BusinessMagazin

Tag: terenuri

  • Primăria Capitalei preia în administrare şase terenuri de la Ministerul Apărării Naţionale

    „Vrem să demarăm cât mai urgent construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri. Vom constitui un grup de lucru comun pentru a prelua în cel mai scurt timp terenurile aflate în administrarea MAPN”, a declarat Gabriela Firea, după o întâlnire avută miercuri cu ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor.

    Terenurile pe care Primăria Capitalei le vrea sunt pe Strada Odăi, în suprafaţă de 9.000 mp, 40.000 mp de pe Dimitrie Pompei şi 9.000 mp pe Strada Gheorghe Pătraşcu, potrivit unui comunicat de presă al PMB remis miercuri MEDIAFAX.

    „O prima măsură pe care am întreprins-o a fost identificarea unor terenuri care să se preteze la astfel de investiţii. O parte dintre acestea nu sunt, însă, în proprietatea municipiului Bucureşti, ci în proprietatea statului şi administrarea MAPN”, a mai declarat Gabriela Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat Legea privind combaterea ambroziei

    Potrivit proiectului, „proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, ai căilor ferate, ai cursurilor de apă, ai lacurilor, ai sistemelor de irigaţii, ai bazinelor piscicole, au obligaţia să desfăşoare lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia pentru evitarea instalării şi răspândirii vegetaţiei adventive invazive şi eliminarea ei în cazul prezenţei pe terenurile intravilane sau extravilane”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi să cumperi un apartament în Bucureşti LA JUMĂTATE din preţul pieţei

    Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că imobilele executate silit se tranzacţionează cu până la 70% sub media pieţei.

    Datele centralizate de Imobiliare.ro, relevă o discrepanţă semnificativă între preţurile proprietăţilor executate silit de pe portal şi ale celor tranzacţionate pe piaţa liberă în primul semestru al acestui an. Luând ca exemplu Bucureştiul, ecartul dintre cele două categorii de imobile este de minimum 30%, ajungând însă la un maximum de 70%, în funcţie de sectorul de piaţă analizat.

    Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat în cazul executărilor silite. Casele şi vilele scoase la licitaţie sunt cu 31% mai ieftine (de la 1.250 la 866 de euro pe metru pătrat), iar terenurile cu 35% (de la 1.083 la 707 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv 71%, se înregistrează pe segmentul spaţiilor comerciale din Capitală (de la 1.656 la 474 de euro pe metru pătrat).

    La nivel naţional, apartamentele au cel mai ridicat preţ mediu pe metru pătrat dintre toate tipurile de proprietăţi executate silit, respectiv 488 de euro pe metru pătrat; acestea sunt urmate de birouri (386 de euro pe metru pătrat), case (368 de euro pe metru pătrat), spaţii comerciale (314 euro pe metru pătrat), spaţii industriale (173 de euro pe metru pătrat) şi, în cele din urmă, de terenuri (33 de euro pe metru pătrat). Din perspectiva preţului unitar, apartamentele sunt însă, de departe, cel mai ieftin tip de imobile, având, de regulă, cele mai reduse suprafeţe, conform Imobiliare.ro.

    Discrepanţa ce poate fi observată la nivel naţional între preţul apartamentelor şi cel al caselor executate silit poate fi explicată prin faptul că doar 19% din ofertele din cea de-a doua categorie sunt situate în reşedinţele de judeţ, restul de 81% aflându-se în afara acesora. Astfel, proprietăţile aflate în capitale de judeţ sunt cu 1,6 ori mai scumpe decât cele din alte localităţi – 502 euro pe metru pătrat, faţă de 304 euro pe metru pătrat.  

    Comparativ cu a doua jumătate a anului precedent, numărul imobilelor scoase la licitaţie pe Imobiliare.ro s-a majorat cu 156% în primul semestru din 2017. Cele mai mari creşteri au avut loc pe segmentele de piaţă mai slab reprezentate, anume spaţii comerciale (+569%), spaţii industriale (+528%) şi birouri (+277%); pe de altă parte însă, numărul ofertelor de case executate silit a consemnat un avans de 155%, în vreme ce numărul apartamentelor şi al terenurilor scoase la licitaţie este mai mare cu 133% şi, respectiv, 131%.

    Din totalul proprietăţilor executate silit scoase la vânzare pe Imobiliare.ro în primul semestru al acestui an, segmentul rezidenţial deţine o cotă de piaţă majoritară, respectiv 90%, aceasta fiind împărţită între case (33,5% din total), apartamente (28,6%) şi terenuri (27,8%). Restul de 10% din total este reprezentat de segmentul comercial, compus din spaţii comerciale, spaţii industriale şi birouri.

    Din punctul de vedere a valorii de piaţă, segmentul terenurilor conduce detaşat în cadrul secţiunii de licitaţii de pe Imobiliare.ro, cu o pondere de 38% din total; pe următoarele locuri se situează ofertele de case (28,1%), spaţii comerciale (11,2%), apartamente (10,7%), spaţii industriale (10%) şi birouri (1,6%). Este interesant că, deşi segmentul comercial deţine o pondere de doar 10% din numărul de imobile executate silit în primul semestru din 2017, valoarea cumulată a acestora ajunge la 23% din total.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 1.480.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • 13 ani de Business Magazin: Antreprenorul braşovean pe care criza l-a făcut milionar: „Cerul este limita”

    12.000 mp, cât două terenuri de fotbal şi mai bine, măsoară doar una dintre cele două hale de producţie pe care le are Bilka la Braşov, lângă fosta platformă Tractorul, unde se construieşte acum centrul comercial Coresi. În total, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are 45.000 mp de teren, pe care sunt aşezate două hale de producţie, de unde ies câteva tipuri de învelitori metalice pentru acoperişuri.

    Cota de piaţă pe acest segment, în care a ajuns lider de doi ani, se va apropia anul acesta, conform estimărilor companiei, de 30%; două treimi din cifra de afaceri se datorează produselor proprii, iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare. A doua hală, cumpărată anul acesta, este în acest moment în curs de amenajare şi va găzdui de anul viitor trei linii noi de producţie, pentru creşterea felurilor de ţiglă fabricate de Bilka. Despre alegerea numelui firmei, antreprenorul braşovean spune că ştia că trebuie să aleagă un cuvânt scurt, memorabil, de impact, care să aibă puterea să reprezinte compania pe plan naţional şi internaţional. „Întâmplarea a făcut ca în perioada în care căutam un nume să-mi arunc ochii pe o hartă, pe care am văzut numele Bilka, un sat bulgăresc care am aflat că la recensământul din 2011 avea 602 locuitori.“

    Au trecut doar nouă ani de când Horaţiu Ţepeş a intrat în domeniu, pe vremea aceea fiind student în anul cinci la Facultatea de Inginerie (“nelicenţiat, pentru că am început munca şi nu m-am mai ocupat de şcoală“). A văzut că nu era uşor pentru colegii săi să se angajeze şi a aplicat la câteva firme din Sibiu („fără niciun fel de presiune“), iar al doilea interviu a fost ţinut cu reprezentantul unui concern cehoslovac, cu activităţi în domeniul ţiglei metalice, care încerca să-şi facă intrarea în România.

    A fost acceptat ca reprezentant tehnic, ceea ce însemna că trebuia să facă necesarul de materiale pe planurile de acoperiş în funcţie de cererile reţelei de distribuţie, în dezvoltare la acea vreme; la sfârşitul lui 2005 lucrau în jur de 40 de oameni în firma slovacă. „Lucrurile au evoluat rapid, am învăţat foarte multe despre acoperişuri, am făcut schimbări şi adaptări la piaţa românească, pentru că există diferenţe faţă de alte pieţe“. După câteva luni a fost numit director comercial şi a propus patronului slovac să deschidă o companie de vânzare de accesorii pentru acoperiş; la începutul lui 2006 sediul companiei a fost mutat de la Sibiu la Braşov. Dar slovacul a decis să-şi vândă afacerea şi aşa a apărut ideea de a porni în afaceri pe cont propriu, pentru că şi-a dat seama că nu poate lucra în cadrul companiei suedeze care a preluat firma slovacă. A fondat Bilka în 2007 şi vreme de un an a mers în paralel cu firma proprie dar şi cu statutul de angajat, până în momentul în care suedezii au preluat efectiv afacerea.

    Primii paşi ca antreprenor îi făcuse însă încă din 2005, cu un punct de vânzare a ţiglei în oraşul natal, Făgăraş, în urma înţelegerii cu patronul slovac; „m-am ocupat, am văzut cum funcţionează. La acea vreme lucrurile mergeau de la sine pentru că era o piaţă liberă, care ne împingea de la spate, pentru că nu exista concurenţă ca acum“. Pentru că era captivat de domeniul în care lucra, a învăţat, povesteşte acum, foarte multe despre piaţă nu numai în România, dar şi la nivelul regiunii, în Polonia, Slovacia, în Scandinavia. „Am studiat foarte mult branşa, dar nu forţat, lucrurile au venit de la sine pentru că mi-a plăcut foarte mult ce făceam“, subliniază în repetate rânduri. De fapt, întrebat ce hobbyuri are, răspunde că deseori vede afacerea şi ca pe o pasiune, mai cu seamă din prisma numărului de ore pe care i le solicită zilnic. Petrece 12 ore la birou şi legat de business se declară, în medie, conectat 24/7.

    Nici în concediu nu se rupe de afacere, „ar fi un mare disconfort şi cred că aş veni obosit mort dacă nu aş avea laptopul pe masă, chiar dacă trec două zile în care mă uit doar pe tabletă sau telefon, dar trebuie să ştiu că e deschis laptopul. Primul lucru pe care îl verifică este mailul, unde primeşte raportul cu vânzările zilnice, vede încasările zilnice, se uită pe expunerea în piaţă“. Spune că nu s-a gândit niciodată în şapte ani că are de gestionat probleme pe care nu le poate depăşi, că mereu pe anumite departamente sunt lucruri care trebuie rezolvate, dar totdeauna le-a depăşit de-a lungul timpului. „Şi sunt conştient că nu se vor termina niciodată.“

  • Cum poţi să cumperi un apartament în Bucureşti LA JUMĂTATE din preţul pieţei

    Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că imobilele executate silit se tranzacţionează cu până la 70% sub media pieţei.

    Datele centralizate de Imobiliare.ro, relevă o discrepanţă semnificativă între preţurile proprietăţilor executate silit de pe portal şi ale celor tranzacţionate pe piaţa liberă în primul semestru al acestui an. Luând ca exemplu Bucureştiul, ecartul dintre cele două categorii de imobile este de minimum 30%, ajungând însă la un maximum de 70%, în funcţie de sectorul de piaţă analizat.

    Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat în cazul executărilor silite. Casele şi vilele scoase la licitaţie sunt cu 31% mai ieftine (de la 1.250 la 866 de euro pe metru pătrat), iar terenurile cu 35% (de la 1.083 la 707 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv 71%, se înregistrează pe segmentul spaţiilor comerciale din Capitală (de la 1.656 la 474 de euro pe metru pătrat).

    La nivel naţional, apartamentele au cel mai ridicat preţ mediu pe metru pătrat dintre toate tipurile de proprietăţi executate silit, respectiv 488 de euro pe metru pătrat; acestea sunt urmate de birouri (386 de euro pe metru pătrat), case (368 de euro pe metru pătrat), spaţii comerciale (314 euro pe metru pătrat), spaţii industriale (173 de euro pe metru pătrat) şi, în cele din urmă, de terenuri (33 de euro pe metru pătrat). Din perspectiva preţului unitar, apartamentele sunt însă, de departe, cel mai ieftin tip de imobile, având, de regulă, cele mai reduse suprafeţe, conform Imobiliare.ro.

    Discrepanţa ce poate fi observată la nivel naţional între preţul apartamentelor şi cel al caselor executate silit poate fi explicată prin faptul că doar 19% din ofertele din cea de-a doua categorie sunt situate în reşedinţele de judeţ, restul de 81% aflându-se în afara acesora. Astfel, proprietăţile aflate în capitale de judeţ sunt cu 1,6 ori mai scumpe decât cele din alte localităţi – 502 euro pe metru pătrat, faţă de 304 euro pe metru pătrat.  

    Comparativ cu a doua jumătate a anului precedent, numărul imobilelor scoase la licitaţie pe Imobiliare.ro s-a majorat cu 156% în primul semestru din 2017. Cele mai mari creşteri au avut loc pe segmentele de piaţă mai slab reprezentate, anume spaţii comerciale (+569%), spaţii industriale (+528%) şi birouri (+277%); pe de altă parte însă, numărul ofertelor de case executate silit a consemnat un avans de 155%, în vreme ce numărul apartamentelor şi al terenurilor scoase la licitaţie este mai mare cu 133% şi, respectiv, 131%.

    Din totalul proprietăţilor executate silit scoase la vânzare pe Imobiliare.ro în primul semestru al acestui an, segmentul rezidenţial deţine o cotă de piaţă majoritară, respectiv 90%, aceasta fiind împărţită între case (33,5% din total), apartamente (28,6%) şi terenuri (27,8%). Restul de 10% din total este reprezentat de segmentul comercial, compus din spaţii comerciale, spaţii industriale şi birouri.

    Din punctul de vedere a valorii de piaţă, segmentul terenurilor conduce detaşat în cadrul secţiunii de licitaţii de pe Imobiliare.ro, cu o pondere de 38% din total; pe următoarele locuri se situează ofertele de case (28,1%), spaţii comerciale (11,2%), apartamente (10,7%), spaţii industriale (10%) şi birouri (1,6%). Este interesant că, deşi segmentul comercial deţine o pondere de doar 10% din numărul de imobile executate silit în primul semestru din 2017, valoarea cumulată a acestora ajunge la 23% din total.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 1.480.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Primăria Capitalei începe procedurile pentru crearea „Centurii Verzi” din jurul Bucureştiului

    „Obiectivul nostru este să ajungem la 30 de hectare de pădure la 1.000 de locuitori. S-a mai încercat demararea acestui proiect, Centura Verde a Capitalei, din nefericire nu s-a putut stabili o colaborare inter-instituţională eficientă cu unităţile administrativ-teritoriale din zona metropolitană din judeţul Ilfov. Acum nu se mai pune această problemă. Am fost Senator de Ilfov, am vorbit deja cu administratorii şi primarii şi consilierii primăriilor la care ne referim, nu vom mai avea de această dată niciun obstacol. Am discutat şi formal şi informal cu reprezentanţii Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu care vom semna un parteneriat prin care să să punem bazele acestei colaborări. Voi anunţa, în cel mai scurt timp, primele acţiuni de împădurire. Acest start nu îl mai putem rata, vă garantez”, a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    În expunerea de motive a proiectului aprobat de CGMB se precizează că realizarea Centurii Verzi a Municipiului Bucureşti este un obiectiv strategic pentru Capitală, fiind o resursă naturală importantă cu rol în combaterea efectelor schimbărilor climatice, reducerii poluării aerului, mărirea suprafeţelor spaţiului verde şi o oportunitate de stimulare a dezvoltării ariei metropoitane a Capitalei prin amenajarea unor poli de interes turistic şi agrement.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Smart Business: O afacere imposibil de realizat în Vest. Cum să renunţi la Bucureşti pentru un business izolat de restul lumii? – VIDEO

    “Cea mai mare împlinire este că un vis ce părea aproape imposibil de realizat este acum realitate şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni care se bucură de facilităţile şi serviciile centrului nostru de echitaţie“, îşi descrie Ionuţ Popescu proiectul pe care s-a concentrat în ultimii ani, rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro. Acesta se află pe coama unui deal, la trei kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). În prezent, Centrul de Echitaţie Potcoava este format dintr-o unitate de cazare cu 13 camere (în care se află şi un restaurant, o sală de conferinţe, spa) şi unde vin mai ales pasionaţii de turism ecvestru. Ei pot pot practica ”sportul aristocraţiei“ pe cei 13 cai din rasa Hafflinger aflaţi aici; opţiuni există însă şi pentru cei care nu se încumetă să se urce pe cal: pot opta între spa, tir cu arcul, trasee montane pe bicicletă. Originar din Bucureşti, Ionuţ Popescu s-a mutat în Runcu împreună cu familia sa odată cu dezvoltarea businessului. ”Ne place foarte mult, copiii sunt foarte fericiţi, agitaţia şi traficul aglomerat nu-mi lipsesc; în schimb teatrul, filmul, evenimentele culturale din Capitală, da.“

    În 2016, primul an de funcţionare a Centrului de Echitaţie Potcoava, acesta a ajuns la un grad de ocupare de 41,5%, generând o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. Previziunile lui Popescu sunt optimiste şi pentru anul în curs: antreprenorul se aşteaptă ca în 2017 centrul să ajungă la un grad de ocupare cuprins între 70 şi 85% şi o cifră de afaceri dublă faţă de anul anterior. 14 angajaţi permanenţi lucrează în prezent la Potcoava, iar peste vară antreprenorul mai angajează încă patru-cinci persoane.

    Anterior descoperirii pasiunii sale pentru cai, Ionuţ Popescu a studiat la Facultatea de Jurnalism şi a urmat apoi mai multe module de afaceri din cadrul Open University. Şi-a început parcursul profesional devreme, la 18 ani, ca asistent de marketing într-o companie din grupul RTC. ”Apoi, am fost pe rând: «tipul de la IT», manager IT, agent de vânzări, director de vânzări (papetărie), director vânzări IT (hardware şi software)“, îşi descrie el parcursul profesional. A decis că sosise momentul să înceapă un proiect antreprenorial în 2011, când a dezvoltat împreună cu fratele său o companie de servicii fiscale şi juridice.

    Ideea dezvoltării centrului de echitaţie îi venise însă în 2008, după ce, într-un weekend, a participat la Cross Country Farm, lângă Sighişoara. De atunci, nu i-a mai ieşit din cap ideea de a avea ”un loc cu cai la poalele muntelui“, iar un an mai târziu a cumpărat terenul pe care se află astăzi Potcoava. În 2010, a scris un proiect pentru accesarea de finanţare europeană, iar între 2013 şi 2015 a urmat construcţia propriu-zisă a proiectului. Valoarea totală a proiectului este de aproape 500.000 de euro, jumătate din sumă provine din finanţarea europeană, iar restul de 50%, din credite bancare. Recuperarea acesteia se va face, potrivit previziunilor lui Popescu, în maximum 10 ani.

    Din 2015 şi până azi, s-a axat pe promovarea şi îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferă la Potcoava. Acum, la final de săptămână, toate cele 13 camere ale centrului sunt ocupate, iar pe perioada verii se ocupă integral şi nopţile din timpul săptămânii. Majoritatea celor care vin aici sunt din Bucureşti – locul fiind la 115 km de Capitală -, iar accesul se face prin Bucureşti – Târgovişte – Fieni – Runcu, pe o rută departe de aglomeratul DN1 sau de autostradă. Cei mai mulţi dintre oaspeţii de la Potcoava sunt familii cu copii; de asemenea, un segment important îl reprezintă şi companiile care vin pentru diferite activităţi de team building sau instruire (aici este inclusă şi o componentă de educaţie asistată prin cai). Astfel, veniturile sunt generate de turismul de retail, de taberele organizate acolo (care, potrivit lui Popescu, se repetă anul acesta), team buildinguri corporate. Oaspeţii care vin aici plătesc 220 de lei cazare/noapte pentru o cameră dublă şi 115 lei/zi pentru masă. În ceea ce priveşte echitaţia, o sesiune de o zi pe traseele din împrejurimi pentru persoanele experimentate costă 240 de lei, iar lecţiile de echitaţie de o oră pentru începători costă 80 de lei. Există opţiuni şi pentru cei mai puţin pasionaţi de echitaţie: închirierea unei biciclete costă 80 lei/zi şi poate fi folosită pe traseele din împrejurimi. Centrul de Echitaţie Potcoava este dotat şi cu tir cu arcul, spa, o sală de conferinţe – servicii pe care Popescu le descrie necesare ”pentru completarea timpilor dintre orele de călărie“.

    Ionuţ Popescu nu indică un singur aspect dificil în dezvoltarea proiectului, ci spune că de amestecul de probleme diverse, de la finanţare europeană, credite bancare la construcţia propriu-zisă, avize şi autorizaţii, s-au legat principalele provocări. Însă şi aspectele specifice acestui business au reprezentat probe de trecut. Spre exemplu, caii de la centrul său de echitaţie sunt din rasa Hafflinger, ”calul de munte din Tirol“, despre care spune că i-a luat un an de zile să-i aleagă. ”Aveam nevoie de o rasă de cal de munte, care să fie obişnuit cu drumurile înclinate, să nu fie un cal înalt fiindcă în România sunt mulţi începători –, iar acesta are o înălţime medie de 1,5 m, să fie un cal blând şi totuşi să nu fie adormit, are şi un strop de sânge de cal arab.“ Popescu spune că aceştia au costat câte 2.500 de euro, iar în ceea ce priveşte întreţinerea lor, aceasta generează costuri de 1.000 lei/lună.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii, Popescu spune că în acestea intră, pe lângă îmbunătăţirea facilităţilor şi serviciilor prezente (în principal în zona de agrement ecvestru şi mâncare naturală), promovarea Centrului de Echitaţie către turiştii din vestul Europei. ”Îmi place România, este o ţară frumoasă şi plină de oportunităţi. Proiecte precum cel pe care l-am dezvoltat eu sunt aproape imposibil de realizat în ţările din vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile. Viaţa sălbatică este încă prezentă în munţii şi pădurile României şi acest fapt reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului“, descrie Ionuţ Popescu motivele pentru care a mizat pe acest proiect în ciuda obstacolelor întâlnite pe parcurs.

    Iar când vine vorba despre a da un sfat antreprenorilor care ar vrea să dezvolte un proiect similar, trasează câteva dintre lecţiile pe care le-a învăţat el însuşi: ”Să îşi aloce timp pentru analiza pieţei, să caute să îşi cunoască foarte bine potenţialii clienţi şi nevoile acestora. Şi poate cel mai potrivit ar fi să găsească un mentor, o persoană care a trecut deja printr-un astfel de proiect şi care poate oferi soluţii valoroase la multiplele probleme ce pot apărea pe parcurs.“

  • Smart Business: O afacere imposibil de realizat în Vest. Cum să renunţi la Bucureşti pentru un business izolat de restul lumii? – VIDEO

    “Cea mai mare împlinire este că un vis ce părea aproape imposibil de realizat este acum realitate şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni care se bucură de facilităţile şi serviciile centrului nostru de echitaţie“, îşi descrie Ionuţ Popescu proiectul pe care s-a concentrat în ultimii ani, rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro. Acesta se află pe coama unui deal, la trei kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). În prezent, Centrul de Echitaţie Potcoava este format dintr-o unitate de cazare cu 13 camere (în care se află şi un restaurant, o sală de conferinţe, spa) şi unde vin mai ales pasionaţii de turism ecvestru. Ei pot pot practica ”sportul aristocraţiei“ pe cei 13 cai din rasa Hafflinger aflaţi aici; opţiuni există însă şi pentru cei care nu se încumetă să se urce pe cal: pot opta între spa, tir cu arcul, trasee montane pe bicicletă. Originar din Bucureşti, Ionuţ Popescu s-a mutat în Runcu împreună cu familia sa odată cu dezvoltarea businessului. ”Ne place foarte mult, copiii sunt foarte fericiţi, agitaţia şi traficul aglomerat nu-mi lipsesc; în schimb teatrul, filmul, evenimentele culturale din Capitală, da.“

    În 2016, primul an de funcţionare a Centrului de Echitaţie Potcoava, acesta a ajuns la un grad de ocupare de 41,5%, generând o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. Previziunile lui Popescu sunt optimiste şi pentru anul în curs: antreprenorul se aşteaptă ca în 2017 centrul să ajungă la un grad de ocupare cuprins între 70 şi 85% şi o cifră de afaceri dublă faţă de anul anterior. 14 angajaţi permanenţi lucrează în prezent la Potcoava, iar peste vară antreprenorul mai angajează încă patru-cinci persoane.

    Anterior descoperirii pasiunii sale pentru cai, Ionuţ Popescu a studiat la Facultatea de Jurnalism şi a urmat apoi mai multe module de afaceri din cadrul Open University. Şi-a început parcursul profesional devreme, la 18 ani, ca asistent de marketing într-o companie din grupul RTC. ”Apoi, am fost pe rând: «tipul de la IT», manager IT, agent de vânzări, director de vânzări (papetărie), director vânzări IT (hardware şi software)“, îşi descrie el parcursul profesional. A decis că sosise momentul să înceapă un proiect antreprenorial în 2011, când a dezvoltat împreună cu fratele său o companie de servicii fiscale şi juridice.

    Ideea dezvoltării centrului de echitaţie îi venise însă în 2008, după ce, într-un weekend, a participat la Cross Country Farm, lângă Sighişoara. De atunci, nu i-a mai ieşit din cap ideea de a avea ”un loc cu cai la poalele muntelui“, iar un an mai târziu a cumpărat terenul pe care se află astăzi Potcoava. În 2010, a scris un proiect pentru accesarea de finanţare europeană, iar între 2013 şi 2015 a urmat construcţia propriu-zisă a proiectului. Valoarea totală a proiectului este de aproape 500.000 de euro, jumătate din sumă provine din finanţarea europeană, iar restul de 50%, din credite bancare. Recuperarea acesteia se va face, potrivit previziunilor lui Popescu, în maximum 10 ani.

    Din 2015 şi până azi, s-a axat pe promovarea şi îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferă la Potcoava. Acum, la final de săptămână, toate cele 13 camere ale centrului sunt ocupate, iar pe perioada verii se ocupă integral şi nopţile din timpul săptămânii. Majoritatea celor care vin aici sunt din Bucureşti – locul fiind la 115 km de Capitală -, iar accesul se face prin Bucureşti – Târgovişte – Fieni – Runcu, pe o rută departe de aglomeratul DN1 sau de autostradă. Cei mai mulţi dintre oaspeţii de la Potcoava sunt familii cu copii; de asemenea, un segment important îl reprezintă şi companiile care vin pentru diferite activităţi de team building sau instruire (aici este inclusă şi o componentă de educaţie asistată prin cai). Astfel, veniturile sunt generate de turismul de retail, de taberele organizate acolo (care, potrivit lui Popescu, se repetă anul acesta), team buildinguri corporate. Oaspeţii care vin aici plătesc 220 de lei cazare/noapte pentru o cameră dublă şi 115 lei/zi pentru masă. În ceea ce priveşte echitaţia, o sesiune de o zi pe traseele din împrejurimi pentru persoanele experimentate costă 240 de lei, iar lecţiile de echitaţie de o oră pentru începători costă 80 de lei. Există opţiuni şi pentru cei mai puţin pasionaţi de echitaţie: închirierea unei biciclete costă 80 lei/zi şi poate fi folosită pe traseele din împrejurimi. Centrul de Echitaţie Potcoava este dotat şi cu tir cu arcul, spa, o sală de conferinţe – servicii pe care Popescu le descrie necesare ”pentru completarea timpilor dintre orele de călărie“.

    Ionuţ Popescu nu indică un singur aspect dificil în dezvoltarea proiectului, ci spune că de amestecul de probleme diverse, de la finanţare europeană, credite bancare la construcţia propriu-zisă, avize şi autorizaţii, s-au legat principalele provocări. Însă şi aspectele specifice acestui business au reprezentat probe de trecut. Spre exemplu, caii de la centrul său de echitaţie sunt din rasa Hafflinger, ”calul de munte din Tirol“, despre care spune că i-a luat un an de zile să-i aleagă. ”Aveam nevoie de o rasă de cal de munte, care să fie obişnuit cu drumurile înclinate, să nu fie un cal înalt fiindcă în România sunt mulţi începători –, iar acesta are o înălţime medie de 1,5 m, să fie un cal blând şi totuşi să nu fie adormit, are şi un strop de sânge de cal arab.“ Popescu spune că aceştia au costat câte 2.500 de euro, iar în ceea ce priveşte întreţinerea lor, aceasta generează costuri de 1.000 lei/lună.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii, Popescu spune că în acestea intră, pe lângă îmbunătăţirea facilităţilor şi serviciilor prezente (în principal în zona de agrement ecvestru şi mâncare naturală), promovarea Centrului de Echitaţie către turiştii din vestul Europei. ”Îmi place România, este o ţară frumoasă şi plină de oportunităţi. Proiecte precum cel pe care l-am dezvoltat eu sunt aproape imposibil de realizat în ţările din vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile. Viaţa sălbatică este încă prezentă în munţii şi pădurile României şi acest fapt reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului“, descrie Ionuţ Popescu motivele pentru care a mizat pe acest proiect în ciuda obstacolelor întâlnite pe parcurs.

    Iar când vine vorba despre a da un sfat antreprenorilor care ar vrea să dezvolte un proiect similar, trasează câteva dintre lecţiile pe care le-a învăţat el însuşi: ”Să îşi aloce timp pentru analiza pieţei, să caute să îşi cunoască foarte bine potenţialii clienţi şi nevoile acestora. Şi poate cel mai potrivit ar fi să găsească un mentor, o persoană care a trecut deja printr-un astfel de proiect şi care poate oferi soluţii valoroase la multiplele probleme ce pot apărea pe parcurs.“

  • SURPRIZA pregătita de Gabriela Firea. Ce se va întâmpla cu unul dintre cele mai controversate terenuri din inima Bucureştiului

    Consilierii generali au aprobat, miercuri, proiectul de hotărâre privind solicitarea către Guvernul României de a trece terenul delimitat de Bulevardul Unirii, Strada Nerva Traian, Bulevardul Octavian Goga, Bulevardul Mircea Voda în administrarea Municipalităţii, pentru a fi construit un centru multifuncţional.

    „Primaria Capitalei va prelua iniţiativa proiectului de regenerare urbană „Esplanada”, care va cuprinde, printre altele, o sală de concerte, spaţii expoziţionale şi muzeale, inclusiv pentru pinacoteca municipiului Bucureşti şi pentru Muzeul Interactiv de Ştiinţe, clădiri cu funcţiuni de interes public, spaţii verzi şi de recreere etc.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • SURPRIZA pregătita de Gabriela Firea. Ce se va întâmpla cu unul dintre cele mai controversate terenuri din inima Bucureştiului

    Consilierii generali au aprobat, miercuri, proiectul de hotărâre privind solicitarea către Guvernul României de a trece terenul delimitat de Bulevardul Unirii, Strada Nerva Traian, Bulevardul Octavian Goga, Bulevardul Mircea Voda în administrarea Municipalităţii, pentru a fi construit un centru multifuncţional.

    „Primaria Capitalei va prelua iniţiativa proiectului de regenerare urbană „Esplanada”, care va cuprinde, printre altele, o sală de concerte, spaţii expoziţionale şi muzeale, inclusiv pentru pinacoteca municipiului Bucureşti şi pentru Muzeul Interactiv de Ştiinţe, clădiri cu funcţiuni de interes public, spaţii verzi şi de recreere etc.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro