunarul de la pieptul chelnerului, ca şi cum ar fi bacşiş. În Singapore şi Hong Kong primele zile ale epidemiei de COVID-19 chiar au făcut ca hârtia igienică, dispărută rapid din magazine, să devină o monedă de schimb. În Australia, când febra proviziilor i-a lovit pe cetăţenii acestei ţări din topul statelor în funcţie de gradul de civilizaţie, un ziar de altfel respectabil, The NT News, a publicat o secţiune cu opt pagini de hârtie goală, spunând că astfel oferă naţiunii ceea ce aceasta doreşte.
    „Este suficientă hârtie igienică în toată ţara pentru toţi timp de zece ani”, i-a spus în urmă cu câteva săptămâni premierul Olandei Mark Rutt unui cumpărător dintr-un supermarket în urma unui puseu de febră a cumpărăturilor în care preţiosul produs a dispărut temporar de pe rafturi.
    Social media abundă de glume despre un fenomen surprinzător: hârtia igienică are o cerere mare în Germania, Olanda, SUA, Australia, Singapore, în multe ţări ale lumii, sărace sau bogate. Adesea dispare din supermarketuri imediat ce rafturile sunt reîncărcate; au existat chiar şi bătăi cu pumnii pe pachetele de hârtie igienică, scrie Deutsche Welle.

    Cumpărarea în masă a hârtiei igienice este un comportament de turmă ce ţine de situaţie, spune Britta Krahn, care predă psihologia afacerilor la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Bonn-Rin-Sieg. „Acesta este momentul pierderii maxime a controlului, al incertitudinii maxime şi al schimbării maxime. Nimeni nu ştie la ce să se aştepte”, subliniază ea, precizând însă că oamenii încearcă totuşi să recâştige controlul. Atunci când măştile de faţă şi dezinfectanţii nu mai sunt de găsit, oamenii „apucă ce pot, obiecte neperisabile”. „Hârtia igienică a devenit o metaforă a siguranţei, dacă nu simbolul acestei crize a coronavirusului“, argumentează expertul în psihologie.

    Hârtia igienică este o apariţie recentă în istoria omenirii. Nici măcar astăzi nu toată lumea o foloseşte, din motive culturale. Spre exemplu, în 2015 Directoratul Turciei pentru Afaceri Religioase (Diyanet) a emis o fatwa care stabileşte că utilizarea hârtiei igienice este permisă în Islam, dar se subliniază că apa ar trebui să fie principala sursă de curăţare. Amintind că pentru ca o rugăciune să fie legitimă, corpul, hainele şi locul în care trebuie să se efectueze rugăciunea ar trebui să fie lipsite de elemente definite drept „necurate” de Islam, fatwa spune că curăţarea trebuie să fie efectuată cu apă, scrie Hurriyet Daily News. „Dacă nu se poate găsi apă pentru curăţare, se pot folosi alte materiale de curăţare. Chiar dacă unele surse consideră că hârtia nu este potrivită ca material de curăţare, deoarece este un material pentru scris, nu există nicio problemă în utilizarea hârtiei igienice”, menţionează decretul. Apa curăţă mai bine decât hârtia, nu? Poate de aceea toaletele din Japonia au bideuri.
    Descoperirile arheologice din cea mai veche mină de sare din lume, de lângă Hallstadt, în regiunea Salzkammergut din Austria Superioară, sugerează că frunzele de brusture au fost folosite ca hârtie igienică încă din epoca bronzului. În Bavaria, oamenii şi astăzi numesc planta „Arschwurzen” (frunză pentru fund). Cele mai vechi înregistrări menţionând hârtia igienică au fost găsite în documentele chinezeşti din secolul al VI-lea. Joseph Needham (1900-1995), un sinolog britanic, l-a citat pe savantul chinez Yan Zhitui, care a scris în 589: „Hârtia pe care există citate sau comentarii ale celor Cinci Clasici sau numele înţelepţilor nu îndrăznesc să o folosesc la toaletă”. În 851, un călător a scris: „Ei (chinezii) nu sunt foarte atenţi la curăţenie şi nu se spală cu apă atunci când
    şi-au terminat activitatea, ci doar se şterg doar cu hârtie”.
    În 1393, Curtea Imperială din Nanjing a folosit aproximativ 720.000 de coli de hârtie igienică, cu foi individuale de 2×3 picioare (trei picioare echivalează cu circa 90 de centimetri – n.red.). Împăratul Hongwu şi familia sa au folosit doar ei 15.000 de coli din ceea ce se spune că a fost „un tip deosebit de moale şi parfumat de hârtie igienică”. Se poate spune, deci, că în China a apărut cultura folosirii hârtiei igienice pe care Occidentul a îmbrăţişat-o cu atâta entuziasm.
    În Europa medievală, pe de altă parte, oamenii foloseau zdrenţe vechi, resturi de ţesături sau câlţi de lână. Uneori apelau la muşchi, frunze, fân şi chiar paie, scrie Sabine Schachtner, directorul fabricii de hârtie LVR Papiermühle Alte Dombach, în cartea ei despre hârtia igienică şi istoria „culturii ştersului”. Obiectele sau materialele folositoare în acest sens diferă, desigur, în funcţie de statut, zonă şi disponibilitate. După descoperirea Americii, cocenii au devenit disponibili. Zăpada este şi ea bună, când anotimpul şi consistenţa ei o permit. Săpăturile din zona latrinelor medievale din vechiul oraş din Liga Hanseatică Tartu (în ceea ce este astăzi Estonia) au adus la lumină bucăţi de pânză folosite ca hârtie igienică. Calităţile diferite au indicat statutul social al gospodăriei. Ţesături fine şi moi de lână rupte în fâşii din îmbrăcămintea de zi cu zi, unele încă cu aplicaţii de mătase ataşate, au fost folosite de familiile bogate. Familiile sărace foloseau ţesături grosiere, simple. Spre deosebire de China, multă vreme Europa n-a cunoscut hârtia. Dar invenţia chinezească a ajuns
    într-un final şi pe vechiul continent. În secolul al XVI-lea, adică la un mileniu după chinezi, europenii au început să folosească resturi de hârtie. Răspândirea ziarelor şi apariţia producţiei industriale de hârtie a fost etapa finală pentru descoperirea hârtiei ca produs sanitar. Bazinele cu apă au devenit mai populare în a doua jumătate a secolului XIX, iniţial în Anglia. Această nouă modă a solicitat hârtie specială care să nu înfunde conductele de canalizare. Dar revoluţia industrială era deja în toi. În filmul său de promovare, producătorul bavarez de hârtie igienică Fripa prezintă progresul tehnologic pe care industria l-a înregistrat de atunci: hârtia curge şi se înfăşoară, iar pachete uriaşe sunt împinse într-o maşinărie ca prin magie. Utilajul se roteşte neîncetat pe măsură ce sulurile de hârtie igienică, ambalate în pachete mari, apar la sfârşitul liniei de producţie.

    Fripa – brand a cărui deviză publicitară este „Întotdeauna încă un strat mai bun!” – şi-a crescut masiv producţia după ce criza de Covid-19 a pus stăpânire pe germania, dublând volumul vândut magazinelor faţă de obişnuitele 130.000 tone de hârtie igienică pe an.

    „Producţia a ajuns la limita de sus şi tot nu putem ţine pasul cu cererea“, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al Fripa, Jürgen Fischer. El spune că nu are nicio idee de ce oamenii au înnebunit după hârtia igienică, dar suspectează că motivul este că acest produs este „uşor de depozitat şi nu prea scump”. Ortwin Renn, director ştiinţific la Institutul pentru Studii Avansate de Sustenabilitate (IASS) din Potsdam, face distincţia între trei tipuri de reacţii în timp de criză. Cercetătorii care studiază sociologia riscului spun că unii ignoră pericolul, alţii se ghemuiesc ca o minge pentru a-l evita „şi mai există şi luptătorul”, spune sociologul. Acesta din urmă acţionează în faţa pericolului şi începe stocarea produselor ca un fel de „acţiune înlocuitoare”, explică Renn.
    Dacă oamenii au tendinţa de a fugi sau de a lupta depinde în principal de componenţa lor genetică, dar comportamentul este determinat şi de educaţie şi experienţă. Situaţia contează şi ea: atunci când conduc maşini, oamenii tind să fie luptători, în timp ce pietonii sunt destul de înclinaţi să fugă.
    „Oamenii aud sau citesc în mass-media că ceilalţi cumpără multă hârtie igienică”, spune psihologul de afaceri Anja Achtziger, de la Universitatea Zeppelin din Friedrichshafen, în ziarul german Süddeutsche Zeitung. „La locul de muncă, în familie, printre prieteni, oamenii vorbesc în permanenţă dacă şi câte rezerve şi-au făcut deja, ceea ce face ca oamenii care nu şi-au făcut rezerve pe acest fond de frenezie să iasă şi ei şi să o facă.”

    „Când cumpărăm lucruri, lucrurile care sunt apropiate de corp oferă confort, indiferent că este vorba de mâncare, bunuri de îngrijire sau în acest caz hârtie igienică“, explică pentru Reuters Adam Ferrier, psiholog specializat în comportamentul consumatorului. „Mărimea hârtiei igienice face cumpărătorul să simtă că cumpără ceva substanţial, ceva important. Îl face să simtă că întreprinde ceva serios.“

    Pentru un alt expert, Rohan Miller de la Universitatea Sydney, cumpărăturile din panică, la care intră şi hârtia igienică, sunt o reflexie a societăţii urbanizate şi a unui stil de viaţă în care primează comoditatea. „Nu suntem obişnuiţi cu lipsurile, ci suntem obişnuiţi să alegem ce vrem, când vrem. Astfel, febra cumpărării de hârtie igienică este doar o manifestare a acestei mentalităţi de turmă pentru a menţine acest statut.“

  • Conduce o afacere de livrări de peste 2 miliarde de dolari, dar el continuă să livreze mâncare cu maşina alături de angajaţii săi

    După ce a încercat, fără succes, să găsească o companie care să ofere servicii de livrare a mesei pentru nopţile petrecute la birou, William Shu a decis să înfiinţeze el însuşi, alături de un bun prieten, un astfel de business. Aşa a apărut Deliveroo, serviciu prezent astăzi în circa 200 de oraşe din peste zece ţări.

    William Shu s-a născut în decembrie 1979, în Connecticut, SUA, într-o familie taiwaneză, şi a urmat Universitatea Northwestern. Primul său loc de muncă, în 2001, a fost ca bancher de investiţii, în cadrul Morgan Stanley din New York, iar mai târziu a lucrat ca analist pentru A.C. Capital Advisors şi ESO Capital. În 2012 a absolvit Wharton Business School. Doar un an mai târziu, alături de prietenul său din copilărie, Greg Orlowski, care lucra ca inginer software, a fondat Deliveroo.

    Lui Shu i-a venit ideea de a pune bazele unui business de livrări în timp ce lucra în biroul din Londra al companiei Morgan Stanley, unde a sesizat lipsa opţiunilor de livrare de la restaurante când rămânea la birou până târziu în noapte. El a fost, de altfel, primul curier al companiei, livrând mâncare în fiecare zi timp de opt luni pentru a înţelege experienţa clienţilor. Veniturile companiei vin din comisioanele plătite de restaurante şi de clienţi pentru fiecare comandă, care este plasată prin intermediul aplicaţiei sau al site-ului companiei, fiind livrată apoi de către curieri cu maşina, bicicleta sau motocicleta.

    Deliveroo a funcţionat la Londra în primii doi ani, crescând prin intermediul recomandărilor. În 2015, compania s-a extins la nivel internaţional, primele oraşe din afara Marii Britanii în care a ajuns fiind Paris, Berlin şi Dublin. În februarie 2016, Orlowski, care lucrase în funcţia de CTO, a hotărât să se retragă din business, motivând că vrea să petreacă mai mult timp cu soţia sa la Chicago după naşterea fiicei lor. La jumătatea lunii iunie 2016, cei doi antreprenori au primit premiul pentru „Cei mai bun fondatori ai unui start-up”, care se acordă companiilor de tehnologie, în cadrul evenimentului „The Europas Startup Conference and Awards”. Compania a primit, de asemenea, titlul de „Start-up-ul cu cea mai rapidă creştere a anului”.

    În aprilie 2017, compania a lansat Deliveroo Editions, un concept care se concentrează pe dezvoltarea unei reţele de „bucătării fantomă”– bucătării situate în restaurante, dar separat de bucătăriile proprii ale acestora, fiind folosite doar pentru pregătirea meselor destinate livrării. În acelaşi an, businessul a lansat şi Deliveroo Plus, un serviciu de abonament care oferă clienţilor din Marea Britanie livrare gratuită nelimitată.

    Shu, care ocupă funcţia de CEO al companiei, continuă încă să livreze mâncare clienţilor din Londra la fiecare câteva săptămâni. El a primit o serie de critici pentru că şi-a majorat salariul personal cu 22,5%, la 125.000 de lire sterline pe an, în ciuda unor pierderi masive înregistrate de companie în anul 2016, cauzate în principal de cheltuielile administrative, cum ar fi angajarea unui personal nou şi deschiderea unui nou birou în Londra, dar şi de bonusurile acordate de Shu directorilor şi sutelor de angajaţi din sediul central, care s-au ridicat la aproape 4,5 milioane de lire sterline.

    În decembrie 2017, un studiu realizat de compania de consultanţă macroeconomică Capital Economics a arătat că Deliveroo a contribuit la crearea a 7.200 de locuri de muncă în Marea Britanie, la nivelul întregii industrii a restaurantelor, de la lansarea sa în 2013, crescând totodată şi veniturile industriei cu 460 de milioane de lire sterline până în iunie 2017. Anul trecut, businessul a obţinut o investiţie de 575 de milioane de dolari din partea gigantului Amazon, „ceea ce i-a crescut, probabil, valoarea la peste 2 miliarde de dolari”, potrivit Business Insider. În prezent, Deliveroo operează în circa 200 de oraşe prin intermediul unei echipe de peste 5.600 de angajaţi, în timp ce numărul colaboratorilor este de aproximativ 20.000 de persoane. 

  • Povestea medicului care a renunţat la timpul petrecut cu copilul ei în vârstă de doar trei ani pentru a merge la Suceava să lupte împotrica COVID-19 şi a ajuta Spitalul Judeţean în cea mai neagră perioadă a lui

    O postare pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne arată o latura a sistemului medical românesc despre care se vorbeşte prea puţin: medicii care nu au abandonat lupta împotriva COVID-19 şi care fac sacrificii imense pentru a-i trata pe bolnavi.

    Din postarea Ministerului Afacerilor Interne reiese că Alina, medic rezident din Iaşi, a plecat chiar după o gardă, renunţând la timpul petrecut cu familia, pentru a-I ajuta pe medicii din Suceava.

    Iată povestea ei, aşa cum a fost redată pe pagina MAI:

    „În seara zilei de 23 martie, Alina, medic rezident în Iaşi, era acasă, împreună cu soţul şi fetiţa ei de 3 ani şi jumătate.
    Tocmai ieşise din gardă, dar încă mai avea energie să se joace cu copilul. La un moment dat a primit un mesaj pe telefon: <<În judeţul Suceava sunt probleme mari! E nevoie urgent de personal medical, medici, asistente!..>>
    Alina, născută în Suceava, şi-a privit copilul apoi i-a spus soţului:
    – E nevoie urgentă de medici în judeţul meu, în Suceava. Plec acolo, nu pot să-mi las sucevenii la greu!
    – Ai grijă de tine, noi te aşteptăm acasă!
    În jumătate de oră, Alina era deja pe drum. Ştia că în seara aceea nu putea să intre în serviciu pentru că nu trecuseră 12 ore de la ultima tură, dar a doua zi la prima oră era la spitalul din Rădăuţi. Timp de trei zile a primit şi asistat persoane cu simptome de infecţie cu Covid-19. La un moment dat ea însăşi a prezentat simptome specifice. Din fericire, testul nu a confirmat prezenţa virusului.
    În aceste zile, îi ajută pe colegii de la UPU Suceava. Ieri dimineaţă, însă, a trebuit să meargă să preia un caz de la Iaşi. Şi-a sunat soţul, ca de obicei, să vadă dacă totul e bine acasă. Însă a avut parte de o surpriză! Soţul şi fetiţa veniseră aproape de spital să o vadă pentru câteva momente. Emoţia a fost copleşitoare…
    – Îmi pare rău că nu pot să vă strâng în braţe, dar vă rog să aveţi grijă de voi, vă iubesc mult!
    – Mami, am venit să-ţi spunem LA MULŢI ANI! Te aşteptăm să vii repede acasă!
    Cât a durat drumul de întoarcere spre Suceava, pe chipul Alinei au curs lacrimi. Lacrimi pe care numai o mamă care nu-şi poate strânge copilul în braţe în fiecare zi le poate înţelege. Uitase şi că acum două zile a fost ziua ei, dar a primit cel mai frumos cadou.
    Alina, povestea ta ne-a impresionat enorm şi-ţi recunoaştem că lacrimile tale sunt şi ale noastre!
    Ştim că lângă tine mai sunt şi alţi medici şi asistente care au plecat la Suceava pentru a ajuta, lăsând acasă o parte din sufletul lor.
    În faţa voastră, a tuturor, ne înclinăm cu respect şi VĂ MULŢUMIM DIN TOATĂ INIMA PENTRU TOT CEEA CE FACEŢI!”