BusinessMagazin

Tag: telefon

  • Start-up-urile care vor să schimbe modul în care călătoresc românii

    CityLink, un start-up care a dezvoltat o platformă de sharing pentru biciclete şi autoturisme, în care sunt implicaţi şi antreprenorii Călin Fusu (Neogen) şi Dan Boabeş, are în plan ca în cinci ani să aibă operaţiuni în toate oraşele mari din România, dar şi pe pieţe externe.
    „CityLink va fi în cinci ani în toate oraşele mari din România, dar va fi şi în alte ţări şi în primul rând acolo unde avem noi astăzi produse, în Republica Moldova, în Ucraina şi alte ţări mai mici din Europa“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Igor Grosu, cofondator şi CEO al CityLink. Proiectul CityLink s-a conturat la finalul lui 2018, iar start-up-ul a făcut primii paşi începând cu martie 2019. În companie s-au investit 700.000 de euro, iar în proiect un milion de euro. În sezonul de vară am oferit 350 de biciclete pentru închiriere în Bucureşti. Ne vom relansa în 2020 serviciul de închiriere de biciclete oferind posibilitatea ca acestea să poată fi preluate şi lăsate oriunde în Bucureşti, la fel cum se întâmplă acum cu mai multe platforme care închiriază trotinete electrice.“
    În prima etapă start-up-ul va pune gradual pe străzile din Bucureşti peste 100 de autoturisme hibride Toyota. „Am comandat 130 de maşini Toyota Yaris şi Corolla hibride. Ţinând cont de faptul că structura de staţii de încărcare electrice este în dezvoltare ne-am propus să facem tranziţia cu maşini hibride, să fie comod şi pentru clienţi în caz că nu au unde să alimenteze în afara oraşelor sau la munte maşina pur electrică. Am vrut să oferim şi alternativa de alimentare cu benzină, de aceea am ales autoturisme hibride. Am analizat mai multe oraşe în care sunt active servicii de car-sharing, am calculat dimensiunile oraşelor, numărul de maşini şi gradul lor de utilizare per client şi ne-am propus ca distanţa maximă până la maşină să fie de cel mult un kilometru, adică mergând pe jos ca într-o plimbare să fie până în zece minute. Aşa am ajuns la o formulă de 150 – 180 de maşini“.
    Un alt start-up local, Perpetoo, a investit 450.000 euro pentru dezvoltarea unei platforme online care le oferă proprietarilor de maşini posibilitatea de a-şi închiria automobilul dacă nu îl folosesc în mod curent, aceştia stabilindu-şi singur tariful de închiriere. Astfel, cei care au nevoie de o maşină pentru câteva zile pot apela la serviciul Perpetoo, tarifele pornind de la sub 20 euro/zi, la care se adaugă şi costul asigurării CASCO – circa 5-7 euro/zi.
    Aurelian Marin, cofondatorul Perpetoo, estimează că până la finalul acestui an platforma va genera în total venituri de 1,5 milioane de euro, sumă din care firma va reţine circa o cincime sub formă de comision, restul mergând la proprietarii care îşi închiriază maşinile prin intermediul platformei.
    „În prezent avem 50 de maşini disponibile în platformă, însă alte câteva sute de maşini se află în aşteptare, fiind în diferite faze de înscriere. Sunt şi maşini care aparţin aceloraşi proprietari ce au deja câteva maşini înscrise în platformă, dar aşteaptă să mai vadă cum funcţionează, iar pe măsură ce apar mai multe cereri de închiriere, îşi vor aduce mai multe maşini în platformă”, a declarat Aurelian Marin, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Serviciul Perpetoo a fost lansat simultan în toamna anului trecut în patru oraşe din ţară – Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi.
    „În aceste patru oraşe sunt cele mai active aeroporturi din România. Intenţionăm ca pe parcursul acestui an să mai lansăm serviciul în alte patru oraşe din ţară – Constanţa, Oradea, Braşov şi Sibiu, fiindcă sunt locaţii cu potenţial turistic foarte mare”, a precizat el.
    Potrivit lui Mihai Rotaru, antreprenorul român care a pus bazele Clever Taxi, aplicaţia mobilă de taxi vândută în urmă cu doi ani indirect gigantului german Daimler, piaţa de ride-sharing din România este evaluată la circa 1 mld. dolari anual.
    Recent, Rotaru a pus bazele unui nou start-up în zona de mobilitate urbană, numit Neobility, pentru care a primit deja o finanţare de 600.000 euro din partea fondului de investiţii Early Game Ventures şi a Simple Capital, vehiculul de investiţii al lui Andrei Pitiş. Neobility se axează tot pe zona de tehnologie pentru mobilitate urbană, scopul fiind îmbunătăţirea transportului din oraşe. Mai exact, Neobility lucrează în prezent la dezvoltarea unei platforme care să integreze soluţiile alternative de mobilitate urbană.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Proiect: Ecotree
    Ce face? Platformă online pentru facilitarea reciclării deşeurilor
    Investiţia iniţială: 100.000 euro
    Evaluare proiect: 1 mil. euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitaţi: Marius Cîrstea, cofondator şi director dezvoltare al Ecotree, şi Alexandru Petrescu, cofondator şi director operaţiuni Ecotree

    Proiect: Nummo
    Ce face? Aplicaţie mobilă de logopedie
    Investiţia iniţială: 60.000 euro
    Evaluare proiect: 800.000 euro
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Ana Maria Onică, fondator UberPixel

    Proiect: eMove.io
    Ce face? Platformă software pentru companiile specializate în mutări
    Investiţia iniţială: 60.000 euro
    Evaluare proiect: 1 mil. euro
    Necesar de finanţare: minimum 100.000 euro
    Invitaţi: Fabian Clain, fondator eMove.io, şi Cosmin Filipaş, director dezvoltare în cadrul eMove.io

    Proiect: ProfiCircle
    Ce face? Platformă online B2B de tip marketplace pentru digitalizarea licitaţiilor în cazul proiectelor de amenajare a spaţiilor comerciale
    Investiţia iniţială: 100.000 euro
    Necesar de finanţare: 400.000 euro
    Invitat: Eduard Daniliuc, cofondator ProfiCircle

    Proiect: Bob
    Ce face? Aplicaţie mobilă de realitate augmentată pentru spaţii de co-working
    Investiţia iniţială: circa 5.000 euro
    Necesar de finanţare: 750.000 euro
    Invitat: Andrei Ciubotaru, cofondator Bob 

  • Unde să fugi de telefon: ce e de făcut dacă vreţi să nu mai folosiţi atât de mult telefonul

    Dacă, totuşi, vor să petreacă o vacanţă în linişte, există anumite locuri care-i ajută să se descurce fără avantajele tehnologiei moderne ca telefonia mobilă sau internetul fără fir. Printre acestea, conform Washington Post, se numără un complex de 17 bungalouri din Costa Rica, Lapa Rios Ecolodge, situat în pădurea tropicală de pe Peninsula Osa, unde nu este semnal la telefon şi nici internet, oaspeţii petrecându-şi timpul în natură. O fostă mănăstire la nord de Roma, Eremito, aflată la jumătate de oră depărtare de orice drum şi accesibilă doar cu vehicule 4×4, a fost special amenajată ca să-i ajute pe cei care-i trec pragul să se detaşeze de tehnologie, camerele nefiind prevăzute cu televizor sau internet, iar la mesele luate în comun fiind obligatorie tăcerea. În America de Nord, în Alaska, se află cabana Ultima Thule Alaska Lodge, la care se ajunge cu avioanele unităţii de cazare, turiştii fiind preluaţi de la Anchorage şi neputând ajunge altfel acolo. Situată în cel mai mare parc natural din SUA, Wrangell-St. Elias National Park and Preserve, nu beneficiază de acoperire din partea reţelelor de telefonie mobilă, iar conexiunea la internet este foarte lentă. Temerarii pot opta pentru Skylodge Adventure Suites din Peru, din apropiere de Machu Picchu, unde cazarea se face în nişte capsule prinse de munte cu cabluri. Turiştii pot admira stelele, dormi şi mânca, neavând semnal la telefon şi nici internet. 

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • Cum arată noul telefon Nokia şi cât costă acesta

    HMD Global, compania care deţine licenţa Nokia pentru telefoane, a anunţat disponibilitatea Nokia 2.3 în România, la preţul recomandat de 579 de lei, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Telefonul are o cameră duală cu diverse funcţii AI, pentru cele mai reuşite fotografii, Nokia 2.3 dispune de un ecran 6.2” HD+ şi o autonomie a bateriei de până la două zile, pentru o experienţă de entertainment imersivă şi de durată. Potrivit reprezentanţilor companiei, telefonul este pregătit pentru Android 10 şi va primi actualizări de securitate lunare, garantate timp de trei ani, şi update-uri ale sistemului de operare timp de doi ani, fiind aşadar un smartphone care se va îmbunătăţi odată cu trecerea timpului.

    Nokia 2.3 dispune de o cameră duală şi de noua funcţie „Recommended Shot”, care ajută utilizatorii să aleagă cea mai reuşită fotografie. Fie că este vorba despre un backflip surprins în aer, un portret de familie în care toată lumea zâmbeşte sau un gol înscris în timpul meciului, „Recommended Shot” captează fotografii atât înainte, cât şi după apăsarea butonului declanşator şi sugerează cea mai bună fotografie din această serie. Utilizatorii Nokia pot fi siguri că vor capta fotografii creative, cât mai variate, cu ajutorul funcţiilor AI precum „Portrait Mode” sau cele pentru luminozitate scăzută. 

    Cu ajutorul butonului special Google Assistant, utilizatorii pot economisi timp folosind comenzi vocale pentru a vizualiza următoarele programări din calendar, pentru a afla mai multe informaţii din trafic şi multe altele. De asemenea, Nokia 2.3 dispune de recunoaştere facială biometrică, ce permite deblocarea telefonului dintr-o privire. „Utilizatorii din întreaga lume au apreciat telefoanele din gama Nokia 2. Nokia 2.3 reprezintă încă o confirmare a promisiunii noastre de a le oferi consumatorilor o experienţă de utilizare mereu nouă – oferindu-le acces la actualizări ale sistemului de operare timp de doi ani şi la actualizări lunare de securitate  timp de trei ani, chiar şi pentru segmentele de preţ accesibile. Mai mult, Nokia 2.3 include funcţii AI de ultimă generaţie, un ecran de dimensiuni mari şi o autonomie a bateriei de până la două zile, cu care utilizatorii Nokia sunt deja obişnuiţi. Este aşadar alegerea perfectă pentru acei utilizatori pentru care smartphone-ul este gadget-ul principal,” a declarat Juho Sarvikas, Chief Product Officer HMD Global.

    Nokia 2.3 dispune şi de funcţia „Portrait Mode”, evidenţiind trăsăturile persoanelor din prim plan şi estompând planul secund, pentru portrete de excepţie. După realizarea fotografiilor, utilizatorii pot folosi Google Photos pentru a ajusta nivelul de estompare. Cu o cameră duală de 13MP/2MP, utilizatorii pot realiza portrete unice, folosind funcţia bokeh, fundaluri cu efecte blur precum Classic, Butterfly, Heart, Star, dar şi fotografii captivante, ajustând focusul în momentul editării. 

    Terminalul îmbină fuziunea avansată a fotografiilor şi expuneri multiple (realizarea mai multor fotografii cu opţiuni variate de luminozitate şi îmbinarea acestora), astfel încât utilizatorii să poată realiza fotografii uluitoare, detaliate, chiar şi în condiţii cu luminozitate redusă.

    Datorită tehnologiei Adaptive Battery cu suport AI, autonomia bateriei noului Nokia 2.3 durează până la două zile. Terminalul învaţă preferinţele utilizatorului în materie de aplicaţii şi astfel poate fi folosit pentru mai mult timp pentru vizionarea filmelor şi serialelor preferate, direct pe ecranul de 6.2” HD+.

    Inspirat din cultura nordică, Nokia 2.3 are un design atemporal, fiind nu doar estetic, ci şi rezistent. Datorită unui strat 3D nano-texturat, telefonul nu alunecă din mână, iar detaliile finisajelor lasă o impresie de durată. Datorită ingineriei structurale avansate utilizate în design-ul acestui terminal, camera duală şi flash-ul au fost integrate perfect pe spatele telefonului, fără nicio denivelare. Structura din metal turnat oferă telefonului mai multă rigiditate, protejând totodată componentele din interior.  

    Nokia 2.3 este pregătit pentru Android 10, beneficiază  de actualizări lunare de securitate, garantate timp de trei ani, şi actualizări ale sistemului de operare, timp de doi ani, îmbunătăţindu-se aşadar odată cu trecerea timpului şi fiind totodată o investiţie de viitor. Cele mai recente funcţii Android 10 le vor permite utilizatorilor accesul la dark mode, pentru a îmbunătăţi autonomia telefonului şi vizibilitatea. De asemenea, aceştia vor beneficia de un nivel ridicat de confidenţialitate şi multe alte funcţii.Nokia 2.3, este disponibil în România pe culorile Cyan Green, Sand şi Charcoal, cu varianta de memorie de 2/32GB, la preţul recomandat de 579 RON.

     


     

  • Aplicaţia care foloseşte puterea telefonului tău pentru cercetare în domeniul medical

    Descrierea inovaţiei:
    Cei interesaţi pot descărca aplicaţia DreamLab, având apoi posibilitatea de a alege un proiect pe care să îl susţină; de fiecare dată când telefonul este la încărcat şi conectat la internet, va folosi pentru cercetare puterea de procesare nefolosită. Fiecare utilizator poate să aleagă una dintre temele de cercetare disponibile în acest moment pentru care doreşte să contribuie: tumori maligne – descifrarea corelaţiilor genotip-fenotip (Garvan Institute of Medical Research – Australia), medicamente personalizate genetic pentru tratamentul anti-cancer (Imperial College London – Marea Britanie) sau folosirea arhitecturii genomului în elaborarea medicamentelor personalizate pentru pacienţii cu cancer (Istituto Firc di Oncologia Molecolare – Italia). Pe baza testelor realizate de Vodafone, 33 de dispozitive noi vor analiza acelaşi volum de date la fel de rapid ca un nucleu CPU al unui supercomputer intern obişnuit din cadrul unei organizaţii de cercetare. Unui computer personal care ar funcţiona 24 de ore, zi de zi, i-ar trebui 300 de ani pentru a analiza toate informaţiile necesare unui astfel de studiu, pe când 100.000 de telefoane inteligente funcţionând, fiecare, 6 ore pe noapte ar putea să obţină aceleaşi rezultate în trei luni. DreamLab face parte din programul global Connecting for Good al Fundaţiei Vodafone, care promovează utilizarea conectivităţii pentru a provoca o schimbare. DreamLab a fost iniţial dezvoltat de Vodafone Australia, pentru a susţine cercetarea genomică de talie mondială în domeniul oncologiei a Institutului de Cercetare Medicală Garvan. Acum, DreamLab a fost adusă în România de către Fundaţia Vodafone România, care va aduce noi parteneri de cercetare, pentru a fi susţinuţi de utilizatori. Serverul DreamLab este susţinut de AWS, iar aplicaţia a fost construită de echipa de la b2cloud.

    Elementul de noutate:
    Un aspect care încetineşte cercetarea în domeniul oncologiei şi al genomicii este accesul limitat de care dispun cercetătorii la supercomputere care să le prelucreze datele complexe. DreamLab le oferă partenerilor de cercetare acces gratuit la un supercomputer virtual dedicat, pentru a accelera cercetarea în domeniul oncologiei şi al genomicii. De asemenea, acesta eliberează resurse de calcul interne pentru alte activităţi de cercetare.

    Efectele inovaţiei:
    De la lansare şi până în acest moment, aplicaţia a fost descărcată de peste 16.000 de ori. Utilizatorii din România au contribuit la rezolvarea unui proiect de cercetare a cancerului care a luat premiul Tech for Good la UK Tech Awards.

  • TikTok: Noua vedetă din telefonul tău

    Creată iniţial sub numele de Musical.ly – o reţea de socializare care a devenit cunoscută pentru că le permitea utilizatorilor să realizeze videoclipuri de tip lipsync (în care utilizatorul simulează că ar cânta o anumită melodie) – TikTok a devenit una dintre cele mai puternice platforme din lume după ce a fost achiziţionată de chinezii de la ByteDance.

    La trei ani după ce a fost lansată, aplicaţia TikTok a ajuns la 500 de milioane de utilizatori activi zilnic, potrivit Datareportal, o performanţă pentru care gigantul Facebook a avut nevoie de patru ani, iar Instagram a avut nevoie de şase ani.

    În ceea ce priveşte numărul de utilizatori activi zilnic, TikTok a depăşit deja LinkedIn, Twitter, Pinterest şi Snapchat. Dintre aceştia, circa 150 de milioane reprezintă utilizatori activi în China – unde este utilizată varianta chineză a aplicaţiei, şi anume Douyin. Cu astfel de cifre, TikTok a prins viteză pe finalul anului trecut, astfel încât în primul trimestru din 2019 a devenit a treia cea mai descărcată aplicaţie din lume, cu 188 milioane de utilizatori.

    Ce este interesant de remarcat este că TikTok e singura aplicaţie din top cinci cele mai descărcate în T1 2019 care nu este deţinută de Facebook. Totuşi, asta nu înseamnă că Facebook nu ar fi vrut să deţină TikTok. Potrivit Business Insider, în 2016 Facebook a pierdut jumătate
    de an încercând să cumpere Musical.ly, într-o încercare de a intra în forţă pe piaţa din China, însă discuţiile au eşuat.

    În ianuarie 2019, TikTok a ajuns la 1 miliard de instalări la nivel global – AppStore cumulat cu Google Play. Însă cine o foloseşte? Aşa cum au evoluat trendurile, generaţiile se succed în reţelele de socializare. Dacă în urmă cu 10 ani Facebook era încă tărâmul tinerilor, care a evoluat de la text, ştiri şi imagini la conţinut preponderent foto-video, astăzi nu mai este cazul.

    Tinerii au început încă de acum câţiva ani să migreze dinspre Facebook spre Instagram, apoi spre Snapchat, iar acum spre TikTok. Practic, fiecare aplicaţie pe care au pătruns pas cu pas adulţii, părinţii şi bunicii a fost părăsită de tineri.

    Astfel, datele Globalwebindex arată că 41% dintre utilizatorii TikTok au vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. Acest rezultat nu este întâmplător, astfel încât compania a ţintit încă de la început – de când era Musical.ly – utilizatorii cu vârste sub 18 ani. Dar la ce se uită oamenii de marketing şi advertiserii? Unul dintre cei mai importanţi indicatori în privinţa reţelelor sociale este reprezentat de timpul mediu petrecut pe platformă de utilizatori.

    Spre exemplu, Facebook scoate cel mai bun timp pe acest indicator, de 58,5 minute pe zi în medie, urmată de Instagram cu 53 minute pe zi, potrivit BusinessofApps. TikTok nu este departe de Instagram, astfel încât aplicaţia înregistrează un timp mediu pe platformă de 52 minute pe zi, urmată de Snapchat, cu 49,5 minute pe zi.

    Valabilă în 155 de ţări şi disponibilă în 75 de limbi, TikTok este o platformă pe care sunt vizionate miliarde de videoclipuri în fiecare zi. O statistică realizată de platforma Influencermarketinghub arată că în 2018 deja era depăşit nivelul de 1 miliard de videoclipuri vizualizate zilnic. În luna noiembrie, rezultatul a fost deja vizibil: ByteDance, proprietarul platformei, a anunţat că a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind giganţii Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    Astfel, ByteDance a devenit al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, adică 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3 – care a descris performanţa drept „o creştere extraordinară”. Prin comparaţie, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari. Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.
    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinezesc al TikTok – Douyin – şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

  • Huawei, concurenţă serioasă pentru Samsung. Compania chineză lansează propriul model de telefon pliabil, mai ieftin decât varianta lui coreeană

    Lansarea smartphone-ului 5G Mate X a fost întârziată de două ori în acest an, întrucât Huawei, al doilea producător de smartphone-uri din lume, a fost nevoit să se ocupe de întreruperile tehnice de aprovizionare cauzate de plasarea pe listă neagră comercială impusă de SUA în mai.

    Această mişcare a afectat vânzările de smartphone-uri ale Huawei în Europa. Cu toate acestea, compania a înregistrat venituri în creştere cu 27% în trimestrul al treilea datorită vânzărilor solide din China şi datorită livrărilor realizate înainte de interzicerea din mai.

    Noul smartphone, un concurent pentru modelul Samsung Galaxy Fold, care a fost introdus pe piaţă luna trecută, va fi lansat oficial pe 15 noiembrie în China, la preţuri începând de la 16.999 de yuani (2.403 dolari), a spus un purtător de cuvânt al Huawei.

    De asemenea, compania a anunţat că îşi menţine planul său global de lansare.

    Washingtonul susţine că Huawei, de asemenea cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, reprezintă un risc pentru securitatea naţională, deoarece echipamentele sale ar putea fi folosite de Beijing pentru a spiona – fapt negat în mode repetat de compania din Shenzhen.

  • Amenzi de 30.000 lei în primele 8 ore de la intrarea în vigoare a noilor reguli din Codul Rutier

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate în prima parte a zilei în zonele cu valori crescute ale traficului, în special în centrul Capitalei. Valoarea totală a amenzilor este de 30.000 de lei.

    „35 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate în primele 8 ore ale zilei, de către Brigada Rutieră din cadrul Poliţiei Capitalei pentru folosirea telefonului la volan, în valoare de aproximativ 30.000 de lei. Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate în zona de centru, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Unirii, zonele cu trafic mai intens. Poliţiştii au urmărit, printre activităţile de reducere a riscului rutier, dacă conducătorii auto au înteles să respectele noile modificări legislative referitoare la folosirea telefonului mobil la volan”, a precizat pentru MEDIAFAX, Claudiu Costea, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere.

    Potrivit sursei citate, nu a existat o acţiune planificată, verificările poliţiştilor fiind parte din activităţile obişnuite.

    Începând din data de 12 octombrie, intră în vigoare reglementările privind sancţionarea celor care scriu mesaje, transmit live, filmează sau vorbesc la telefon sau orice alt dispozitiv mobil în timpul condusului. Noile reguli se aplică atât şoferilor de autovehicule cât şi celor care conduc alte categorii de vehicule pentru care nu au nevoie de permis de conducere, cum ar fi bicicletele.