BusinessMagazin

Tag: telefoane mobile

  • A creat unul dintre cele mai mari start-up-uri din lume. În două luni a lansat 24 de gadget-uri

    UPQ, start-up din Tokyo fondat în iunie 2015, a dezvăluit nu mai puţin de 24 de produse în şapte categorii: fie că e vorba de un smartphone fără cartelă SIM, o cameră asemnănătoare GoPro sau un display de 50 de inci cu o rezoluţie 4k, toate produsele au ajuns de la stadiul de idee în producţie în două luni.

    “Cred că am avut 100 de idei, însă ne-am limitat la 24”, a spus Yuko Nakazawa, fondatorul şi CEO-ul UPQ.

    Drumul ei spre antreprenoriat nu a fost unul clasic. Şi-a început cariera în cadrul Casio ca product planner, unde era responsabilă pentru telefoane, smartphone-uri şi camere compacte. În 2010, Casio şi divizia de telefoane mobile Hitachi s-au unit sub o nouă umbrelă, numită NEC. Nu a fost chiar mulţumită de angajatorul ei, aşa că Nakazawa a demisionat în 2012.

    Nu s-a angajat la altă firmă, ci a decis, cu ce economii avea, să-şi deschidă o cafenea. În octombrie 2014 a văzut o reclamă pentru un hackathon de hardware. “Nici măcar nu ştiam ce este un hackathon, aşa că am căutat pe Google.”, a spus ea.
    Lui Nakazawa i-a plăcut ideea de a sta o noapte întreagă şi de a încerca să facă un produs. Deşi nu avea cunoştiinţe de inginerie sau de design, a aplicat şi a fost acceptată în hackathon. Echipa ei a creat o cutie (lunch box) denumită X Ben conectată la internet. Produsul a fost un succes, iar echipa a fost invitată la Frontier Makers, un fel de accelerator, în cadrul căruia echipelor li se oferă 8.000 de dolari pentru a produce un prototip, dar şi ajutor la lansarea în piaţă.

    “Plănuiam să mă întorc la cafenea, dar mi-am dat seama că pot să creez ceva interesant şi fără să lucrez la o companie mare. Nici nu ştiam ce este un start-up atunci, dar tot timpul am vrut să construiesc produse de la zero”, a declarat Nakazawa.

    În cadrul unui târg de electronice de la Austin, Texas, Nakazawa i-a cunoscut pe cei de la Cerevo, care sunt recunoscuţi pentru produsele lor smart şi accesori pentru smartphone-uri. Astfel, după Austin, a fost angajată în aprilie în cadrul Cerevo pe poziţia de product manager. Două luni mai târziu şi-a fondat propria companie, UPQ, însă nu a rupt legăturile cu Cerevo deoarece start-up-ul, UPQ, se bazează pe serviciile Cerevo pentru inginerie, design şi controlul calităţii.

    Produsul de vârf al UPQ este smartphone-ul A01. Telefon care rulează un procesor quad-core, android 5.1 şi are un display de 4.5 inci. Pe lângă asta, este dual SIM, o raritate în Japonia.
    Specificaţiile telefonului nu sunt incredibile comparativ cu Galaxy sau Iphone, însă este foarte ieftin (116 dolari).
    “Smartphone-urile sunt foarte complicate datorită componentelor sale foarte variante. Dacă poţi construi un smartphone poţi face aproape orice”, este de părere Nakazawa.

    UPQ mai are în ofertă un monitor de 50 de inci cu o rezoluţie 4K la 600 de dolari, o cameră de full-HD de 14 MP pentru 124 de dolari, un stabilizator de imagine pentru telefoane mobile, un gemantan de voiaj cu baterie şi porturi pentru încărcare pentru 233 de dolari. Însă au în ofertă şi diferite căşti wireless, becuri, boxe bluetooth şi chiar un scaun vintage, inspirat din anii 60.

    UPQ a strâns o sumă importantă de la investitori, însă Nakazawa nu a dezvăluit exact cât. O sursă din piaţă susţine că UPQ a obţinut o finanţare de aproape 1 milion de dolari. “Companiile de tehnologie din Japonia sunt în pericol. Vreau să schimb modul cum japonezii se raportează la produse noi”, a spus ea.

    Următorul pas? “Mă gândesc la maşinile electrice”. 

  • De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”. Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest obicei

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • Se poate prăbuşi avionul dacă nu închidem telefoanele când zburăm?

    Motivul pentru care însoţitorii de zbor solicită închiderea telefoanelor mobile la aterizare şi decolare are legătură cu interferenţa electronică cu echipamentele de zbor pe care folosirea simultană a mai multor dispozitive ar putea-o genera, potrivit declaraţiilor unui fost pilot american citat de Reader’s Digest.

    ”În cazul în care, spre exemplu, 12 persoane decid să sune pe cineva înainte de aterizare, instrumentele mele de ghidare vor oferi indicatori falşi, care ar putea spune că ne aflăm la o înălţime mai mare decât suntem”, spune Jim Tilmon, un fost pilot al American Airlines.

    Pilotul a explicat şi motivele pentru care însoţitorii de zbor solicită depozitarea laptopurilor la aterizare şi decolare.

    „În ce priveşte laptop-urile, nu vă punem să le depozitaţi  din cauza interferenţei electronice, ci din cauza faptului că acestea s-ar transforma în adevărate proiectile dacă le ţineţi în braţe, în cazul unor turbulenţe. Nu cred că îşi doreşte cineva să fie lovit de un MacBook cu 200 de mile/oră. Nu încercăm să vă întrerupem distracţia când vă cerem să vă scoateţi căştile din urechi. Vrem doar să ne auziţi în cazul unei urgenţe.”

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Piaţa de 17 miliarde de dolari de care s-ar putea să nu fi auzit niciodată

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

  • Motivul ştiinţific pentru care oamenii sunt dependenţi de smartphone-uri

    În momentul de faţă, oriunde ne-am afla este aproape imposibil ca cineva să nu se uită în telefon, fie că este la birou, în metrou, la film sau la restaurant. De ce şi cum a devenit smartphone-ul o unealtă indispensabilă a omului modern aflaţi aici.
    Delaney Ruston a explicat pentru Business Insider care este motivul ştiinţific pentru care oamenii sunt dependenţi de telefoanele mobile.

    De ce  verificăm atât de des dispozitivele mobile?

    „Pentru că verificarea telefonului mobil este asociată cu plăcerea. Corpul eliberează dopamină (neurotrasmiţător ce este responsabil de stările noastre psihice) atunci când utilizatorul îşi verifică telefonul deoarece observă că a fost căutat de cineva sau află o informaţie nouă. Lucru care ne face să ne simţim bine”, spune Ruston.

    „Nu este doar o chestiune psihologică, ci şi fiziologică. Creierele copiilor sunt mult mai receptive la dopamină când aceştia fac mai multe lucruri deodată (multi-tasking). Anumite grupuri de oameni, atunci când sunt în oraş, sunt de acord să-şi verifice telefoanele 10 minute apoi să le lase deoparte. Statul cu ochii în ecran are un impact negativ şi asupra cuplurilor care trebuie să gestioneze timpul petrecut în faţa dispozitivelor”, mai spune Delaney Ruston, medic şi regizor la filmului “Screenagers”.