Tag: tigarete

  • În 2014 contrabanda cu ţigarete a bătut recordul ultimilor patru ani

    “În 2014, media anuală a comerţului ilegal cu ţigarete a crescut în toate regiunile ţării, comparativ cu 2013, cu excepţia zonelor de nord-vest (minus 3,1 p.p. până la 16,9%) şi vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, faţă de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. faţă de 2013, până la 33,2%). O creştere importantă s-a înregistrat şi în sud-est (plus 4,2 p.p. faţă de 2013, până la 14,6%).

    Din punct de vedere al provenienţei, şi în 2014 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere, de 46%, în creştere cu 12,6 p.p. faţă de 2013. Totodata, în 2014, comparativ cu 2013 a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) şi Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de Cercetare Novel Research.

    „Creşterea pieţei negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanţiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată de a arăta FMI creşteri de venituri pe hârtie. E ca şi cum măsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingvişti, traducători şi PR-isti. În 2014, an electoral, în care “nu dădea bine la imagine” să anunţi direct o creştere de taxe, creşterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro şi, doar aparent, neschimbate). Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autorităţile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali şi că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de “traducere” a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul  minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea ţigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 ţigarete! Ardem astfel etapele calendarului de creştere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar şi, dat fiind că 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe, ardem şi din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieţei legale şi favorizarea contrabandei cu ţigarete ieftine. Pe durata respectării acestui calendar, care din 2015 nu mai există, contrabanda s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 13%. Lipsa de predictibilitate din ultima perioadă îşi arată efectele: piaţa neagră a ajuns la o medie anuală de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani!”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „În noiembrie 2014, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut la nivelul din septembrie, si anume 15,4%. Aceasta în condiţiile în care, în ultimele luni, aproape în fiecare zi aflăm ştiri despre desfăşurări de forţe ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale a Vămilor, Poliţiei de Frontieră sau ale Poliţiei: zeci de percheziţii, de arestări, capturi uriaşe de tigarete de contrabandă – ca să dau un singur exemplu, 500.000 pachete în Portul Constanţa. Iată cum menţinerea pieţei negre la un nivel constant pentru doar patru luni la rând s-a făcut cu resurse suplimentare din partea autorităţilor, susţinute şi de industrie. Recent, a fost semnat un Protocol între Direcţia Generală a Vămilor şi producătorii de ţigarete, care se constituie într-un cadru pentru programe comune anticontrabandă. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între conducerea Direcţiei Generale a Vămilor şi reprezentanţii industriei tutunului. În urma discuţiilor, ambele părţi au concluzionat că este absolut necesară o Strategie Naţională care să cuprindă îmbunătăţirea cadrului de reglementare, principalele direcţii de acţiune şi măsurile concrete care trebuie implementate de instituţiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel naţional, în perioada 2015-2018. Aşa cum a anunţat Direcţia Generală a Vămilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vămii, cât şi studiul Novel relevă o creştere a pieţei negre în zona de Nord, Vest şi Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativă va permite, va fi reintrodusă la Birourile Vamale de Frontieră Sighet, Halmeu şi Siret monitorizarea micului trafic de frontieră cu anumite produse, inclusiv ţigaretele. Costurilor suplimentare ale instituţiilor de aplicare a legii, ca şi ale companiilor de tutun, li se adaugă pierderile la buget. Procentul de 15,9% înregistrat de piaţa neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităţilor care trebuie să colecteze taxele şi să combată piaţa neagră, toţi actorii implicaţi – statul, companiile vor continua să înregistreze pierderi”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “În 2014, nivelul contrabandei cu tigarete a înregistrat cea mai mare creştere faţă de perioada 2011 – 2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile.

    În acelaşi timp, ponderea ţigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substanţială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel.  Această scădere a survenit şi ca urmare a acordului încheiat între autorităţile vamale din România şi Serbia, dar şi a acţiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorităţi. Este o demonstraţie clară că fenomenul comerţului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate şi susţinute ale tuturor părţilor afectate de acest flagel transfrontalier, şi salutăm pe această cale iniţiativa ANAF şi DGV de cooperare cu statele vecine pentru reducerea comerţului ilicit. 2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerenţă în materie de reglementare şi taxare – în beneficiul pieţei legale şi al bugetului de stat – dar şi de intervenţia coordonată a structurilor de control pentru prevenirea şi reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv naţional în privinţa nivelului comerţului ilicit. Acesta se află, în acest moment, cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE” a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

     

  • Kuehne + Nagel şi British American Tobacco extind parteneriatul

    Noile concepte privind centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre (GMALSC) integrează toate fluxurile globale de transport maritim şi aerian pentru BAT într-un singur punct logistic de control. Spre deosebire de modelele de mărfuri specifice şi geografie

    anterioare operate de Kuehne + Nagel, care s-a ocupat de Global Leaf Pool şi cerinţele independente din Asia-Pacific, centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre facilitează acum managementul lanţului de aprovizionare end-toend pentru toate produsele de bază, de intrare şi de ieşire, pe tot globul, prin intermediul unei platforme de informare.

    Această platformă permite vizibilitatea mişcării produselor în toate etapele, oferind un sprijin mai bun în luarea deciziilor pentru BAT. Procesele globale standardizate sunt combinate cu cunoştinte locale prin intermediul reţelei aeriene şi maritime la nivel

    mondial ale Kuehne + Nagel.

    Dave Anderson, Global Head Supply Chain pentru BAT spune: “Prin centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre facem un pas important spre realizarea lanţului nostru de aprovizionare viitor. Serviciul oferit de Kuehne + Nagel este acum complet integrat in Modelul de operare target, oferind cresterea eficientei si flexibilitatii pentru a satisface nevoile de dezvoltare ale afacerii noastre globale.”

    Tobias Jerschke, Global Head of Integrated Logistics, Kuehne + Nagel a adaugat: “Piata pe care activeaza BAT se schimba foarte rapid. Prin parteneriatul strans si dezvoltarea in continuare a solutiilor centralizate de control Kuehne + Nagel, BAT poate raspunde rapid la noile provocari.”

    BAT este o companie din industria de tutun la nivel mondial cu branduri vandute in mai mult de 200 de piete, cu peste 57.000 de angajaţi şi peste 200 de branduri in portofoliu. Grupul a generat 5,5 miliarde de lire sterline profit din operatiuni în 2013.

    În România, British American Trading, cea mai mare  a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri netă de aproape 7 miliarde de lei şi un profit de 473 milioane de lei, în creştere faţă de 2012, când afacerile companiei s-au plasat la 6,9 miliarde de lei. Pe lângă BAT Trading, producătorul de ţigarete mai are o fabrică în Ploieşti (BAT România Investment SRL)  şi un centru de servicii de externalizare (British American Shared Services Europe, BASSE), iar cele trei entităţi au împreună în jur de 2.000 de angajaţi.

    Cu aproximativ 63.000 de angajati in 1000 de locatii in peste 100 de tari, grupul Kuehne + Nagel este unul din liderii mondiali a companiilor logistice.

  • Contrabandiştii de ţigarete pierd teren

    “Regiunea vest este în luna septembrie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, în această zonă a ţării piaţa neagră fiind în creştere (cu 16 p.p.., până la 42,1%). Următoarea regiune semnificativ afectată de contrabandă continuă să fie nord-est, cu o creştere de 1,8 p.p., până la 35,9%. Scăderi semnificative se înregistrează în regiunile nord-vest (minus 7,9 p.p. până la 11,8%), în Bucureşti (minus 7,9 p.p. până la 7,9%), în sud-est (minus 6,9 p.p., până la 7,2%), precum şi în sud-vest (cu 2,6 p.p. până la 14,7%). Cele mai reduse niveluri ale pieţei negre se înregistrează în regiunile centru şi sud (3%). Din punct de vedere al provenienţei, ”cheap whites” continuă să deţină cea mai mare pondere (48,7%), mai mult decât Ucraina (24%) şi Moldova (16,6%) împreună.”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    „În ultimele săptămâni, au fost destructurate trei reţele de contrabandişti la Constanţa, Iaşi şi Timiş, iar în Bucureşti a fost descoperit un depozit ilegal. Pentru ca eforturile autorităţilor şi ale producătorilor să nu se transforme în simple pierderi de resurse, este absolută nevoie de o politică fiscală coerentă. Intrarea contrabandei pe un trend ascendent, începând cu finele anului trecut, a fost cauzată de indexarea artificială a cursului de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală a accizei din aprilie, ceea ce a determinat creşterea diferenţei de preţ dintre produsele legale şi cele de pe piaţa neagră. În prezent, în pofida legii, cursul de schimb la care vor fi plătite accizele anul viitor este o necunoscută”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „Un punct procentual de contrabandă recuperat de piaţa legală înseamnă sume suplimentare anualizate la bugetul de stat de circa 35 miloane de euro. Trebuie însă subliniat că aceşti bani la buget se obţin cu eforturi şi resurse suplimentare. Numai pentru valul de percheziţii şi arestări presupus de destructurarea grupării de la Constanţa a fost nevoie de o desfăşurare de forţe însumând 180 de poliţişti”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “Sperăm ca descreşterea înregistrată de ultimul studiu să nu fie temporară. De curând, a fost convenit acordul de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina. Conform studiului Novel, zona de Vest a devenit în septembrie cea mai afectată de piaţa neagră, după ce, pe tot parcursul anului 2014, regiunea nord-est  înregistrase cele mai mari cote ale comerţului ilegal cu ţigarete”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, peste 40% din încasările din accize au provenit din accize la tutun. Anul trecut, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

  • Noi măsuri pentru combaterea pieţei negre la tutun

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a semnat un Protocol de colaborare cu fiecare dintre marile companii din industria tutunului (British American Tobacco – BAT, Japan Tobacco International – JTI şi Philip Morris International – PMI), în vederea combaterii comerţului ilegal cu ţigarete.

    Potrivit documentelor, personalul vamal şi cel specializat în prevenirea şi combaterea fraudei fiscale va beneficia de sprijinul şi expertiza celor trei companii de tutun, acordate în vederea eficientizării acţiunilor de combatere a contrabandei, precum şi a depistării produselor din tutun contrafăcute, care pot ajunge pe piaţa de desfacere din România sau din alte state membre ale Uniunii Europene. La rândul său, Direcţia Generală a Vămilor va furniza companiilor de tutun mostre de ţigarete reţinute în vederea confiscării şi, de asemenea, va transmite date şi informaţii cu privire la capturile de ţigarete.

    „Obiectivul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este de a asigura o mai bună colectare a taxelor în scopul creşterii veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, colaborăm cu toate instituţiile competente în combaterea evaziunii fiscale, continuând aplicarea fermă a  măsurilor de descurajare a iniţiativelor evazioniste şi a traficului ilegal cu produse accizabile”, a declarat Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    „Comercianţii legali vor plăti mai mult statului, dacă vânzările lor sunt mai puţin afectate de comerţul ilegal cu produse din tutun”, a declarat Romeo Florin Nicolae, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, coordonator al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Un exemplu de bună practică îl reprezintă acţiunile desfăşurate în luna iulie 2014 pe frontiera româno-moldovenească, în comun cu alte instituţii ale statului şi cu suportul producătorilor de ţigarete, împreună cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, care au condus la scăderea contrabandei cu ţigarete cu aproximativ 8% în luna iulie 2014 în regiunea nord-est, comparativ cu luna mai 2014, conform unei analize independente realizată de producătorii de ţigarete cu o societate de profil specializată în astfel de studii. (…) În perioada ianuarie – august 2014, lucrătorii Direcţiei Generale a Vămilor au descoperit aproape 49 de milioane de ţigarete traficate ilegal, a căror valoare depăşeşte suma de 6 mil. euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 34%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Vom extinde colaborarea şi cu Direcţia Generală Antifraudă Fiscală şi vom continua parteneriatele cu Direcţia Generală a Vămilor, prin susţinerea dezvoltării profesionale a lucrătorilor vamali, acordarea de suport pentru instruirea de noi echipe canine, precum şi prin derularea de campanii publice anticontrabandă în regiunile de frontieră ale ţării. Până acum, campaniile desfăşurate în zona de sud-vest, nord-vest şi nord-est au avut rezultate vizibile în ce priveşte scăderea pieţei negre”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, producătorii de ţigarete au virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii, ceea ce înseamnă 13% din totalul veniturilor bugetare şi circa 2% din PIB. Accizele plătite de companiile de tutun în 2013 reprezintă peste 40% din totalul veniturilor bugetare provenite din accize. Un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă înseamnă încasări suplimentare la bugetul de stat de circa 40 milioane de euro”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Printre acţiunile pe care le vizăm se numără sprijinirea campaniilor iniţiate de autorităţi pentru expunerea efectelor nocive ale comerţului ilicit şi furnizarea de expertize tehnice şi training  de specialitate pentru identificarea produselor contrafăcute,” a declarat Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

  • Ţigara electronică: miracol pentru fumători sau bombă cu ceas pentru sănătatea publică?

    Bombardamentul informaţional dinspre ambele tabere face aproape imposibil pentru neiniţiaţi, pentru publicul larg, să-şi facă o părere obiectivă. Mai ales având în vedere că de ambele părţi ale baricadelor apar personalităţi eminente, cu credibilitate în zona sănătăţii publice.

    DIRECTORUL GENERAL AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII, MARGARET CHAN, a primit recent o scrisoare semnată de 100 de specialişti în sănătate publică şi medici, care cer forului internaţional să adopte reglementări serioase pe piaţa ţigărilor electronice şi avertizează că aceste produse ar putea fi un ”cal troian” al corporaţiilor din industria tutunului.

    Experţii cer OMS reglementarea e-ţigaretelor cu aceleaşi măsuri dure aplicate în cazul ţigărilor normale, precum şi interzicerea reclamelor şi a altor forme de promovare, cu argumentul că pentru moment nu există dovezi ştiinţifice privind siguranţa acestor dispozitive, dar şi modul în care fumătorii sunt ajutaţi să renunţe la acest viciu. De asemenea, cei 100 de specialişti cred că ţigările electronice ar putea reprezenta o strategie a industriei tutunului de a ocoli reglementările stricte aplicate în ceea ce priveşte reclamele sau fumatul în spaţii publice.

    SCRISOAREA A VENIT ÎNSĂ ÎN REPLICĂ LA O ALTĂ MĂRTURIE, PRIMITĂ CU CÂTEVA ZILE ÎNAINTE DE MARGARET CHAN DE LA 53 DE OAMENI DE ŞTIINŢĂ, CARE SUSŢIN CĂ REGLEMENTAREA E-ŢIGARETELOR LA FEL DE DUR PRECUM A ŢIGĂRILOR OBIŞNUITE AR PRIVA FUMĂTORII DE O MODALITATE INOVATOARE ŞI TOT MAI POPULARĂ DE A RENUNŢA LA VICIU. De asemenea, cred experţii, ţigările electronice reduc efectele negative produse de fumat, oferind consumatorilor posibilitatea de a-şi obţine doza de nicotină fără a se expune la substanţele chimice periculoase din ţigările obişnuite. Scrisoarea este semnată de profesori, medici şi specialişti în nicotină şi în politici de sănătate publică de la centre şi universităţi de renume, precum Johns Hopkins, Columbia University, Georgetown University, University College London, Sorbona, Universitatea din Geneva etc.

    DE CEALALTĂ PARTE, SCRISOAREA CARE SE LAUDĂ CU DE DOUĂ ORI MAI MULŢI SEMNATARI ESTE SPRIJINITĂ DE MEDICI ŞI EXPERŢI ÎN ONCOLOGIE, pediatrie, boli cardiovasculare şi specialişti în sănătate publică, printre care profesori de la Universitatea Harvard, Universitatea Federală din Rio de Janeiro, Colegiul Regal de Pediatrie din Marea Britanie, Universitatea Maastricht, Universitatea Stanford, Universitatea din Sydney, Spitalul Universitar din Lausanne şi alte şcoli înalte.

    PROFESORUL FRANK CHALOUPKA, DIRECTOR LA CENTRUL PENTRU POLITICI PUBLICE ÎN SĂNĂTATE DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII DIN ILLINOIS, crede că lansarea de vapori cu arome pentru ţigările electronice, precum căpşuni sau gumă de mestecat, sugerează că producătorii ţintesc copiii şi tinerii, deşi promovează produsele drept o modalitate de renunţare la fumat. Este posibil ca e-ţigaretele să ajute unii fumători să se lase, însă nu există încă dovezi concrete în acest sens, notează el.

    UN STUDIU RECENT AL PROFESORULUI ROBERT WEST DE LA UNIVERSITY COLLEGE LONDON RELEVĂ CĂ ŢIGĂRILE ELECTRONICE SUNT MAI EFICACE DECÂT TRATAMENTELE CU ÎNLOCUITORI DE NICOTINĂ ÎN PRIVINŢA RENUNŢĂRII LA FUMAT. West se numără printre semnatarii scrisorii care cere OMS să nu reglementeze dispozitivele pe bază de vapori.
    ”Orice politici publice vor fi recomandate fie de OMS, fie de alte instituţii, este de importanţă capitală să fie bazate pe o evaluare obiectivă a dovezilor ştiinţifice. Sunt îngrijorat că până în acest moment OMS nu a obţinut o astfel de evaluare”, a afirmat West.

    El precizează însă că semnalele de alarmă privind implicarea corporaţiilor producătoare de ţigări pe piaţa e-ţigaretelor sunt legitime.

    Comunitatea ştiinţifică se teme de o revenire, un ”comeback” al marilor companii producătoare de tutun, care sunt pe cale să devină cel mai mare jucător pe piaţa ţigărilor electronice. Companiile susţin că investiţiile pe această nişă reprezintă doar o încercare de diversificare, din moment ce afacerea de bază este supusă unor presiuni uriaşe prin reglementare strictă şi avertismente abundente privind efectele negative asupra sănătăţii.

    OMS pare să încline către tabăra proreglementare, în timp ce unele guverne au început deja să ceară sfatul organizaţiei în ceea ce priveşte ţigările electronice. OMS va discuta la întâlnirea din luna octombrie propunerea de a introduce ţigările electronice în anvelopa de reglementare şi control aplicată în cazul tutunului obişnuit. Totuşi, Derek Yach, fost director în cadrul OMS şi liderul proiectului care a condus la dezvoltarea reglementărilor antifumat, se numără printre semnatarii scrisorii care argumentează că ţigările electronice nu trebuie controlate atât de strict.

    LANSATE ÎN 2007, ŢIGĂRILE ELECTRONICE AU DEVENIT DEJA UN BUSINESS DE MILIARDE DE DOLARI, iar bugetele de promovare sunt de ordinul zecilor de milioane. Zeci de milioane de oameni din întreaga lume le-au încercat, marea majoritate fumători sau foşti fumători. Ţigara electronică arată ca un gadget şi are un aer aparte. Fumătorii spun că experienţa este una falsă, însă satisfăcătoare. Opiniile sunt polarizate atât în mediul academic, cât şi în rândul publicului larg. În final, doar dovezile ştiinţifice de netăgăduit vor aduce ordine în vacarm, iar studiile care există pe această temă sunt considerate insuficiente pentru a trage o concluzie clară.

  • Săptămâna hoţilor: ce au găsit poliţiştii în ultimele cinci zile

    La data de 6 iunie, poliţiştii din cadrul I.P.J. Mehedinţi au efectuat 12 percheziţii domiciliare, pe raza a cinci localităţi din judeţ. În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării peste 13.400 de ţigarete marcate necorespunzător, 310 litri de alcool şi 71 de articole pirotehnice (petarde). Valoarea bunurilor confiscate este de peste 10.000 de lei.

    În perioada 2-5 iunie, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică, poliţiştii au efectuat 1.352 de controale, 278 de filtre, 15 de percheziţii şi 5 razii. Peste 400 de infracţiuni au fost constatate de poliţişti în această perioadă, iar poliţiştii au aplicat aproape 12.000 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 2.400.000 de lei.    
        
    În cele patru zile au fost constatate 408 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 217 în flagrant. Poliţiştii au prins 311 persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 47 au fost reţinute şi 16 arestate. De asemenea, au depistat 5 autoturisme semnalate ca fiind furate şi 25 de persoane urmărite.

    Au fost aplicate 11.999 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.426.673 lei, şi au fost confiscate bunuri în valoare de 175.005 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.292 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 294 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 48 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 10.058, dintre care 96 pentru consum de alcool şi 3.375 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 604 permise de conducere şi au retras 299 de certificate de înmatriculare.
     

  • Interbrands a devenit de la 1 mai distribuitor al ţigaretelor fabricate de Philip Morris

     “După o evaluare atentă a pieţei şi a strategiei noastre de distribuţie pe termen lung, am decis să încheiem un parteneriat cu Interbrands, una dintre cele mai importante companii de logistică de pe piaţă (…) Acest parteneriat reprezintă o etapă extrem de importantă în implementarea strategiei noastre de afaceri în cel mai eficient şi durabil mod posibil”, a declarat, într-un comunicat, Sergey Slipchenko, managing director al Philip Morris în România.

    Interbrands este cea mai mare companie de distribuţie din România, cu vânzări nete consolidate raportate în 2013 de 126 milioane euro şi 2.000 de angajaţi. Compania asigură distribuţia şi pentru produsele British American Tobacco, Procter&Gamble, Kotanyi, Henkel, Tchibo sau Mondelez.

    “Interbrands furnizează servicii de logistică şi distribuţie în România pentru companii internaţionale majore. Parteneriatul cu Philip Morris în România este atât un privilegiu, cât şi o provocare”, a declarat directorul general al companiei, Rand Sherif.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut cu 8,6% în Transilvania

    Prima campanie împotriva contrabandei cu ţigarete, organizată în Transilvania, ”faracontrabanda.ro, în sprijinul autorităţilor“, a fost lansată la Oradea.

    Campania de informare şi conştientizare a populaţiei din regiunea Transilvania este justificată de o constatare îngrijorătoare: comerţul ilicit cu ţigarete a înregistrat, în septembrie, o creştere de 8,6%. în zona Nord – Vest, cea mai importantă majorare comparativ cu restul regiunilor ţării, potrivit datelor companiei de cercetare Novel Research.

    În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene (Ucraina, Moldova) şi care aplică alt sistem de taxare decât cel european, preţul unui pachet de ţigarete este de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul realizat de reţelele de contrabandişti este imens. Acesta este şi mesajul principal al campaniei: ”Tu ai făcut primul milion? Din banii tăi, contrabandiştii au reuşit deja! Nu sprijini contrabanda cu ţigarete!“.

    ”Contrabanda prejudiciază societatea în ansamblu, prin diminuarea încasărilor bugetare, ceea ce conduce, implicit, la insuficienta finanţare a proiectelor sociale şi economice ale statului, dar şi la practicarea unei concurenţe neloiale şi distorsionarea mediului de afaceri. O prioritate pentru activitatea desfăşurată de ITPF Sighetu Marmaţiei este combaterea contrabandei cu ţigarete, aceasta reprezentând principalul fenomen infracţional care se manifestă la frontiera de nord a României. În acest sens, este semnificativă cantitatea de 4.263.721 pachete de ţigarete ridicate în vederea confiscării, în 2012 şi 2013. Realizările se datorează efortului depus cu simţ de răspundere de către lucrătorii noştri, iar ITPF Sighetu Marmaţiei, cu cele 17 structuri subordonate,  şi-a propus să continue lupta cu infracţionalitatea transfrontalieră de la frontiera de nord a României. Se constată o implicare constantă a cetăţenilor din localităţile situate în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina în contrabanda cu ţigarete peste frontiera verde, deoarece aceasta reprezintă o sursă de venit importantă“, a precizat Florin Coman, reprezentantul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu-Marmatiei.

    ”Preţul reprezintă principalul criteriu de alegere a produsului pentru categoriile de consumatori care optează pentru ţigaretele de contrabandă. Tocmai de aceea, am ales acest mesaj puternic. Oamenii trebuie să înţeleagă că, deşi la prima vedere poate părea că au făcut o afacere bună, afacerea de fapt este a contrabandiştilor, care se îmbogăţesc pe seama lor“, a declarat Ioana Mucenic, Partner & Head of Strategy, Pastel.

    ”Prin această campanie, vrem să îi informăm şi să îi educăm pe consumatori cu privire la elementele ascunse ale contrabandei. Ne dorim ca publicul să înţeleagă că în momentul în care cineva cumpără produse de contrabandă, de fapt, finanţează crima organizată. Fiecare poate face diferenţa, prin refuzul de a cumpăra următorul pachet de ţigarete de la contrabandişti”, a precizat Cristina Vasiloiu, director general Euromonitor Business Consulting Services.

     

  • Ce se întâmplă când toate pachetele de ţigări arată la fel

    Studiul KPMG Illicit Tobacco in Australia (”Tutunul ilegal în Australia”) a evidenţiat, de asemenea, că nivelul consumului produselor din tutun nu a scăzut în urma introducerii ambalajelor generice în decembrie 2012. Este prima dată din 2009 până în prezent când consumul nu înregistrează o scădere, ci se îndreaptă din ce în ce mai mult către comerţul ilegal şi produse contrafăcute.

    Pachetele de ţigarete ilicite, care de obicei nu conţin avertismente de sănătate, se comercializează în Australia la un preţ de numai 6 dolari canadieni (aproximativ 19 lei) ceea ce înseamnă mai puţin de o treime din preţul unor mărci de ţigarete legale. Brandul ilegal ”Manchester” a înregistrat o creştere explozivă, cota sa de piaţă majorându-se într-un singur an de la 0,3% până la 1,3% din consumul total de ţigarete, depăşind cota de piaţă a unor mărci legale precum Camel şi Kent. 

    Raportul realizat de KPMG la cererea celor trei mari companii producătoare care operează în Australia, inclusiv filiala australiană a Philip Morris International, include şi alte constatări importante precum:

    •           Nivelul consumului ilegal de ţigarete a atins cote record, înregistrând o creştere de la 11,8% la 13,3% din iunie 2012 până în iunie 2013.

    •           Factorul cheie care a condus la această situaţie a fost creşterea consumului de ţigarete ilegale de marcă, provenite în principal din contrabandă. Totodată, şi consumul ţigărilor contrafăcute a crescut.

    •           Creşterea de 154% pe piaţa neagră a ţigaretelor de marcă a adus în acelaşi timp un declin de până la 40% al volumului de ţigarete ilegale fără marcă, cunoscute în Australia drept „chop chop”.

    •           Dacă aceste tranzacţii de pe piaţa neagră ar fi fost făcute pe piaţa legală, guvernul ar fi colectat în plus 1 miliard de AUD din accize. 

     „Pentru prima dată de la implementarea experimentului cu ambalaje generice în Australia avem informaţii concrete care înlocuiesc presupunerile şi anticipările cu privire la impactul real, iar aceste informaţii arată că de la introducerea acestei măsuri, piaţa neagră a crescut, în vreme ce consumul total de tutun nu a înregistrat nicio scădere (*). Acest raport arată că aceia care au avut cel mai mult de câştigat de pe urma introducerii ambalajelor generice în Australia au fost contrabandiştii şi contrafăcătorii, în defavoarea bugetului de stat. în mai puţin de un an, consumul de produse din tutun ilegale a crescut cu 154 de procente. în consecinţă, Guvernul Australian a pierdut aproape 1 miliard de dolari australieni venituri din taxe, în timp ce bandele criminale care se află în spatele acestei operaţiuni şi-au umplut buzunarele“, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs România & Bulgaria.

    KPMG LLP deţine o experienţă semnificativă în măsurarea consumului cu produse ilegale din tutun înregistrat de anumite pieţe, incluzând în portofoliul său studiul publicat în Australia, un studiu de cercetare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene realizat în fiecare an începând cu 2006, un studiu recent în America Latină şi un studiu în curs de desfăşurare în regiunea Pacificului de Sud.

     

    Categorii de ţigarete ilegale

    •           Contrafăcute

    ţigaretele care afişează semne distinctive de mărci comerciale, produse fără acceptul deţinătorului mărcii.

    •           De contrabandă

    ţigaretele care intră şi sunt comercializate pe piaţă nerespectând legile fiscale şi vamale ale statului respectiv.

    •           Produse de tutun intitulate„Illicit whites”

    ţigaretele care sunt produse pe o piaţă pentru a fi aduse ilegal şi vândute într-o altă piaţă în care nu deţin autorizaţie legală de distribuţie. 

     

    (*) Consumul total de tutun (legal Ă ilegal) în Australia a crescut (sursa raport KPMG)

     

    CAGR 2012 – S1 2013           2009 – S1 2013

    Toate produsele ilicite   Ă13.1%            Ă8.2%

    Produse contrafăcute    Ă71.1%            -4.4%

    Produse din contrabandă          Ă161.9%          Ă80.2%

    Produse nemarcate       -69.9%            -28.4%

    Vânzări interne legale    -12%   -4.2%

    Consum total    Ă0.4%  -2.9%

     

    CAGR (%): Rata anuală compusă de creştere

    2012 – S1 2013: An complet 2012 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

    2009 – S1 2013: An complet 2009 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

  • Captură de proporţii a Poliţiei: aproape 80 de milioane de ţigări într-o singură zi

    La data de 1 noiembrie, poliţiştii din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor – IGPR, în cooperare cu specialişti din cadrul Direcţiei Generale Vamale, au verificat agenţii economici care desfăşoară operaţiuni cu ţigarete, ţigări de foi, trabucuri, tutun narghilea, tutun brut, în zonele libere Constanţa Sud Agigea, Giurgiu şi Curtici.

    Echipele de control au verificat legalitatea operaţiunilor de import – export şi intracomunitare, depozitele situate în zonele libere, precum şi micul trafic la frontieră sau comercializarea ilegală.

    Acţiunea a vizat activitatea a 20 de societăţi comerciale, sub aspectul respectării legislaţiei în vigoare privind operaţiunile în zonele libere şi al identificării situaţiilor în care mărfurile din categoriile vizate aflate în zonele libere, au fost introduse în circuitul comercial fără efectuarea formalităţilor vamale şi fără plata impozitelor şi taxelor aferente.

    În urma primelor verificări, faţă de 13 agenţi economici din zonele libere, poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor efectuează cercetări cu privire la activităţile desfăşurate. De la aceste firme, au fost indisponibilizate, în vederea continuării verificărilor, 79.118.263 de ţigarete.

    Au fost descoperite 5 societăţi comerciale care deţineau stocuri de produse din tutun fără a avea licenţe de lucru în zonele libere, existând, totodată, o diferenţă de aproximativ 30.000 de ţigarete, între stocurile scriptice şi faptice.

    De asemenea, activitatea a 4 agenţi economici face obiectul cercetărilor efectuate de Direcţia de Investigare a Fraudelor – IGPR şi Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Giurgiu, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni la regimul vamal şi al produselor accizabile.