BusinessMagazin

Tag: telefon mobil

  • Distrugerea unui stil de viaţă. “Am întâlnit un bărbat complet dezbrăcat, dar cu un telefon mobil legat la gât”

    Viaţa triburilor din Kenya nu s-a modificat de sute de ani, dar modernitatea începe să atingă şi cele mai izolate triburi. Astfel fotograful Neil Thomas s0a hotărât să documenteze modul de viaţă al triburilor şi felul în care tehnologia îi schimbă pe oameni.

    Neil Thomas a surprins imagini incredibile în nordul Kenyei cu triburi ale căror obiceiuri sunt pe cale de dispariţie.  “Am întâlnit un bărbat complet dezbrăcat, dar cu un telefon mobil legat la gât”, a spus Thomas. “Când l-am văzut cu telefon mi-am dat seama că lucrurile se vor schimba foarte repede”, a mai spus el.

    Regiunea Kenyei este considerată a fi leagănul umanităţii, astfel că pe teritoriul Kenyei au existat habitate umane încă din paleoliticul timpuriu. 

  • Bărbaţii nu pot sta departe de telefonul mobil, arată un experiment

    Femeile aşteaptă de două ori mai mult înainte să folosească din nou telefonul, dar nici ele, nici bărbaţii nu rezistă mai mult de un minut

    Dacă aştepţi un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îţi verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab, de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent, a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au aşteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-şi lua smartphone-ul. Bărbaţii nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, aşteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

    Pentru a studia mai departe relaţia noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

    Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai ataşaţi de aceste dispozitive decât conştientizează şi că a devenit ceva natural să te îndrepţi către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai aşteptăm, pur şi simplu. Caracterul imediat al informaţiilor şi al interacţiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital şi o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”

    Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

    “Cu cât participanţii îşi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât creşte temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acţiuni o intensifică pe cealaltă – îşi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.

    Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

    În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Aşa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri.

    “Smartphone-urile sunt parte integrantă din viaţa noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înţeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor şi altor informaţii pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci şi pentru infractori. Dacă informaţiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii şi cu anumite surse de informaţii.”

  • Bărbaţii nu pot sta departe de telefonul mobil, arată un experiment

    Femeile aşteaptă de două ori mai mult înainte să folosească din nou telefonul, dar nici ele, nici bărbaţii nu rezistă mai mult de un minut

    Dacă aştepţi un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îţi verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab, de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent, a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au aşteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-şi lua smartphone-ul. Bărbaţii nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, aşteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

    Pentru a studia mai departe relaţia noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

    Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai ataşaţi de aceste dispozitive decât conştientizează şi că a devenit ceva natural să te îndrepţi către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai aşteptăm, pur şi simplu. Caracterul imediat al informaţiilor şi al interacţiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital şi o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”

    Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

    “Cu cât participanţii îşi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât creşte temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acţiuni o intensifică pe cealaltă – îşi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.

    Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

    În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Aşa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri.

    “Smartphone-urile sunt parte integrantă din viaţa noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înţeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor şi altor informaţii pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci şi pentru infractori. Dacă informaţiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii şi cu anumite surse de informaţii.”

  • 7 predicţii despre viitorul media de la redactorul şef Business Insider

    Viitorul mass-media se schimbă aparent în fiecare zi datorită inovaţiilor care apar.

    Utilizatorii se îndepărtează din ce în ce mai mult de desktop, apropiindu-se astfel mai mult de telefonul mobil. Aplicaţiile de mesagerie sunt un pericol pentru e-mail. Şi dispozitivele inteligente sunt capabile de a se conecta cu tot ce se află în jurul nostru. Schimbările în tendinţe pot perturba afacerile, portofoliile, şi chiar vieţile de zi cu zi. Cei care sunt bine informaţi şi bine pregătiţi nu văd inovaţia ca o ameninţare, ci ca o oportunitate.

    În ultimii şase ani Business Insider a organizat conferinţe unde mai mulţi oameni au vorbit despre mass-media şi domeniul tehnologie şi schimbările prin care trec. Henry Blodget a deschis ultima conferinţă cu o prezentare intitulată  ,,7 predictii despre viitorul mass-media”.  Blodget este cofondator, CEO şi redactor – şef al Business Insider.

    Câteva dintre cele mai importante concluzii:

    • Consumul mediu digital este în creştere. Orice altceva este în scădere.
    • Materialele video, muzica şi abonamentele digitale “pentru ediţiile print” cresc rapid.
    • Publicitatea nativă va continua să prospere.
    • Criza existenţială de blocare a reclamelor (adblocker) se va rezolva de la sine.
    • Următoarea mare platformă (inovaţie) nu vor fi ochelarii inteligenţi, maşinile inteligente sau realitatea virtuală .
    • Reţelele de televiziune vor simţi în curând ,,durerea” ziarelor.
    • Puterea şi bogăţia vor fi mai concentrate ca niciodată.


     

  • Câţi români se joacă în online şi pe mobil şi cât cheltuiesc pentru asta?

    In-game advertising şi advergaming sunt noţiuni din ce în ce mai des vehiculate şi în industria de advertising din România. Prima noţiune se referă la expunerea mesajului publicitar în jocuri existente, în timp ce cea de-a doua presupune crearea unui joc în scopul promovării unui produs, dar ambele adresează acelaşi segment de consumatori: utilizatorii de jocuri electronice.

    În cazul in-game advertising, pentru a putea obţine mult doritul click, brandurile trebuie să convingă acesti utilizatori să îşi întrerupă experienţă de joc, adică să determine o schimbare imediată de comportament, transferându-i dintr-o stare de relaxare sau deconectare, într-o zonă decizională. În acest scop este important să stim cum pot brandurile sa isi integreze mesajul lor in experienta de joc online sau pe mobil.

    Acesta a fost obiectivul principal al unui studiu cantitativ desfasurat in Februarie 2016 de Starcom MediaVest Group pe un esantion de 2563 respondenti, reprezentativ pentru populatia online din mediul urban, cu varste peste 18 ani.

    „Principala motivaţie pentru a juca jocuri electronice este de a face timpul de aşteptare să treacă mai repede, deconectând de la grijile cotidiene. Activarea spiritulului competitiv este de asemenea un puternic factor determinant, mai ales pentru online gamers“, declară Rodica Mihalache – head of Consumer & Business Insights, Starcom MediaVest Group.. Indiferent daca sunt jucate online sau prin aplicatii, jocurile ofera satisfactie, intensificata prin premii si recompense. Jucatorii din Romania sunt mai degraba solitari, jocurile electronice in echipa fiind preferate de ¼ din ei si mai putin de 1/3 considerand jocul o ocazie de socializare. Segmentul de jucatori “profesionisti”, care vad din online gaming o metoda de a castiga bani, este foarte mic in Romania.

    Chiar daca interactiunile din jocuri sunt limitate, discutiile despre jocuri au loc pe numeroase canale, dintre care cele mai utilizate sunt grupuri de interese de pe Facebook, videoclipuri pe YouTube, discutii pe forumuri si pe bloguri.

    Facebook ramane principala destinatie pentru online & mobile gaming, ceea ce face ca jocurile de tip Puzzle (e.g. Candy Crush Saga) sa fie in topul preferintelor, iar cei care joaca sa fie in proportii egale barbati si femei.

    Cum majoritatea joaca in paralel mai mult de 2 jocuri online, urmatoarele destinatii in topul preferintelor sunt website-urile din .com si platformele online de genul Xbox, Steam sau PlayStation Network. Astfel, 20% din cei care joaca online afirma ca platesc pana la 500 de lei pe luna pentru aceasta activitate.

    Românii joacă în medie tre jocuri pe telefonul mobil, arată studiul realizat de Starcom Mediavest Group. Nu toate jocurile instalate sunt şi jucate: 8% dintre cei care îşi instalează mai mult de trei jocuri pe telefonul mobil vor juca maximum trei dintre ele. „Comparativ cu online gamers, jucătorii în aplicaţii pe telefonul mobil petrec mai puţin timp într-o sesiune de joc, mai exact jumătate din timpul unei sesiuni de gaming online. Cu toate că beneficiază de mobilitate, principalul loc în care jocurile pe telefonul mobil sunt jucate este propria casă, iar intervalul de timp preferat de majoritatea este între orele 19.00 – 00.00“, declară Rodica Mihalache – head of Consumer & Business Insights, Starcom MediaVest Group. Tot ea arată că mai puţini români sunt dispuşi să aloce bani pentru jocuri pe telefonul mobil (14%), iar suma de bani alocată este considerabil mai mică (maxim 50 lei) decât în cazul jocurilor online (maxim 500 de lei), în special pentru cumpărături în cadrul aplicaţiei. „In-app puchases sunt principala modalitate prin care mobile gamers aleg să plătească bani pe jocuri sub formă de aplicaţii de mobil, aşadar implicarea jucătorilor în povestea jocului ridică şansele ca aceaştia să se implice şi financiar“, adaugă Rodica Mihalache.

    66% din online gamers sunt interesaţi de reclamele afişate în jocuri şi nu le consideră deranjante mai ales dacă le permit să joace sau să avanseze în joc gratuit sau dacă susţin cauze sociale. Acelaşi comportament se regăseşte şi în cazul jocurilor instalate pe telefonul mobil, mai arată studiul relizat de Starcom Mediavest Group.

    20% isi aduc aminte brandurile comunicate in timpul jocului si 11% chiar ar vrea sa cumpere produsele carora li s-a facut reclama pe aceasta cale. Categoriile considerate a se integra natural in online & mobile games sunt IT&C, fashion, carti, turism, electronice si electrocasnice:

    Fie ca este sau nu asociat in mod natural cu jocurile online sau pe mobil, orice brand sau produs poate determina reactia dorita din partea jucatorilor, daca urmareste dorintele acestora, iar Rodica Mihalache enumeră:

    –           Cei mai multi joaca din lipsa de activitate, pentru a nu se plictisi si pentru o buna parte dintre jucatori experienta de joc marcheaza o deconectare in scop de relaxare. O experienta de brand care intretine aceasta dispozitie determinata de joc creste rata de transfer din utilizatori de joc in vizitatori de brand landing page.

    –           Brandurile trebuie sa respecte comportamentul de joc: daca aceasta experienta este una solitara, nu trebuie fortata o experienta de brand in scop de socializare in cadrul jocului. Comportamentul de socializare poate fi sustinut de catre branduri pe canalele in care au loc discutii despre jocuri (grupuri de interese de pe Facebook, videouri pe YouTube, discutii pe forumuri si pe bloguri etc).

    –           Spre deosebire de jucatorii in aplicatii pe telefonul mobil, online gamers sunt mai implicati in experienta jocului, petrecand mai mult timp pe sesiune, fiind motivati intr-o masura mai mare de spiritul competitiv, cheltuind mai multi bani pentru aceasta pasiune. Pentru ei cele mai importante sunt beneficiile pe care brandurile pot sa le ofere in cadrul jocului: acces gratuit la un nou nivel sau la noi abilitati/ noi instrumente/ noi echipamente utile pentru a progresa; castigarea de premii sau statusuri pe care sa le afiseze in joc; trucuri pentru a trece de anumite etape dificile etc.

    –           Din ce in ce mai mult castigul capata valente emotionale, acest trend fiind vizibil si in randul jucatorilor care manifesta o receptivitate crescuta fata de reclamele afisate in joc pentru a sustine cauze sociale. Implicarea in experienta de brand poate fi aprofundata daca experienta de joc contribuie la sustinerea respectivei cauze: de exemplu, pentru toti jucatorii care ajung la nivelul x, brandul doneaza suma de bani Y.

  • Un român vorbeşte peste 250 de minute lunar de pe telefonul mobil

    Utilizatorul de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă în medie pe lună circa 170 MB trafic de internet mobil, trimite 75 de SMS-uri şi vorbeşte peste 250 de minute de pe telefonul propriu, se arată într-un studiu realizat de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii). Totodată, un utilizator ocazional de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă lunar 56 MB trafic de internet, trimite doar 25 de SMS-uri şi sună cu puţin peste 80 de minute.

    La polul opus, utilizatorul intensiv de telefonie mobilă consumă lunar peste 500 de MB trafic de internet, trimite peste 220 de mesaje şi vorbeşte peste 750 de minute. Comparativ cu profilul de consum al utilizatorului configurat pentru perioada anterioară, se remarcă o creştere a traficului în afara reţelei pe toate segmentele de consum, pe fondul reglementării de către ANCOM a valorii maxime practicate de operatori pentru tarifele de terminare a apelurilor în reţelele mobile şi corelat cu axarea operatorilor de telefonie mobilă pe oferte cu minute nelimitate sau naţionale incluse.

  • Cum a ajuns smartphone-ul un asistent de care omul nu se desparte şi în ce fel a schimbat societatea

    „Ce-ar fi să-mi spui când ai început să urăşti telefonul?“, este replica unui psihiatru în dialog cu un bărbat din povestea SF „Ucigaşul“ a lui Ray Bradbury. Însă aici nu este vorba despre un ucigaş obişnuit, ci despre unul de produse electrice. Ucigaşul cu pricina face asta din cauza faptului că este sătul de tehnologie şi de impersonalitatea produselor precum: telefonul-radio, tele-speakerul şi permanenta conectivitate pe care acestea o oferă. Sună familiar? Pariem că da.

    Această poveste a fost scrisă în 1953, însă este mai de actualitate ca niciodată. Telefonul ca mijloc de comunicare şi-a pierdut funcţia iniţială, cea de comunicare de la distanţă, în urmă cu mai mulţi ani. Acum telefonul mobil este un produs multifuncţional pe care-l avem mai tot timpul în preajmă, un produs care a devenit un obiect important în modul cum oamenii comunică şi funcţionează. „Toţi navetiştii stăteau acolo, obosiţi, şi vorbeau cu nevestele prin radiourile de mână: Acum sunt la colţul străzii 49. Acum o luăm pe strada 61″, scrie Bradbury, în povestea căruia „ucigaşul“ a folosit un dispozitiv pentru a bruia aparatele pasagerilor: „Locuitorii acelui autobuz se văzură deodată siliţi să facă conversaţie între ei. Panică! Se stârni o panică teribilă, ca între animale“.

    Bradbury îşi exprimă temerile legate de evoluţia tehnologiei prin intermediul acestui „ucigaş“. Produsele menţionate în povestirea scrisă în urmă cu peste 50 de ani există astăzi sub o altă formă şi denumire, însă efectele sunt cam aceleaşi sau chiar mai grave. Iar asta o simt pe pielea mea. Fiecare zi de muncă începe cu alarma telefonului, care se află pe noptieră, apoi, cu ochii încă îngreunaţi de somn, ridic telefonul şi lumina albă stridentă mi se lipeşte pe retină.

    Verific notificările, mailurile venite peste noapte, apoi, întins pe spate, intru pe Facebook. Văd o ştire, mai jos o poză a unui amic, apoi un clip se derulează şi tot aşa. Abia peste două-trei minute mă ridic din pat. În perioada în care am documentat acest articol am încercat să fiu mai atent la felul cum românii folosesc telefonul mobil. Cel mai uşor este în mijloacele de transport în comun. Mai tot timpul oamenii stau aplecaţi deasupra telefoanelor, câţiva vorbesc între ei, puţini mai citesc o carte, iar alţii aşteaptă, pur şi simplu.

    Într-o zi, mă aflam în metrou, în drum spre birou, şi am putut constata că, din 11 persoane aflate în vagon, doar eu şi cu încă o persoană nu foloseam telefonul inteligent. Într-o altă zi, într-un restaurant fast-food, la o masă se aflau patru sau cinci adolescenţi şi toţi se uitau în telefon şi din când în când mai aruncau câte-o vorbă peste masă, însă niciunul nu ridica capul din ecranul luminos. Aceste observaţii sunt empirice, însă conturează tabloul societăţii în care trăim astăzi şi în care smartphone-ul a devenit un instrument pe care cei mai mulţi oameni îl consideră indispensabil.

    REVOLUŢIA MOBILĂ

    Telefonul mobil a devenit parte din rutina zilnică a omului modern, un asistent de care nu se desparte, o poartă către ştiri, social media, distracţie şi orice formă de comunicare. Smartphone-urile au penetrat fiecare aspect al vieţii cotidiane. Este unul dintre cele mai fascinante obiecte, care, spre deosebire de PC sau laptop, este mai uşor de personalizat şi funcţionează de multe ori ca o extensie a individului. „Cu ocazia fiecărei sarcini telefonul, de acum un asistent personal, oferă şi fură putere. Oferă putere economisind timp şi scurtând distanţe, conectând o societate obişnuită să comunice verbal. Şi mai oferă putere obţinând aproape instantaneu informaţii. Telefonul eliberează şi îngrădeşte în acelaşi timp: spaţiul de interacţiune nu mai este deloc bine definit (putem fi în altă cameră, în altă clădire, în altă ţară atunci când interacţionăm); dar în acelaşi timp ne obligă să răspundem cât de repede putem“, spune sociologul Andrei Boteşteanu.

    Potrivit studiului Google România intitulat „O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus“, smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care românul le verifică să nu le fi uitat acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? „Nu este posibil“, au răspuns 56% dintre respondenţi, în timp ce 11% au spus că, dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el. Un prieten mi-a povestit la un moment dat cum un adolescent de 14 ani l-a întrebat ce jocuri se juca pe telefon când era mic. Prietenul meu a zis că niciun joc, la care tânărul a întrebat cu uimire ce făcea cu telefonul mobil. „Nu aveam telefon când eram mic“, a spus el. Dacă un adolescent de 14 ani nu-şi imaginează viaţa fără telefon mobil, oare ce ne vor întreba în adolescenţă copiii care sunt acum la grădiniţă?

     

  • Unde s-au dus banii cu care s-au plătit prin SMS biletele de tramvai

    Ştiţi unde s-au dus banii cu care aţi plătit biletul de tramvai sau autobuz prin SMS? Nici directorii de la şase regii de transport din ţară nu ştiu! Firma care intermedia legătura cu operatorii de telefonie mobilă a intrat în insolvenţă şi nu a mai plătit facturi de sute de mii de lei, scrie digi24.ro

    Metoda plăţii prin SMS a unei călătorii era foarte simplă: ori de câte ori un călător achita un bilet cu telefonul mobil, banii ajungeau în conturile unei firme intermediare.

    După ce îşi reţinea o parte din sumă, aceasta trebuia să vireze companiei de transport local contravaloarea călătoriei.

    În România există mai multe companii care gestionează sisteme de plată prin SMS, dar cea care a câştigat licitaţia pentru intermedierea plăţilor Simplus Invest SRL, din Bucureşti, care oferă astfel de soluţii din 2002. Aceasta a câştigat licitaţiile organizate în mai multe oraşe, dar la sfârşitul anului trecut a intrat în insolvenţă, după ce au acumulat datorii de peste 8 milioane de lei.

    În schimb, autorităţile din Iaşi au abandonat complet plata prin SMS a călătoriilor.

    560.000 de lei a fost gaura lăsată în bugetul Regiei Autonome de Transport Public Iaşi de firma care a intermediat plăţile biletelor prin SMS în perioada iunie 2014 – ianuarie 2015. Compania de transport a oprit sistemul de plată anul trecut în februarie şi a mers în instanţă ca să recupereze datoria. Abia în noiembrie a încasat o parte din bani.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Gadgeturile anului

    Apple, care a revoluţionat industria telefoanelor mobile în 2007 prin lansarea primului iPhone, este prezent şi anul acesta în topul gadgeturilor prin intermediul terminalelor mobile iPhone 6s şi iPhone 6s plus. Telefoanele celor de la Apple rămân cu aceleaşi coordonate, performanţă hardware îmbinată cu optimizare software care încântă fanii. Rămânem la categoria smartphones pentru a menţiona alte două terminale care funcţionează pe Android, sistemul celor de la Google. Vorbim de OnePlus 2 şi de Nexus P6, telefonul Google produs de Huawei.

    OnePlus 2 este un telefon high-end cu carateristici tehnice bune la un preţ relativ scăzut (peste 300 de dolari). A ieşit în evidenţă şi datorită unei metode de marketing interesante, clienţii care vor să-l achiziţioneze nu-l pot cumpăra, pur şi simplu, de la magazin, ci au nevoie de invitaţie. Al doilea, Nexus P6, este o combinaţie ideală dintre hardware şi software. Are un display de 5,7 inchi, un procesor Octa-core de 2000 mHz, 3 GB RAM, o cameră de 12,3 MP şi o baterie încăpătoare (3450 mAh) şi rulează cea mai nouă variantă de  Android, Marshmallow. O menţiune notabilă aici este şi  Motorola Droid Turbo 2, primul telefon cu ecran indestructibil. Display-ul telefonului este realizat din cinci straturi diferite, fiecare având rolul de a absorbi şocul în cazul unui incident. Cei care vor să scape de traumele display-ului crăpat trebuie să scoată din buzunar peste 600 de dolari pentru acest dispozitiv.


    Telefonul îndeplineşte multe funcţii (vorbim, navigăm pe net, facem fotografii şi multe altele), dar pasionaţii de fotografie nu se mulţumesc doar cu un smartphone pentru fotografie. De aceea, pentru ei se produc aparate de fotografiat performante care să le satisfacă nevoile. Una dintre cele mai interesante camere de fotografiat din 2015 este A7RII a celor de la SONY. Este o cameră cu un senzor full-frame uriaş cu o rezoluţie de 42 MP, poate filma 4K, are WiFi incorporat, stabilizator de imagine, funcţionează în condiţii de luminozitate scăzută (valoarea ISO poate ajunge până la 102.400). Singura problemă ar fi bateria, care se duce cam repede, dar pentru asta există soluţii.


    Un produsmai puţin vizibil lansat anul acesta, dar foarte impresionant este un HARD DISK SSD produs de Samsung. Ştim că nu este la fel de uşor de apreciat precum un telefon, dar acest produs este cel mai încăpător SSD de pe piaţă (16 terabytes), este foarte rapid şi are doar 2,5 inchi grosime. Preţul? Undeva între 5.000 ŞI 7.000 DE DOLARI.


    Tot anul acesta s-a vorbit intens despre realitatea virtuală şi gadgeturile care să faciliteze această tehnologie în rândul consumatorilor. Facebook a cumpărat Oculus Rift, pe care vrea să-l comercializeze din 2016, la fel şi Microsoft prin HoloLens şi HTC prin Vive. Aşa că să neaşteptăm la o primăvară plină de realitate virtuală. Trebuie să menţionăm faptul că prin HOLOLENS utilizatorul nu experimentează o realitate virtuală, ci una augmentată. Adică utilizatorul nu va fi captivat în întregime de un univers virtual, ci imaginile virtuale vor fi proiectate în mediul existent.


    Rămânem în ograda Apple pentru a vorbi despre un alt produs al companiei din California. APPLE WATCH este primul smartwatch care a atras cu adevărat atenţia consumatorilor. Faptul că este produs de Apple, dar şi diverse inovaţii precum Force Touch sau motorul Taptic l-au făcut să fie printre cele mai impresionante “ceasuri inteligente” de pe piaţa electronicelor.


    SHARP LV-85001 este primul televizor cu rezoluţie 8K (da, aţi citit bine) şi poate fi achiziţionat pentru 133.000 de dolari. Problema este că nu prea există filme şi clipuri video realizate la o asemenea rezoluţie. Dar este bine să fim pregătiţi pentru viitor, nu?


    SAMSUNG GEAR 2 este competitorul Apple Watch şi are un display rotund de 1,2 inchi şi rezoluţie 360×360. Este un ceas performant cu aspect plăcut şi autonomie respectabilă (poate rezista şi două zile fără încărcare).


    INTEL COMPUTER STICK este cel mai mic computer din lume. Este cam cât degetul mare de la mână şi transformă orice televizor sau monitor, dotat cu port HDMI, într-un computer funcţional. Rulează Windows 10, are 2 GB RAM, 32 GB spaţiu de stocare şi costă 100 de dolari.

    Să ieşim puţin din zona gadgeturilor clasice şi să vorbim despre RICOH THETA. Acest device este  o minicameră video, cu un senzor de 14 MP, ce poate înregistra în jur de 25 de minute, cu o panoramă de 360 de grade, prin simpla apăsare a unui buton. Astfel utilizatorii acestui device pot da o nouă perspectivă fotografiilor şi clipurilor video tradiţionale.


    La categoria laptopuri 2015 merită menţionate DELL XPS 13, MACBOOK, MICROSOFT SURFACE BOOK, dar şi DELL CHROMEBOOK 13, un altfel de laptop care câştigă teren în Statele Unite, dar, din păcate, la noi nu se comercializează. Chromebook-urile sunt laptopuri ieftine, uşoare, cu o autonomie a bateriei foarte mare (de la 5-6 ore în sus) ce rulează sistemul de operare Chrome. Printre dezavantaje se numără faptul că pentru a-l utiliza la potenţial maxim este necesară conexiune permanentă la internet, nu are un hardware foarte performant şi, de multe ori, este realizat din materiale ieftine. Dell Chromebook 13 se categoriseşte ca fiind un chromebook business ale cărui specificaţii variază (de la procesor Celeron până la Intel i5, cu touchscreen sau fără şi cu până la 8 GB de RAM). Bateria are o autonomie de aproape 10 ore, iar preţul începe de la 400 de dolari şi poate ajunge până la 800-900 de dolari.


    Tot Dell ne oferă şi XPS 13, care rulează Windows 10 şi are un ecran QHD+ de 13 inchi într-un format de laptop de 11 inchi (marginile ecranului au fost eliminate). Are o baterie capabilă, specificaţii de top şi este unul dintre cele mai uşoare laptopuri de pe piaţă (1,17 kg).
    Anul acesta Microsoft a lansat primul său produs hardware. Este un produs hibrid (tabletă-laptop) care a impresionat pe toată lumea. E foarte puternic (reprezentanţii Microsoft susţin chiar că este cu 50% mai rapid decât Apple MacBook Pro), ultraportabil şi poate fi folosit ca un laptop veritabil sau ca o tabletă.


    Noul MacBook de la Apple are 13 mm grosime şi un ecran retina de 12 inchi, ultraportabil, performant cu acelaşi design marca Apple.


    TRUNKSTER este o valiză, însă nu una normală. Trunkster îţi poate încărca telefonul, se cântăreşte singură şi are un dispozitiv GPS încorporat, pe care îl poţi conecta la smartphone în caz că ţi‑au fost rătăcite bagajele. În plus, Trunkster nu are fermoar şi poate fi deschis doar la comandă, prin intermediul unei uşi asemănătoare cu cea a unui garaj.


    Odată cu numărul tot mai mare de device-uri conectate la internet creşte şi dorinţa pentru o conexiune mai bună şi o acoperire mai mare, dar pentru acest lucru avem nevoie de unul sau mai multe routere (în funcţie de dimensiunea casei). Routerele le înghesuim în colţuri, le punem sub birou şi, în general, încercăm să le ascundem vederii pentru că nu sunt tocmai obiecte de design interior. Google vrea să schimbe asta prin routerul său numit OnHub. Acesta este elegant, cu un design minimalist care nu trebuie ferit de ochii lumii. Pe lângă asta, OnHub este şi un router capabil care oferă viteze de până la 1.900 Mbps pe frecvenţe de 2,4 şi 5 GHz. Şi în plus nu are nicio lumină vizibilă care să ne deranjeze noaptea.


     

  • GAFA incredibilă a lui Băsescu: Fostul preşedinte şi-a făcut public fără să vrea numărul de telefon mobil şi adresa personală de e-mail

    Fostul preşedinte al României a semnat astăzi adeziunea la PMP, iar pe foaia de înscriere, pe care a făcut-o publică, este trecut numărul de telefon mobil şi adresa personală de e-mail. 

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, că s-a înscris în PMP, precizând că cel mai important motiv pentru revenirea sa în viaţa politică este apărarea mandatelor sale prezidenţiale.