Tag: Timisoara
-
Este oficial: Un nou oraş s-a ridicat în România. Toţi consultanţii imobiliari îşi pariază banii aici, iar investitorii stau la coadă. Oraşul care ajunge noul Cluj
„Având în vedere interesul din ce în ce mai mare al companiilor de producţie pentru România, ne aşteptăm ca acestea să ocupe o pondere mult mai importantă în totalul spaţiilor închiriate în 2019-2021“, spune Costin Bănică, head of industrial department în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România. -
Raed Arafat prezintă o situaţie ALARMANTĂ: Există un număr foarte mare de maşini de pompieri cu peste 30 de ani vechime
Raed Arafat a afirmat, luni, la Timişoara, că în perioada 2015 – 2021, suma totală alocată sectorului de urgenţe va ajunge la aproape 900 de milioane de euro.“Există acţiuni pe care le vor face autorităţile locale şi judeţene mai ales pe partea de infrastructură şi există acţiuni de achiziţii care vor continua. Au început deja şi anul trecut s-au primit deja dotări la nivelul judeţului. Vorbim aici de ISU, inclusiv SMURD şi Serviciul de Ambulanţă.Unitatea de primiri urgenţe a primit pe linia unui proiect al Băncii Mondiale prin Ministerul Sănătăţii, dar anul acesta este un an în care continuăm dotările, deci există foarte multe dotări care urmează să vină şi pentru Serviciul de Ambulanţă şi SMURD, dar şi dotări specifice pentru ISU, pentru intervenţii la diferite categorii de situaţii de urgenţă, cum este partea cu asigurarea energiei electrice în situaţii cum a fost cea de la sfârşitul anului trecut, când s-au mobilizat mai multe generatoare electrice, partea de tabere de sinistraţi, partea de intervenţii la incendiile de pădure şi multe alte dotări care urmează să fie primite. Total sume alocate sectorului de urgenţe prin diferite programe, suma atinge aproape 900 de milioane de euro, dacă luăm 2015 – 2020 – 2021. Este o sumă imensă, care într-adevăr ne va permite să aducem lucrurile la zi”, a declarat şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. -
Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an
Doi soţi din Timişoara au deschis o brutărie tradiţională în curtea casei, după ce au rămas fără loc de muncă, în urmă cu 26 de ani. La început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, iar acum, pe poarta fabricii ies de circa 15 ori mai multe.Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.
Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.
Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.
La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.
Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.
De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.
În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.
Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.
Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.
În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.
Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.
-
O nouă companie low-cost va opera zboruri în România
Începând cu 3 iunie 2019, compania va opera zboruri spre şi dinspre Stuttgart (Germania). ”Este o primă destinaţie oferită de Eurowings din luna iunie. Ne dorim ca în timp, compania să deschidă şi alte destinaţii cu zbor direct din Timişoara”, a declarat directorul aeroportului Timişoara, Daniel Idolu.
Zborurile spre Stuttgart sunt programate de trei ori pe săptămână, în zilele de luni, miercuri şi vineri. Acestea vor fi efectuate cu aeronave Airbus A319 şi vor pune la dispoziţie peste 140 de locuri/zbor.Compania aeriană Eurowings este o companie înfiinţată în noiembrie 1996 şi este în prezent parte a grupului Lufthansa. Din 2015 oferă zboruri low-cost pentru peste 130 de destinaţii, inclusiv zboruri intercontinentale. -
Florin Godean, country manager / Adecco România: „În mediul de business şi în special în sectorul terţiar, reputaţia managerului este esenţială în dezvoltarea companiei pe care o conduce şi reflectă maturitatea profesională la care a ajuns.”
Carte de vizită:
¶ A studiat managementul la Universitatea de Vest din Timişoara şi a urmat cursurile IMD Business School
¶ Şi-a început cariera ca general manager în cadrul companiei Infotin, iar la Adecco a ajuns în urmă cu
14 ani, în funcţia de director de vânzări şi de marketing; în poziţia de country manager al Adecco România a fost numit la începutul anului 2011
¶ Anul trecut, Adecco România a condus topul celor mai mari jucători din industria locală a serviciilor de resurse umane, cu o cifră de afaceri de 402,8 milioane de lei, un profit de 6,2 mil. lei şi un număr de 6.804 angajaţiFlorin Godean a apărut în catalogul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, 2018.
-
Un nou tip de “oraş” apare in România – FOTO
Elementul de noutate:
Vox Vertical Village va presupune dezvoltarea unei „păduri verticale” compuse dintr-o multitudine de arbori şi alte tipuri de plante care vor fi amplasate atât în interior, cât şi pe terasele proiectului. Potrivit reprezentanţilor companiei, proiectul reprezintă un concept în premieră pe piaţa rezidenţială din România, urmând să fie primul „oraş pe verticală” dezvoltat pe plan local.Descrierea inovaţiei:
Vox Vertical Village va reuni 120 de locuinţe într-o clădire cu 10 niveluri şi va presupune dezvoltarea unei „păduri pe verticală”, realizată prin plantarea a peste 1.000 de arbuşti şi diferite plante atât în interiorul proiectului, cât şi pe terasele locuinţelor. Potrivit reprezentanţilor companiei, Vox Vertical Village va reprezenta un concept în premieră pe piaţa din România şi datorită facilităţilor care vor fi puse la dispoziţia viitorilor locatari: un atrium generos cu un grad ridicat de iluminare naturală, care va creşte interacţiunea din cadrul comunităţii, o piscină exterioară, o zonă de recepţie, cinema şi o sală de fitness complet echipată.
Termenul de livrare prevăzut este sfârşitul anului 2019. Proiectul se va construi în imediata apropiere a Vox Technology Park, dezvoltat de asemenea de către Werk Property Group în Timişoara, în urma unei investiţii de 30 mil. euro. Proiectul de birouri dispune de o suprafaţă închiriabilă de 26.600 de metri pătraţi; facilităţile incluse în acest proiect includ identificarea biometrică printr-o aplicaţie care generează o cheie de acces de tip QR code în urma recunoaşterii faciale sau a amprentei, dar şi spaţii şi duşuri pentru biciclişti, food court şi sală de fitness, spaţii comerciale şi de servicii. Omul de afaceri Virgil Tornoreanu, managing partner al dezvoltatorului Vox Vertical Village, deţine şi compania producătoare de software Vox FileMaker Solutions, care realizează programe şi aplicaţii pentru companii internaţionale şi diferite instituţii publice şi bancare din vestul Europei, fiind şi resellerul şi service-ul autorizat al Apple Vox Store în România.Efectele inovaţiei:
Prin Vox Technology Park şi Vox Vertical Village, dezvoltatorul îşi propune să creeze o nouă zonă de dezvoltare în Timişoara, atrăgând atât companii, cât şi locuitori. Implementarea conceptului care a stat la baza Vox Vertical Village va duce la crearea unui proiect rezidenţial de case pe verticală, îmbinându-se astfel armonios avantajele locuirii la casă, de la spaţiile disponibile la procentul de zone verzi. Astfel, s-a izolat o zonă de 12 case dintr-un proiect clasic cu case, curţile transformându-se în terase generoase cu o multitudine de plante şi arbuşti, în timp ce străzile s-au transformat în piaţetele din atrium şi pasarelele din interiorul proiectului. Zonele verzi vor ocupa astfel aproximativ o treime din suprafaţa total construită a proiectului. -
Zi de doliu la Timişoara, în amintirea martirilor Revoluţiei. Ruda unei victime: Nu a meritat sacrificiul | GALERIE FOTO
Instituţiile publice din Timişoara au arborat, luni, drapelul României în bernă, data de 17 decembrie fiind zi de doliu. Asta pentru că, acum 29 de ani, erau împuşcaţi primii oameni pe străzile oraşului, în timpul Revoluţiei Române.În amintirea celor care au murit pentru libertate, la Timişoara au avut loc, luni, mai multe manifestări. Astfel, în mai multe biserici din oraş s-au ţinut slujbe de pomenire a eroilor Revoluţiei.De asemenea, la fel ca în fiecare an, zeci de persoane s-au adunat în Cimitirul Eroilor, locul în care sunt înmormântaţi cei care au murit în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989. Reprezentanţi ai autorităţilor locale, revoluţionari, precum şi rude ale celor morţi acum 29 de ani au participat la o slujbă de pomenire, la un parastas şi au depus coroane de flori la Monumentului Eroilor. În faţa acestuia au fost aşezate şi aproximativ o sută de candele personalizate cu chipurile martirilor Revoluţiei.Familiile şi prietenii celor care au murit acum 29 de ani pentru libertate au oferit, la finalul slujbei de pomenire, fructe, colivă, vin sau dulciuri celor care au participat la manifestările organizate în Cimitirul Eroilor. Acestea au fost aşezate pe o masă lungă de peste zece metri, printre tablouri cu chipurile unor eroi ai Revoluţiei.“Cei ce s-au jertfit în 1989 s-au jertfit pentru noi, ca astăzi să fie mai bine, să ducem un trai mult mai bun, mai decent, să avem voie să ne spunem cuvântul, să ne spunem suferinţa, durerea. Suntem liberi, cinste lor, să nu-i uităm, că nu avem niciun drept să-i uităm”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Dimitrie Voichiţă, participant la parastas. -
Oraşul unde toată lumea vrea să se mute. Sectorul imobiliar a EXPLODAT. ”Se vinde TOT. Nu rămâne nimic nevândut. Este o investiţie cu ZERO risc”. Surpriza acum urmează: Nu e Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara
„Caut de ceva timp în Bucureşti terenuri pentru birouri şi rezidenţial. Nu mă tem de concurenţă, există şi mulţi oameni neprofesionişti. În Bucureşti, rezidenţialul mi se pare o investiţie cu risc zero, pentru că acolo se vinde totul”, spune Valentin Morar, unicul proprietar şi CEO al grupului Wallberg. În luna iunie, Wallberg a finalizat proiectul Arad Plaza, alcătuit din 107 apartamente şi 1.200 de metri pătraţi de birouri, proiectul fiind conceput să aibă integrate apartamente şi spaţii office, astfel încât cei care închiriază birouri să-şi poată cumpăra şi o locuinţă în aceeaşi clădire. Investiţia în Arad Plaza a fost de circa nouă milioane de euro, sumă în care intră şi costurile cu terenul, cumpărat în 2007.
Patru milioane de euro au fost bani obţinuţi de la Garanti Bank, restul fiind banii dezvoltatorului. În total, proiectul are o suprafaţă de peste 20.000 de metri pătraţi construiţi. „În Arad, s-a construit mult în ultimii zece ani, după criza economică, cele mai multe locuinţe pe segmentele middle şi low (mijlociu şi jos ca preţ – n. red.).“
-
Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat in România. Un kilogram costă între 11.000 şi 25.000 de dolari
Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat în imediata apropiere a Timişoarei de unul dintre foştii viceprimari ai oraşului. Adrian Orza, actual consilier local independent din Timişoara, mare pasionat de agriculturã bio, în special de ardei iuţi, crede că a dat lovitura.Timişoreanul a reuşit să obţină primele răsaduri de ardei iuţi din soiul Aji Charapita, considerat cel mai scump ardei din lume. Conform siteurilor de specialitate, un kilogram de Aji Charapita costă între 11.000 şi 25.000 de dolari. “L-am primit de la o cunoştinţă de peste ocean, o timişoreancă plecată de ceva ani în America şi care ştie despre pasiunea mea pentru soiuri vechi şi ciudate. E prima dată când încerc. Am văzut că au germinat foarte puţine, semn că sunt valoroase”, spune Adrian Orza. Ardeii provin din Peru, iar de abia de câţiva ani au început să fie cultivaţi şi în Europa, însă cu mare dificultate, pentru că se adaptează foarte greu la alte condiţii climaterice, informează Rador.