BusinessMagazin

Tag: telecom

  • Tranzacţie GIGANT făcută de Orange. Vezi ce companie cumpără cu 350 de milioane de euro

    Orange a anunţat că Basefarm Holding a fost unul dintre principalii jucători în sectorul infrastructurii de cloud şi servicii pe acest segment, cu venituri de 100 de milioane de euro în 2017.
     
    „Suntem foarte mândri să anunţăm achiziţia Basefarm, ceea ce va marca un moment important în dezvoltarea nostră internaţională. În principal, integrarea companiei ne va permite să ne extindem semnificativ Big Data-ulşi aplicaţiile critice de management al serviciilor, în contextul consolidării rapide a pieţei”, spune Helmut Reisinger, CEO pe segmentul de servicii al Orange.
     

  • Reţeta succesului pentru unul dintre cei mai puternici executivi din România. Cum poţi ajunge să ai succes şi în cele mai dificile joburi şi situaţii

    Murielle Lorilloux şi-a început cariera în consultanţă, în Franţa, dar a renunţat atunci când era PE punctul de a DEVENI PARTENER. A trecut în telecom, domeniu care o fascina, şi a ajuns să conducă afacerile locale ale Vodafone în Republica Democrată Congo, iar de anul trecut, pe cele din România. În cadrul evenimentului Meet the CEO, ea a povestit cum este să conduci companii pe mai multe continente şi de ce sectorul telecom este unul care ar putea schimba lumea.

    „Sunt mamă a trei copii, de 5, 11 şi aproape 13 ani”, spune zâmbind Murielle Lorilloux. „Sunt soţia unui doctor francez care mă urmează în ţările în care m-a dus cariera şi sunt norocosul CEO al Vodafone România. Spun «norocos» pentru că am ocazia să conduc o companie şi o echipă grozave. Sunt pasionată de sport – de orice fel de sport – şi iubesc să călătoresc. Dincolo de asta, cred că sunt o persoană normală, simplă, dispusă să facă totul cât mai bine. Am aspiraţii simple în ceea ce priveşte viaţa şi familia: vreau să fiu fericită, să fiu alături de prieteni, familie şi colegi, dar şi să mă bucur de ceea ce fac.”

    Murielle Lorilloux, de naţionalitate franceză, a preluat conducerea Vodafone România începând cu 1 septembrie 2017. Absolentă a Ecole Supérieure de Commerce din Paris, ea a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.

    Lorilloux este a doua femeie care preia funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon, care a condus compania de telefonie mobilă în perioada 2005-2010. Lorilloux l-a înlocuit pe Ravinder Takkar, care a preluat funcţia de preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care este responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea businessului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia-Pacific (AMAP).

    Pentru CEO-ul Vodafone România, ultimii douăzeci de ani ai carierei au fost o succesiune de oportunităţi şi experienţe. După absolvirea facultăţii, ea a debutat în domeniul consultanţei, dar spune că la 25 de ani nu ştia încă ce îşi doreşte din punct de vedere profesional. „La acea vreme (în 1998 – n.red.) nici nu ştiam prea multe despre industria de telecom”, mărturiseşte ea. A început în rolul de consultant în strategie la Capgemini, una dintre cele mai mari companii de consultanţă din Franţa. A avansat apoi în funcţiile de junior consultant, senior consultant şi respectiv manager. Murielle Lorilloux a petrecut zece ani în cadrul companiei, lucrând pe proiecte diverse şi intrând în contact cu industrii precum FMCG, distribuţie, retail, domeniul bancar şi chiar telecom. „Mi-a plăcut în mod deosebit zona telecom şi cred că de-a lungul timpului m-am specializat pe ea.”

    Atunci când s-a ivit ocazia să devină partener în cadrul Capgemini, a decis că e timpul să facă o schimbare şi să înceapă o carieră internaţională; prin urmare, a acceptat un job la o companie din telecom. „E ceva frecvent întâlnit atunci când vii din zona de consultanţă”, spune ea.

    Pe parcursul următorilor ani, Lorilloux a lucrat pentru două companii din telecom, una dintre poziţii fiind în Africa, în Maroc. „În 2013 eram însărcinată cu cel de-al treilea copil şi am primit un telefon de la cei de la Vodafone, care m-au întrebat dacă aş fi interesată să lucrez pentru ei. Am spus: «Da, dar momentul nu e cel mai bun pentru că sunt însărcinată» şi mă aşteptam ca acolo să se încheie conversaţia. Am fost însă surprinsă să aud că sunt interesaţi să discutăm în continuare şi că sunt dispuşi să aştepte – a fost o experienţă extraordinară să văd cât de deschişi erau faţă de diversitate, a fost ceva nou pentru mine.”

    În 2014, ea a devenit chief commercial officer şi ulterior CEO al Vodacom RDC, al cărui acţionar majoritar este grupul britanic Vodafone. Vodacom este un operator cu peste 10 milioane de clienţi în Republica Democrată Congo şi venituri de 400 de milioane de dolari pe an. „Nu am visat că voi ajunge aici, cariera mea a fost o succesiune de călătorii. Mi-e greu să proiectez pe o perioadă mai lungă de 3-5 ani. Nici când eram la Capgemini nu îmi imaginam lucrurile pe termen atât de lung. Voiam să înţeleg mai multe industrii, eram dispusă să lucrez în tot felul de proiecte, cu diferite echipe – asta mă atrăgea atunci. De-asta am şi rămas în companie atâţia ani, pentru că nu m-a plictisit activitatea.”

    CEO-ul Vodafone România povesteşte că, atunci când şi-a început cariera, consultanţa era un domeniu extrem de atractiv; acelaşi lucru s-a întâmplat apoi în cazul telecomului. „Cred că am fost norocoasă în cariera mea, pentru că nu am fost niciodată nevoită să caut în mod activ un job”, spune Lorilloux. „Încerc să îmi fac bine treaba în orice job şi să am o relaţie bună nu doar cu angajatorul sau colegii, ci şi cu partenerii. Cred că aşa îţi poţi crea o reputaţie bună.”

    Când a primit propunerea de a veni în România, a fost, povesteşte chiar ea, „foarte fericită din mai multe motive: în primul rând, m-am bucurat să mă întorc în Europa, după aproape zece ani petrecuţi în Africa. A fost apoi vorba de provocările unei noi poziţii, indiferent că e vorba de convergenţă sau potenţialul de creştere pe care îl avem aici”. CEO-ul Vodafone România spune că România s-a dovedit şi o alegere bună pentru familia sa, planul personal fiind unul extrem de important atunci când eşti expat. „Totul începe de la organizarea personală”, spune ea, referindu-se la modul în care reuşeşte să echilibreze viaţa profesională şi cea personală. „Trebuie să fii organizat la muncă şi foarte bine organizat acasă, şi aş spune că familia a jucat un rol important în succesul meu ca CEO. Pentru că am putut să mă deconectez de la muncă şi să ascult problemele copiilor mei, indiferent care ar fi fost acestea, am reuşit să vin, mai apoi, cu o perspectivă nouă la serviciu.”

    Murielle Lorilloux spune că nu-i este dor de Franţa, ci de oamenii de acolo – „mi-e dor de familie, dar nu de ţară, pentru că sunt extrem de fericită să descopăr noi locuri. De multe ori mă întreabă lumea dacă am văzut o zonă sau alta din Franţa, şi le spun că nu, pentru că pot face asta mai încolo, când mă voi pensiona. Astăzi sunt fericită că pot descoperi lumea, că atât eu, cât şi copiii suntem sănătoşi.”


    Căpitanul navei Vodafone. La prima sa vizită în România, în 2017, Murielle Lorilloux a descoperit arhitectura românească, a „Micului Paris”, care a surprins-o în mod plăcut. „Sunt impresionată de cât de multă lume ştie franceză, mai ales oamenii în vârstă.” Unul dintre lucrurile bune atunci când călătoreşti mult este că te poţi concentra pe aspectele pozitive dintr-o ţară, în loc de cele negative, dacă acestea există, remarcă franţuzoaica.

    Care sunt calităţile care definesc un bun CEO? „Un bun CEO este căpitanul navei – trebuie să aibă viziunea, să definească o strategie clară pentru toată compania. Cred că un CEO trebuie să conducă prin exemplu şi să inspire un entuziasm legat de viitor. Trebuie, desigur, să existe un mix între conţinut şi managementul oamenilor: un bun CEO trebuie să aibă încredere în oamenii lui şi să îi îndrume pe aceştia.” Murielle Lorilloux este de părere că toţi avem calităţi şi defecte, iar provocarea este să încerci să le ţii pe toate în echilibru. „În ceea ce mă priveşte, cred că aş putea să fiu uneori mai răbdătoare, dar nu sunt sigură că mi-aş dori asta. Depinde foarte mult de context.”

    Atunci când ocupă o poziţie de CEO pentru un interval de patru sau cinci ani, vede asta ca pe un proiect. „Mă gândesc cum aş putea să îmbunătăţesc lucrurile sau să susţin strategia, să aflu ceea ce este important şi să livrez rezultate, să am succes. Într-un fel, se aseamănă destul de mult cu un job de consultant, chiar dacă lucrurile se desfăşoară cu altă viteză.” Dincolo de faptul că acum are la dispoziţie 3-5 ani pentru a avea un impact pozitiv sau pentru a-şi confirma că strategia implementată e cea corectă, asemănările sunt numeroase, spune ea.
    Care sunt primele lucruri pe care le-ar transmite copiilor în ceea ce priveşte succesul? „Să facă ceea ce le place, să lucreze într-un domeniu care îi pasionează, deoarece, dacă vrei să păstrezi acel entuziasm de când îţi începi cariera, trebuie să fii pasionat de ceea ce faci. Acesta ar fi cu siguranţă primul lucru. Să aibă grijă de ei şi de binele lor, pentru că nimeni altcineva nu o s-o facă, şi să fie curajoşi.”

    Este dezamagită atunci când nu atinge o ţintă pe care şi-a setat-o, dar nu rămâne pentru multă vreme într-o asemenea stare. E mai important să cauţi soluţii decât să fii dezamăgit, spune ea, şi să încerci să înţelegi cum poţi merge mai departe. Atunci când ia o decizie, Murielle Lorilloux se bazează în proporţie de 80% pe informaţii şi 20% pe instinct. „Nu o să ai niciodată toate informaţiile necesare, şi atunci trebuie să îţi asculţi şi instinctul. Trebuie în primul rând să iei în calcul informaţiile, pentru că altfel poţi deveni prea emotiv şi prea puţin raţional.”

    Nu citi din cărţi, experimentează chiar tu! Este unul dintre cele mai importante învăţăminte ale CEO-ului Vodafone Romania. Sigur că trebuie să citeşti şi cărţi, dar în ceea ce priveşte priorităţile, e mai important să îţi trăieşti viaţa, să interacţionezi cu oamenii. „Probabil că nu mai citesc suficient de multe cărţi, pentru că încerc să fiu la curent cu tot ceea ce se întâmplă acum în lume”, spune Lorilloux. „Îmi place în continuare să scriu pe hârtie, nu sunt încă obişnuită să iau notiţe doar pe device-uri. În ceea ce priveşte ştirile sau cititul, am trecut complet pe partea digitală. Nu mă mai uit nici măcar la televizor, caut doar lucrurile care mă interesează.”

    Între performanţa în sport şi performanţa la conducerea Vodafone, Murielle Lorilloux ar alege cea de-a doua variantă. „Practic multe sporturi şi pot spune că în multe cazuri mă descurc bine, dar nu excelez la niciunul. Nu e stilul meu să fiu expert într-un singur domeniu, sunt mai degrabă o persoană generalistă, curioasă, dispusă să atingă multe domenii şi am o privire de ansamblu. Cred că rolul de CEO al Vodafone mi se potriveşte mult mai bine, cunoscând toate departamentele şi procesele de lucru.”

    Rolul de CEO pe o singură piaţă îţi oferă ocazia să fii aproape de tot ceea ce faci, să ţii legătura cu clienţii, să vezi strategia ta implementată – ai ocazia să vezi ce impact au acţiunile tale, consideră ea. „Un post de conducere la nivel global nu îţi permite aceste lucruri şi nu mă văd încă preluând o astfel de poziţie.”

    Un CEO cu zece milioane de clienţi.  „În Vodafone România avem o echipă tânără, talentată şi plină de energie. Simt un dinamism pe care nu l-am mai întâlnit în alte părţi”, spune Murielle Lorilloux. „Nu ştiu dacă asta vine ca urmare a trecerii rapide de la comunism la o economie liberală, dar văd oameni care livrează repede, sunt ambiţioşi şi curajoşi. Am făcut o serie de studii şi am descoperit că românii sunt mult mai încrezători faţă de viitor şi faţă de tehnologie decât restul europenilor.”

    Veniturile din servicii ale Vodafone au crescut în ultimele trei luni ale anului trecut cu 2,2%, la 182,3 milioane euro, pe fondul avansului înregistrat de numărul de clienţi şi de consumul de servicii mobile, conform datelor anunţate de subsidiara grupului britanic. Numărul total de clienţi al companiei a urcat cu 5%, la 9,9 milioane. Consumul de date mobile a avansat cu 71% în trimestrul încheiat pe 31 decembrie 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La 31 decembrie 2017, abonaţii serviciilor mobile reprezentau 40% din baza totală de clienţi ai serviciilor mobile Vodafone România, iar utilizatorii cartelei Vodafone, 60%, comparativ cu 41%, respectiv 59%, proporţiile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    În octombrie 2017, Vodafone România a lansat o serie de servicii de internet prin fibră optică pentru companiile din România, indiferent de dimensiunea sau de domeniul de activitate al firmelor. Internetul fix prin fibră optică, care utilizează tehnologie FTTH (fiber-to-the-home) şi FTTB (fiber-to-the-building), poate fi implementat în toate reşedinţele de judeţ, dar şi în alte câteva zeci de oraşe la nivel naţional.

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Murielle Lorilloux spune că aceasta va permite eficientizarea reţelelor şi a consumului de date. „În acelaşi timp, este important ca întreg ecosistemul să fie pregătit deaoarece, dacă începi cu tehnologia dar nu ai device-uri compatibile, atunci ai implementat totul prea repede. E un proces care are o anumită evoluţie şi cred că un orizont corect de timp pentru începerea acestuia ar fi sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.” Ea subliniază faptul că tehnologia 5G va aduce mai multe beneficii operatorilor şi companiilor, în vreme ce 4G şi 3G au venit ca răspuns la nevoile consumatorilor.

    CEO-ul Vodafone spune că nu a avut încă de luat decizii dificile în rolul actual, concentrându-se în principal pe direcţiile strategice pe care compania va trebui să le urmeze în următorii 3-5 ani. Cu toate acestea, în mandatul său, Vodafone România a achiziţionat la începutul lunii mai UPC România – operator care serveşte peste 40% din numărul total al clienţilor locali. Vodafone Group Plc a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Cehia şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează.

    Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat.
    În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie („next generation network”, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu sau fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Compania creată în urma achiziţiei va putea oferi servicii TV interactive, de internet de bandă largă şi de telefonie fixă, precum şi servicii mobile celor 9,9 milioane de clienţi mobili ai Vodafone România şi utilizatorilor celor 2,1 milioane de abonamente de servicii fixe ale UPC România. Compania astfel creată va avea o cotă totală de piaţă de 25% după veniturile totale. Este de aşteptat ca tranzacţia să fie revizuită şi aprobată de Comisia Europeană; reprezentanţii Vodafone anticipează că încheierea acesteia va avea loc la jumătatea anului 2019.

    „Din punctul de vedere al serviciilor, nu ne suprapunem deloc cu cei de la UPC: ei operează exclusiv pe reţele fixe, noi operăm în principal pe reţele mobile”, remarcă Murielle Lorilloux. „E o oportunitate pentru noi să ne transformăm într-un jucător cu portofoliu complet şi sunt sigură că ne potrivim perfect în ceea ce priveşte calitatea oferită consumatorului, prezenţa urbană şi rurală sau reţele de ultimă generaţie. Mă voi baza pe expertiza lor, vreau mai curând să stăm la un loc şi să discutăm şi nu să o privesc pur şi simplu ca pe o achiziţie.”
    Lorilloux spune că piaţa e extrem de competitivă, referindu-se la „o combinaţie între preţ şi calitate. România are reţele de foartă bună calitate în comparaţie cu restul Europei. Referitor la mărimea pieţei, poate că suntem prea mulţi jucători”.

    CEO-ul Vodafone România mărturiseşte că e încă fascinată de sectorul telecom şi modul în care acesta transformă comunicarea. E un domeniu care are impact asupra îmbunătăţirii vieţii oamenilor şi asupra viitorului acestora, spune Lorilloux, fiind aplicabil în numeroase sectoare, precum sănătate, agricultură sau educaţie. „Telecomul va juca un rol esenţial pe viitor, imaginaţia noastră fiind singura limită în acest sens.” De pildă, atunci când era în Africa, a avut ocazia de a vedea cum oamenii iau contact, pentru prima oară, cu restul lumii: “Sunt lucruri memorabile, pentru că primeau o perspectivă complet nouă”.

    Murielle Lorilloux, de naţionalitate franceză, a preluat conducerea Vodafone România începând cu 1 septembrie 2017. Ea şi-a început cariera în 1998 la gigantul francez de consultanţă în IT Capgemini, iar din 2007 până în prezent a ocupat poziţii de top management în industria de telecom în cadrul mai multor operatori de comunicaţii din Africa – ultima fiind cea de director general al celui mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă din Republica Democratică Congo, Vodacom RDC, al cărui acţionar majoritar este grupul britanic Vodafone.
    Murielle Lorilloux a absolvit Ecole Supérieure de Commerce din Paris, a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.
    Ea este a doua femeie care a preluat funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon, care a condus compania locală de telefonie mobilă în perioada 2005-2010.
    Murielle Lorilloux a început să lucreze pentru Vodacom RDC în august 2013 din poziţia de director comercial, iar după un an de zile a fost promovată în poziţia de CEO. În mandatul său de CEO, Vodacom RDC a trecut prin şocul provocat pe piaţă de intrarea în vigoare a unei legi care prevede că toţi operatorii de telefonie mobilă trebuie să înregistreze datele de identificare ale utilizatorilor şi care a forţat operatorul să deconecteze cartelele pentru care nu existau aceste date – peste 3 milioane într-un singur trimestru din anul precedent.
    Murielle Lorilloux l-a înlocuit pe Ravinder Takkar, care a preluat funcţia de preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care este responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea businessului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia – Pacific (AMAP).

    Sfaturi pentru tinerii manageri

    1.Fii pasionat de ceea ce faci.
    2.Fii curios.
    3.Experimentează cât mai multe lucruri. Priveşte dincolo de ceea ce se întâmplă în lumea ta, învaţă din lucrurile pe care le-ai făcut.
    4.Fii curajos. Asumă-ţi decizii, chiar dacă nu deţii toate datele sau informaţiile necesare. Chiar dacă nu a fost o decizie perfectă, poţi să o ajustezi; e mai bine să faci asta decât să aştepţi prea mult.
    5.Ai grijă de tine. 
    6.Fii un jucător de echipă – poate vei deveni un lider, un CEO, dar totul începe cu atitudinea ta şi modul în care te comporţi alături de echipa ta. Dacă eşti dispus să îţi susţii colegii, să arăţi interes faţă de proiectele lor, să îi asculţi şi să interacţionezi cu ei, atunci vei avea oameni care vor să lucreze cu tine şi vei ajunge un bun lider.
    7.Fă ceea ce e corect – pentru colegii şi echipa ta, pentru compania ta, pentru clienţii tăi, pentru partenerii tăi, iar aşa vei putea să te uiţi în oglindă peste cinci sau
    zece ani şi să spui „e în regulă, am făcut ceea ce trebuia, sunt mulţumit cu mine însumi”. Cred că asta e ceva extrem de important.
    8.Fii tot timpul în mişcare, mai ales atunci când eşti tânăr şi la începutul carierei. Fă o schimbare o dată la 3-5 ani, indiferent că treci de la un departament la altul, de la o industrie la alta sau dintr-o ţară în alta. E important să ieşi din zona de confort, mai ales în condiţiile în care totul se desfăşoară din ce în ce mai repede şi adaptabilitatea a devenit esenţială. Trebuie să te forţezi în permanenţă să înveţi ceva nou, cred că acestea ar fi de fapt unele dintre cele mai importante calităţi: să fii agil, să te adaptezi cât mai repede şi să ai abilitatea de a învăţa.
    9.Provoacă-ţi norocul, pentru că el nu vine de la sine.
    10. Un ultim sfat, pe care l-aş oferi fiicelor mele, ar fi acesta: Ai curajul de a ridica mâna. Femeile sunt uneori prea discrete, nu sunt dispuse să iasă în faţă.

     

  • Fiţi încrezători în voi şi asumaţi-vă riscuri

    Murielle Lorilloux şi-a început cariera în consultanţă, în Franţa, dar a renunţat atunci când era PE punctul de a DEVENI PARTENER. A trecut în telecom, domeniu care o fascina, şi a ajuns să conducă afacerile locale ale Vodafone în Republica Democrată Congo, iar de anul trecut, pe cele din România. În cadrul evenimentului Meet the CEO, ea a povestit cum este să conduci companii pe mai multe continente şi de ce sectorul telecom este unul care ar putea schimba lumea.

    „Sunt mamă a trei copii, de 5, 11 şi aproape 13 ani”, spune zâmbind Murielle Lorilloux. „Sunt soţia unui doctor francez care mă urmează în ţările în care m-a dus cariera şi sunt norocosul CEO al Vodafone România. Spun «norocos» pentru că am ocazia să conduc o companie şi o echipă grozave. Sunt pasionată de sport – de orice fel de sport – şi iubesc să călătoresc. Dincolo de asta, cred că sunt o persoană normală, simplă, dispusă să facă totul cât mai bine. Am aspiraţii simple în ceea ce priveşte viaţa şi familia: vreau să fiu fericită, să fiu alături de prieteni, familie şi colegi, dar şi să mă bucur de ceea ce fac.”

    Murielle Lorilloux, de naţionalitate franceză, a preluat conducerea Vodafone România începând cu 1 septembrie 2017. Absolentă a Ecole Supérieure de Commerce din Paris, ea a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.

    Lorilloux este a doua femeie care preia funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon, care a condus compania de telefonie mobilă în perioada 2005-2010. Lorilloux l-a înlocuit pe Ravinder Takkar, care a preluat funcţia de preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care este responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea businessului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia-Pacific (AMAP).

    Pentru CEO-ul Vodafone România, ultimii douăzeci de ani ai carierei au fost o succesiune de oportunităţi şi experienţe. După absolvirea facultăţii, ea a debutat în domeniul consultanţei, dar spune că la 25 de ani nu ştia încă ce îşi doreşte din punct de vedere profesional. „La acea vreme (în 1998 – n.red.) nici nu ştiam prea multe despre industria de telecom”, mărturiseşte ea. A început în rolul de consultant în strategie la Capgemini, una dintre cele mai mari companii de consultanţă din Franţa. A avansat apoi în funcţiile de junior consultant, senior consultant şi respectiv manager. Murielle Lorilloux a petrecut zece ani în cadrul companiei, lucrând pe proiecte diverse şi intrând în contact cu industrii precum FMCG, distribuţie, retail, domeniul bancar şi chiar telecom. „Mi-a plăcut în mod deosebit zona telecom şi cred că de-a lungul timpului m-am specializat pe ea.”

    Atunci când s-a ivit ocazia să devină partener în cadrul Capgemini, a decis că e timpul să facă o schimbare şi să înceapă o carieră internaţională; prin urmare, a acceptat un job la o companie din telecom. „E ceva frecvent întâlnit atunci când vii din zona de consultanţă”, spune ea.

    Pe parcursul următorilor ani, Lorilloux a lucrat pentru două companii din telecom, una dintre poziţii fiind în Africa, în Maroc. „În 2013 eram însărcinată cu cel de-al treilea copil şi am primit un telefon de la cei de la Vodafone, care m-au întrebat dacă aş fi interesată să lucrez pentru ei. Am spus: «Da, dar momentul nu e cel mai bun pentru că sunt însărcinată» şi mă aşteptam ca acolo să se încheie conversaţia. Am fost însă surprinsă să aud că sunt interesaţi să discutăm în continuare şi că sunt dispuşi să aştepte – a fost o experienţă extraordinară să văd cât de deschişi erau faţă de diversitate, a fost ceva nou pentru mine.”

    În 2014, ea a devenit chief commercial officer şi ulterior CEO al Vodacom RDC, al cărui acţionar majoritar este grupul britanic Vodafone. Vodacom este un operator cu peste 10 milioane de clienţi în Republica Democrată Congo şi venituri de 400 de milioane de dolari pe an. „Nu am visat că voi ajunge aici, cariera mea a fost o succesiune de călătorii. Mi-e greu să proiectez pe o perioadă mai lungă de 3-5 ani. Nici când eram la Capgemini nu îmi imaginam lucrurile pe termen atât de lung. Voiam să înţeleg mai multe industrii, eram dispusă să lucrez în tot felul de proiecte, cu diferite echipe – asta mă atrăgea atunci. De-asta am şi rămas în companie atâţia ani, pentru că nu m-a plictisit activitatea.”

    CEO-ul Vodafone România povesteşte că, atunci când şi-a început cariera, consultanţa era un domeniu extrem de atractiv; acelaşi lucru s-a întâmplat apoi în cazul telecomului. „Cred că am fost norocoasă în cariera mea, pentru că nu am fost niciodată nevoită să caut în mod activ un job”, spune Lorilloux. „Încerc să îmi fac bine treaba în orice job şi să am o relaţie bună nu doar cu angajatorul sau colegii, ci şi cu partenerii. Cred că aşa îţi poţi crea o reputaţie bună.”

    Când a primit propunerea de a veni în România, a fost, povesteşte chiar ea, „foarte fericită din mai multe motive: în primul rând, m-am bucurat să mă întorc în Europa, după aproape zece ani petrecuţi în Africa. A fost apoi vorba de provocările unei noi poziţii, indiferent că e vorba de convergenţă sau potenţialul de creştere pe care îl avem aici”. CEO-ul Vodafone România spune că România s-a dovedit şi o alegere bună pentru familia sa, planul personal fiind unul extrem de important atunci când eşti expat. „Totul începe de la organizarea personală”, spune ea, referindu-se la modul în care reuşeşte să echilibreze viaţa profesională şi cea personală. „Trebuie să fii organizat la muncă şi foarte bine organizat acasă, şi aş spune că familia a jucat un rol important în succesul meu ca CEO. Pentru că am putut să mă deconectez de la muncă şi să ascult problemele copiilor mei, indiferent care ar fi fost acestea, am reuşit să vin, mai apoi, cu o perspectivă nouă la serviciu.”

    Murielle Lorilloux spune că nu-i este dor de Franţa, ci de oamenii de acolo – „mi-e dor de familie, dar nu de ţară, pentru că sunt extrem de fericită să descopăr noi locuri. De multe ori mă întreabă lumea dacă am văzut o zonă sau alta din Franţa, şi le spun că nu, pentru că pot face asta mai încolo, când mă voi pensiona. Astăzi sunt fericită că pot descoperi lumea, că atât eu, cât şi copiii suntem sănătoşi.”

    Căpitanul navei Vodafone. La prima sa vizită în România, în 2017, Murielle Lorilloux a descoperit arhitectura românească, a „Micului Paris”, care a surprins-o în mod plăcut. „Sunt impresionată de cât de multă lume ştie franceză, mai ales oamenii în vârstă.” Unul dintre lucrurile bune atunci când călătoreşti mult este că te poţi concentra pe aspectele pozitive dintr-o ţară, în loc de cele negative, dacă acestea există, remarcă franţuzoaica.

    Care sunt calităţile care definesc un bun CEO? „Un bun CEO este căpitanul navei – trebuie să aibă viziunea, să definească o strategie clară pentru toată compania. Cred că un CEO trebuie să conducă prin exemplu şi să inspire un entuziasm legat de viitor. Trebuie, desigur, să existe un mix între conţinut şi managementul oamenilor: un bun CEO trebuie să aibă încredere în oamenii lui şi să îi îndrume pe aceştia.” Murielle Lorilloux este de părere că toţi avem calităţi şi defecte, iar provocarea este să încerci să le ţii pe toate în echilibru. „În ceea ce mă priveşte, cred că aş putea să fiu uneori mai răbdătoare, dar nu sunt sigură că mi-aş dori asta. Depinde foarte mult de context.”

    Atunci când ocupă o poziţie de CEO pentru un interval de patru sau cinci ani, vede asta ca pe un proiect. „Mă gândesc cum aş putea să îmbunătăţesc lucrurile sau să susţin strategia, să aflu ceea ce este important şi să livrez rezultate, să am succes. Într-un fel, se aseamănă destul de mult cu un job de consultant, chiar dacă lucrurile se desfăşoară cu altă viteză.” Dincolo de faptul că acum are la dispoziţie 3-5 ani pentru a avea un impact pozitiv sau pentru a-şi confirma că strategia implementată e cea corectă, asemănările sunt numeroase, spune ea.
    Care sunt primele lucruri pe care le-ar transmite copiilor în ceea ce priveşte succesul? „Să facă ceea ce le place, să lucreze într-un domeniu care îi pasionează, deoarece, dacă vrei să păstrezi acel entuziasm de când îţi începi cariera, trebuie să fii pasionat de ceea ce faci. Acesta ar fi cu siguranţă primul lucru. Să aibă grijă de ei şi de binele lor, pentru că nimeni altcineva nu o s-o facă, şi să fie curajoşi.”

    Este dezamagită atunci când nu atinge o ţintă pe care şi-a setat-o, dar nu rămâne pentru multă vreme într-o asemenea stare. E mai important să cauţi soluţii decât să fii dezamăgit, spune ea, şi să încerci să înţelegi cum poţi merge mai departe. Atunci când ia o decizie, Murielle Lorilloux se bazează în proporţie de 80% pe informaţii şi 20% pe instinct. „Nu o să ai niciodată toate informaţiile necesare, şi atunci trebuie să îţi asculţi şi instinctul. Trebuie în primul rând să iei în calcul informaţiile, pentru că altfel poţi deveni prea emotiv şi prea puţin raţional.”

    Nu citi din cărţi, experimentează chiar tu! Este unul dintre cele mai importante învăţăminte ale CEO-ului Vodafone Romania. Sigur că trebuie să citeşti şi cărţi, dar în ceea ce priveşte priorităţile, e mai important să îţi trăieşti viaţa, să interacţionezi cu oamenii. „Probabil că nu mai citesc suficient de multe cărţi, pentru că încerc să fiu la curent cu tot ceea ce se întâmplă acum în lume”, spune Lorilloux. „Îmi place în continuare să scriu pe hârtie, nu sunt încă obişnuită să iau notiţe doar pe device-uri. În ceea ce priveşte ştirile sau cititul, am trecut complet pe partea digitală. Nu mă mai uit nici măcar la televizor, caut doar lucrurile care mă interesează.”

    Între performanţa în sport şi performanţa la conducerea Vodafone, Murielle Lorilloux ar alege cea de-a doua variantă. „Practic multe sporturi şi pot spune că în multe cazuri mă descurc bine, dar nu excelez la niciunul. Nu e stilul meu să fiu expert într-un singur domeniu, sunt mai degrabă o persoană generalistă, curioasă, dispusă să atingă multe domenii şi am o privire de ansamblu. Cred că rolul de CEO al Vodafone mi se potriveşte mult mai bine, cunoscând toate departamentele şi procesele de lucru.”

    Rolul de CEO pe o singură piaţă îţi oferă ocazia să fii aproape de tot ceea ce faci, să ţii legătura cu clienţii, să vezi strategia ta implementată – ai ocazia să vezi ce impact au acţiunile tale, consideră ea. „Un post de conducere la nivel global nu îţi permite aceste lucruri şi nu mă văd încă preluând o astfel de poziţie.”

    Un CEO cu zece milioane de clienţi

    „În Vodafone România avem o echipă tânără, talentată şi plină de energie. Simt un dinamism pe care nu l-am mai întâlnit în alte părţi”, spune Murielle Lorilloux. „Nu ştiu dacă asta vine ca urmare a trecerii rapide de la comunism la o economie liberală, dar văd oameni care livrează repede, sunt ambiţioşi şi curajoşi. Am făcut o serie de studii şi am descoperit că românii sunt mult mai încrezători faţă de viitor şi faţă de tehnologie decât restul europenilor.”

    Veniturile din servicii ale Vodafone au crescut în ultimele trei luni ale anului trecut cu 2,2%, la 182,3 milioane euro, pe fondul avansului înregistrat de numărul de clienţi şi de consumul de servicii mobile, conform datelor anunţate de subsidiara grupului britanic. Numărul total de clienţi al companiei a urcat cu 5%, la 9,9 milioane. Consumul de date mobile a avansat cu 71% în trimestrul încheiat pe 31 decembrie 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La 31 decembrie 2017, abonaţii serviciilor mobile reprezentau 40% din baza totală de clienţi ai serviciilor mobile Vodafone România, iar utilizatorii cartelei Vodafone, 60%, comparativ cu 41%, respectiv 59%, proporţiile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.
    În octombrie 2017, Vodafone România a lansat o serie de servicii de internet prin fibră optică pentru companiile din România, indiferent de dimensiunea sau de domeniul de activitate al firmelor. Internetul fix prin fibră optică, care utilizează tehnologie FTTH (fiber-to-the-home) şi FTTB (fiber-to-the-building), poate fi implementat în toate reşedinţele de judeţ, dar şi în alte câteva zeci de oraşe la nivel naţional.

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Murielle Lorilloux spune că aceasta va permite eficientizarea reţelelor şi a consumului de date. „În acelaşi timp, este important ca întreg ecosistemul să fie pregătit deaoarece, dacă începi cu tehnologia dar nu ai device-uri compatibile, atunci ai implementat totul prea repede. E un proces care are o anumită evoluţie şi cred că un orizont corect de timp pentru începerea acestuia ar fi sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.” Ea subliniază faptul că tehnologia 5G va aduce mai multe beneficii operatorilor şi companiilor, în vreme ce 4G şi 3G au venit ca răspuns la nevoile consumatorilor.

    CEO-ul Vodafone spune că nu a avut încă de luat decizii dificile în rolul actual, concentrându-se în principal pe direcţiile strategice pe care compania va trebui să le urmeze în următorii 3-5 ani. Cu toate acestea, în mandatul său, Vodafone România a achiziţionat la începutul lunii mai UPC România – operator care serveşte peste 40% din numărul total al clienţilor locali. Vodafone Group Plc a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Cehia şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează.

    Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat.

    În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie („next generation network”, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu sau fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Compania creată în urma achiziţiei va putea oferi servicii TV interactive, de internet de bandă largă şi de telefonie fixă, precum şi servicii mobile celor 9,9 milioane de clienţi mobili ai Vodafone România şi utilizatorilor celor 2,1 milioane de abonamente de servicii fixe ale UPC România. Compania astfel creată va avea o cotă totală de piaţă de 25% după veniturile totale. Este de aşteptat ca tranzacţia să fie revizuită şi aprobată de Comisia Europeană; reprezentanţii Vodafone anticipează că încheierea acesteia va avea loc la jumătatea anului 2019.
    „Din punctul de vedere al serviciilor, nu ne suprapunem deloc cu cei de la UPC: ei operează exclusiv pe reţele fixe, noi operăm în principal pe reţele mobile”, remarcă Murielle Lorilloux. „E o oportunitate pentru noi să ne transformăm într-un jucător cu portofoliu complet şi sunt sigură că ne potrivim perfect în ceea ce priveşte calitatea oferită consumatorului, prezenţa urbană şi rurală sau reţele de ultimă generaţie. Mă voi baza pe expertiza lor, vreau mai curând să stăm la un loc şi să discutăm şi nu să o privesc pur şi simplu ca pe o achiziţie.”
    Lorilloux spune că piaţa e extrem de competitivă, referindu-se la „o combinaţie între preţ şi calitate. România are reţele de foartă bună calitate în comparaţie cu restul Europei. Referitor la mărimea pieţei, poate că suntem prea mulţi jucători”.

    CEO-ul Vodafone România mărturiseşte că e încă fascinată de sectorul telecom şi modul în care acesta transformă comunicarea. E un domeniu care are impact asupra îmbunătăţirii vieţii oamenilor şi asupra viitorului acestora, spune Lorilloux, fiind aplicabil în numeroase sectoare, precum sănătate, agricultură sau educaţie. „Telecomul va juca un rol esenţial pe viitor, imaginaţia noastră fiind singura limită în acest sens.” De pildă, atunci când era în Africa, a avut ocazia de a vedea cum oamenii iau contact, pentru prima oară, cu restul lumii: “Sunt lucruri memorabile, pentru că primeau o perspectivă complet nouă”.

    Murielle Lorilloux, de naţionalitate franceză, a preluat conducerea Vodafone România începând cu 1 septembrie 2017. Ea şi-a început cariera în 1998 la gigantul francez de consultanţă în IT Capgemini, iar din 2007 până în prezent a ocupat poziţii de top management în industria de telecom în cadrul mai multor operatori de comunicaţii din Africa – ultima fiind cea de director general al celui mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă din Republica Democratică Congo, Vodacom RDC, al cărui acţionar majoritar este grupul britanic Vodafone.
    Murielle Lorilloux a absolvit Ecole Supérieure de Commerce din Paris, a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.

    Ea este a doua femeie care a preluat funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon, care a condus compania locală de telefonie mobilă în perioada 2005-2010.

    Murielle Lorilloux a început să lucreze pentru Vodacom RDC în august 2013 din poziţia de director comercial, iar după un an de zile a fost promovată în poziţia de CEO. În mandatul său de CEO, Vodacom RDC a trecut prin şocul provocat pe piaţă de intrarea în vigoare a unei legi care prevede că toţi operatorii de telefonie mobilă trebuie să înregistreze datele de identificare ale utilizatorilor şi care a forţat operatorul să deconecteze cartelele pentru care nu existau aceste date – peste 3 milioane într-un singur trimestru din anul precedent.

    Murielle Lorilloux l-a înlocuit pe Ravinder Takkar, care a preluat funcţia de preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care este responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea businessului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia – Pacific (AMAP).

    Sfaturi pentru tinerii manageri

    1.Fii pasionat de ceea ce faci.
    2.Fii curios.
    3.Experimentează cât mai multe lucruri. Priveşte dincolo de ceea ce se întâmplă în lumea ta, învaţă din lucrurile pe care le-ai făcut.
    4.Fii curajos. Asumă-ţi decizii, chiar dacă nu deţii toate datele sau informaţiile necesare. Chiar dacă nu a fost o decizie perfectă, poţi să o ajustezi; e mai bine să faci asta decât să aştepţi prea mult.
    5.Ai grijă de tine. 
    6.Fii un jucător de echipă – poate vei deveni un lider, un CEO, dar totul începe cu atitudinea ta şi modul în care te comporţi alături de echipa ta. Dacă eşti dispus să îţi susţii colegii, să arăţi interes faţă de proiectele lor, să îi asculţi şi să interacţionezi cu ei, atunci vei avea oameni care vor să lucreze cu tine şi vei ajunge un bun lider.
    7.Fă ceea ce e corect – pentru colegii şi echipa ta, pentru compania ta, pentru clienţii tăi, pentru partenerii tăi, iar aşa vei putea să te uiţi în oglindă peste cinci sau
    zece ani şi să spui „e în regulă, am făcut ceea ce trebuia, sunt mulţumit cu mine însumi”. Cred că asta e ceva extrem de important.
    8.Fii tot timpul în mişcare, mai ales atunci când eşti tânăr şi la începutul carierei. Fă o schimbare o dată la 3-5 ani, indiferent că treci de la un departament la altul, de la o industrie la alta sau dintr-o ţară în alta. E important să ieşi din zona de confort, mai ales în condiţiile în care totul se desfăşoară din ce în ce mai repede şi adaptabilitatea a devenit esenţială. Trebuie să te forţezi în permanenţă să înveţi ceva nou, cred că acestea ar fi de fapt unele dintre cele mai importante calităţi: să fii agil, să te adaptezi cât mai repede şi să ai abilitatea de a învăţa.
    9.Provoacă-ţi norocul, pentru că el nu vine de la sine.
    10. Un ultim sfat, pe care l-aş oferi fiicelor mele, ar fi acesta: Ai curajul de a ridica mâna. Femeile sunt uneori prea discrete, nu sunt dispuse să iasă în faţă.

  • Mişcări de forţă pe piaţa telecom: Prima companie care oferă abonamente de telefonie mobilă cu net şi apeluri nelimitate fără perioadă minimă contractuală pentru clienţii rezidenţiali

    Mutarea este una dură nu doar prin faptul că elimină perioada minimă contractuală, ci şi prin nivelul de preţ şi pachetul de servicii inclus: apeluri naţionale nelimitate, internet nelimitat 4G şi 500 de SMS-uri naţionale la un tarif de 5 euro pe lună pentru clienţii care au şi servicii fixe de la Telekom şi de 7 euro pe lună pentru clienţii care nu au servicii de la grup.
    „Este o mişcare revoluţionară şi la nivelul pieţei din România şi la nivelul celei din Europa”, a plusat în cadrul conferinţei de presă prin care grupul a anunţat noua ofertă Miroslav Majoros, CEO al Telekom România.

    Majoros nu s-a ferit de altfel să folosească termeni “tari” pentru a descrie industria din care grupul pe care îl conduce face parte. “Vedem mii de tarife, zeci de mii de tarife care au rolul de a crea confuzie în rândul consumatorilor în aşa fel încât aceştia să platească o sumă cât mai mare posibil, iar operatorii să livreze cât mai puţin posibil. Cumva ne-am obişnuit să trăim aşa, ştiind că marile companii îşi înşeală consumatorii”. Şeful Telekom şi-a pregătit cu aceste cuvinte deloc măgulitoare pentru industria de comunicaţii terenul pentru introducerea noilor mutări comerciale ale Telekom, grup care, a spus el, se depărtează de această lume, în care clienţii sunt “păcăliţi” să cumpere cea mai scumpă ofertă. “Lumea se schimbă, apar noi concepte în business, şi eu cred că dacă nu ne schimbăm noi înşine altcineva va veni şi va schimba businessul pentru noi. Noi am decis să le oferim libertate clienţilor”.

    Cititi mai mult pe www.zf.ro

  • Care sunt cele mai noi trenduri în materie de telefoane mobile? Ce caută românii la un smartphone

    Samsung, liderul pieţei de smartphone-uri din România, a lansat în primăvara acestui an noul vârf de gamă, Galaxy S9. Despre noutăţile pe care S9 le aduce pe segmentul premium şi despre obiceiurile de consum ale românilor vorbeşte Cristi Cojocaru, directorul diviziei de telecom din cadrul Samsung România.

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • Românii preferă luxul

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • Afacere inspirată de zeiţele greceşti

    CONTEXT:
     
    În fiecare an, la nivel internaţional, numărul procedurilor invazive de înfrumuseţare scade, acestea fiind înlocuite cu proceduri non-invazive, care sunt rapide, eficiente şi au rezultate vizibile şi de durată, comparabile cu cele obţinute prin proceduri chirurgicale.
     
    DECIZIE:
    Extinderea pe piaţa serviciilor de înfrumuseţare a afacerilor grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală Cosmos Group, Alesonor şi Global Eye printr-o investiţie într-un institut de tratamente de remodelare dotat cu aparate ce folosesc tehnologii non-invazive.
     
    CONSECINŢE:
    Noua afacere va ajunge la rulaje de peste jumătate de milion de euro în doi ani de funcţionare şi se va extinde într-un lanţ de astfel de clinici.
     
    Zeiţa Avra (Aura), din mitologia greacă, face parte din ”anturajul“ Afroditei, zeiţa frumuseţii, şi este zeiţa brizelor şi a aerului rece. Pe piaţa locală, Avra denumeşte cel mai nou business din portofoliul grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală afacerea din telecom Cosmos Group, din imobiliare Alesonor şi din fashion Global Eye – o clinică de tratamente noninvazive pentru remodelare şi rejuvenare.
     
    Am putea spune că ”brizele şi aerul rece“ fac parte din modalităţile de remodelare a corpului prin intermediul aparatelor din clinică, ce fac obiectul unei investiţii de 400.000 de euro – spre exemplu, un aparat de remodelare a abdomenului care nici măcar nu atinge corpul şi care are mare succes, potrivit reprezentanţilor institului, în rândul clienţilor bărbaţi. ”Şi în România se respectă trendul internaţional de a scădea numărul tratamentelor invazive şi a creşte numărul tratamentelor non-invazive, dar cred că încă nu suntem la nivelul potenţialului“, descrie Marina Aristotel, managing director al Avra Aesthetic Institute, nişa pe care activează începând cu toamna anului trecut, când au deschis centrul.
     
    Ideea dezvoltării institutului s-a conturat după vizitarea SkourasMed, un grup de clinici din Grecia cu peste 25 de ani de experienţă în chirurgia estetică, unde au văzut ce rezultate se pot obţine prin intermediul tehnologiilor noninvazive de înfrumuseţare. După ce au observat acest model de business şi au constatat că în România încă nu erau prezente tehnologiile din clinicile greceşti, au decis să lanseze un institut pe plan local. Investitorii observaseră că trendul internaţional, de orientare dinspre operaţiile invazive spre modalităţile noninvazive, se respecta, totuşi nu exista niciun institut de înfrumuseţare cu un asemenea profil, ci clinici de operaţii estetice şi centre de înfrumuseţare care aveau şi câteva aparate de acest tip. 
     
    După câteva luni de funcţionare, investitorii au constatat că clienţii sunt deopotrivă bărbaţi şi femei; pentru remodelare corporală, de pildă, au observat că numărul bărbaţilor este egal cu al femeilor, iar vârsta clienţilor depăşeşte 30-40 de ani. Pentru alte tipuri de servicii (tratamente cosmetice, de pildă), există o plajă mai extinsă de vârstă; sunt oameni cu venituri medii spre mari. Preţurile tratamentelor variază în funcţie de complexitatea acestora şi de aparatele folosite, însă cel mai scump, care îmbină utilizarea a trei aparate, costă în jur de 1.400 lei. Pentru 2018, primul an complet de funcţionare, Marina Aristotel previzionează o cifră de afaceri de 300.000 de euro. Conform aşteptărilor, investiţia totală ar urma să se amortizeze în aproximativ doi ani. Pe termen lung, investitorii greci şi-au propus să deschidă şi alte unităţi, dar vizează şi extinderea gamei de servicii oferite, se gândesc să introducă şi tratamente minim invazive. 
     
    Şapte oameni lucrează în prezent la Avra, dintre care un medic chirurg plastician, un dermatolog, trei terapeuţi licenţiaţi, un nutriţionist; echipa completă va fi formată din zece oameni, iar potrivit Marinei Aristotel, recrutarea personalului a fost una dintre provocări. O alta a constat în găsirea unui spaţiu potrivit: au mizat pe clădirea Labyrinthe Paris din apropierea Pieţei Dorobanţi, în care se află, pe lângă institutul de estetică corporală şi facială şi magazinul de bijuterii Malvensky, Espace Labyrinthe  un hub creativ şi spaţiu de evenimente, restaurantul Maize şi un spa.
     
    Marina Aristotel, managing directorul institutului de înfrumuseţare, a studiat la Academia de Studii Economice din Bucureşti – Relaţii Economice Internaţionale şi într-un program masteral de managementul afacerilor prin proiecte. După absolvirea studiilor economice, în 2009, s-a înscris şi la secţia de pictură a facultăţii de arte. De când grupul elen a hotărât să dezvolte acest business, şi-a completat pregătirea cu traininguri pe aparatele din cadrul centrului, precum şi prin cursuri de cosmetică. ”|mi doream ceva care să le îmbine pe cele două  şi partea de înfrumuseţare, estetică şi partea de business; s-au îmbinat în mod fericit prin această afacere.“ |nainte de a prelua rolul de managing director al Avra Aesthetic Institute, Aristotel a fost brand manager pentru Burberry în România şi, anterior, marketing manager pentru firma de telecomunicaţii din cadrul Cosmos Group. 
     
    Deschiderea acestui institut a reprezentat o oportunitate în contextul în care România este una dintre ţările în care numărul operaţiilor invazive este printre ele mai mari – un argument în acest sens este, de pildă, faptul că România este singura ţară din sud-estul Europei care declară numărul operaţiilor estetice pentru societatea chirurgilor plasticieni. La nivel internaţional, în fiecare an numărul procedurilor invazive scade, fiind înlocuite cu proceduri noninvazive. Trendul se respectă şi pe piaţa locală: potrivit statisticilor Societăţii Internaţionale de Chirurgie Estetică Plastică (ISAPS) referitoare la numărul de proceduri estetice sau cosmetice realizate la nivel global, pe piaţa locală s-au realizat în 2016, cel mai recent an pentru care există statistici disponibile, 76.911 de operaţii estetice, în creştere cu 0,3% faţă de anul anterior. Totuşi, trendul este unul descrescător, dacă luăm în considerare faptul că în 2011 numărul operaţiilor estetice depăşea 96.000. 
     
    Avra Aesthetic Institute face parte dintr-un grup elen de investiţii din care mai fac parte şi compania de dezvoltare imobiliară Alesonor, compania din telecom Cosmos Mobile şi fondul de investiţii Global Eye. Alesonor s-a specializat pe piaţa locală în construirea de proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi şi a dezvoltat Amber Gardens, descris de companie drept primul proiect rezidenţial din România cu locuinţe verzi de lux (respectă designul bioclimatic şi urmează standardele unei case pasive), precum şi Almond Tree Residence, Clover Residence, Magnolia Residence, Ivi Office Residence. |n afară de imobiliare, Alesonor investeşte şi în soluţii de wellness, fiind distribuitor exclusiv în România al brandurilor de fitness Kettler, SKLZ şi Bodytone. Compania a realizat până în 2016 investiţii de 45 de milioane de euro.
     
    Cosmos Group reuneşte mai multe companii din sectorul telecomunicaţii, axate pe furnizarea de soluţii telecom atât pentru clienţi retail, cât şi B2B şi care au ajuns în 2016 la venituri de 23 mil. euro. Cosmos Mobile şi reţeaua de magazine IQBOX sunt două dintre cele mai importante companii ale grupului. Cosmos Mobile a devenit cel mai mare distribuitor de cartele preplătite în România pentru Vodafone, Orange, Telekom şi Lyca Mobile, iar IQBOX este o reţea de magazine telecom de peste 40 de unităţi (dintre acestea, jumătate sunt proprii, iar jumătate operate în regim de franciză; operează cea mai mare reţea independentă de magazine a operatorului Telekom în România). Potrivit ZF, Global Eye deţine companiile The Luxury, Division (distribuitor exclusiv Burberry România), Sport Couture, Fashion Lifestyle Distribution (distribuitor exclusiv Vans, Superdry, New Era), Living Well (distribuitor exclusive Technogym, Powerbar, Polar).
     
    Toate aceste companii au în spate acţionari greci; printre ei se numără Leonidas Anastasopoulos, care a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializate în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor. Din 2005, Anastasopoulos este şi membru fondator şi CEO al Cosmos Group. |ntr-un interviu acordat anterior Business Magazin, Anastasopoulos spunea că se vede în continuare implicat în proiecte pentru viitor, care îmbunătăţesc stilul de viaţă al oamenilor. ”Personal, sunt atras de tot ceea ce înseamnă tehnologie şi inovaţie.“
     

  • A început RĂZBOIUL pe piaţa telecom: Lovitură şoc pentru Digi, Orange şi Telekom

    Bonusul este valabil timp de 90 zile şi face parte oferta de Paşti a operatorului. La activarea ofertei, clienţii Vodafone primesc automat 50 GB, iar restul de 30 GB sunt oferiţi în cadrul campaniei „Net Foloseşti, Net Primeşti”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + România se află pe locul 9 în clasamentul ţărilor cu cel mai ridicat procent al afacerilor deţinute de femei, potrivit studiului MasterCard Index of Women Entrepreneurs 2018, dar în ceea ce priveşte condiţiile de sprijin şi oportunităţile de dezvoltare antreprenorială pe care le au femeile, piaţa locală ocupă locul 32 din 57, cu un procent de 61,9%, în scădere faţă de anul trecut

    +  Valoarea pieţei bunurilor de folosinţă îndelungată de anul trecut depăşeşte nivelul din 2008. Piaţa a crescut anul trecut cu peste 14%, la o valoare de 2,9 mld. euro. Cea mai mare contribuţie la acestă evoluţie a avut-o segmentul produselor de telecom, cu o valoare de 1,16 miliarde euro, în creştere cu 29,5%, potrivit datelor Gfk. După telecom, cea mai mare creştere a avut loc în electrocasnice mici (17,1%), apoi categoria de electronice (9,2%). Singura scădere a fost înregistrată de dispozitivele de printare, care au pierdut 12,5%, vânzările totalizând 32 milioane euro

    +  Noul Volvo XC40, SUV-ul de clasă mică al constructorului suedez, a fost desemnat Maşina Anului 2018 în Europa cu ocazia deschiderii pentru presă a celei de-a 88-a ediţii a Salonului Auto de la Geneva. Este pentru prima oară când Volvo primeşte acest premiu de prestigiu

    + Piaţa recrutării va creşte cu 25-30% în acest an ca urmare a investiţiilor anunţate de către companiile străine care acum intră pe piaţa din România, dar şi pentru că angajatorii existenţi sunt în curs de extindere, apreciază analiştii firmei Adecco

    + Deţinătorii de paşapoarte care au comunicat la depunerea ultimei cereri un număr de telefon valabil vor fi notificaţi printr-un SMS că le expiră paşaportul înainte cu una- trei luni

    + CITR Group, fraţii Pavăl, Dan Şucu şi Astra Industries au creat o  platformă de investiţii pentru companiile româneşti aflate în dificultate financiară. ROCA are un capital social de 4,5 milioane de euro, la care au contribuit toţi asociaţii

    DOWNS

    – România va plăti în 2018 peste 10 miliarde de lei doar pentru dobânzi şi comisioanele la datoria externă, potrivit proiecţiei serviciului datoriei publice guvernamentale efectuate de Ministerul Finanţelor

    – Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Cluj plăteşte peste 200 de pensii speciale unor beneficiari din judeţ, cea mai mai mare depăşind 28.000 de lei pe lună. Aceasta aparţine unui fost judecător sau procuror

    – La doar o zi după ce a fost acuzat de viol, Ahn Hee-jung, principalul candidat la preşedinţia Coreei de Sud, a recunoscut pe Facebook că a greşit şi a demisionat din funcţia de guvernator al provinciei Chungcheong

    – Femeile ezită să îşi asume posturi de conducere, dar când se prezintă la interviu vin cu CV-ul mult mai bine organizat şi îndeplinesc cerinţele postului într-o măsură mai mare decât bărbaţii, arată specialiştii în recrutare ai Adecco

    – Nivelul ridicat al Oceanului Pacific ameninţă să înghită republica insulară Kiribati. Aici trăiesc aproximativ 100.000 de oameni. „Insulele noastre ar putea deveni nelocuibile în deceniile viitoare”, a declarat fostul preşedinte al Republicii Kiribati, Anote Tong

     

  • Secretul din spatele decăderii şi reînvierii unuia dintre cei mai mari producători de telefoane din lume

    În 2016, producătorul de smartphone-uri Xiaomi (Şia-o-mi) a picat din postura de cel mai valoros unicorn al lumii la un ”unicorpse“ (n.r. Cadavru de unicorn), scrie publicaţia Wired. Vânzările au picat în 2016, compania căzând de pe primul loc în topul celor mai mari producători de smartphone-uri din China până pe locul cinci. Totuşi, compania a reuşit să-şi revină cumva şi are şanse reale să se întoarcă pe podiumul celor mari producători de smartphone-uri din lume. Nicio altă firmă din telecom nu s-a relansat după o aşa lovitură.

    Astăzi Xiaomi este denumită ”Phoenixul chinezesc“. Compania a crescut atât de mult în 2017, încât firma Strategy Analytics crede că Xiaomi ar putea depăşi Oppo, Huawei şi Apple şi să devină al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, după Samsung. De asemenea, în 2018 este posibilă şi listarea la bursă, iar asta i-ar putea aduce titlul de ”cea mai valoroasă companie listată la bursă din istorie“, cu o posibilă evaluare de 100 de miliarde de dolari.

    Revenirea Xiaomi reprezintă imaginea mediului antreprenorial dinamic din China, loc unde peste 10.000 de start-up-uri se nasc în fiecare zi. |n SUA, apariţia start-up-urile a scăzut cu 36% în ultimii 10 ani, la aproape 1.000 de start-up-urilor pe zi.

    Astăzi, China nu mai este naţiunea ”Copy şi paste“ care era odată şi se află la vârful inovării în anumite domenii precum plata cu mobilul, microcipuri sau inteligenţă artificială. Xiaomi este unul dintre cele mai bune exemple ale vigorii antreprenoriale din China.

    Cum s-a realizat schimbarea fără precedent a companiei? Succesul reînnoit al companiei este sustenabil sau se va ofili sub presiunea marjei de profit a industriei telecom? Poate Xiaomi face ceea ce niciun producător chinez încă nu a reuşit să facă până acum, să pătrundă cu succes pe piaţa din State? Sunt câteva dintre întrebările la care Xiaomi trebuie să răspundă.

    Huawei, al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, după Samsung şi Apple, ar fi fost pe cale de a intra pe piaţa din Statele Unite cu ajutorul companiei telecom AT&T, dar se pare că înţelegerea a picat chiar înainte de CES 2018, cel mai mare târg de produse electronice pentru consumatori din lume. Motivele invocate sunt legăturile Huawei cu statul chinez. Asta înseamnă întârzierea intrării producătorului chinez pe piaţa din SUA, dar înseamnă şi deschiderea porţii pentru ca alte firme telecom din SUA, precum T-Mobile USA sau Verizon, să facă o înţelegere cu Huawei.

    Pentru a răspunde la întrebările de mai sus, jurnaliştii de la Wired s-au uitat la scandalul din 2015-2016, când vânzările de smartphone-uri Xiaomi au ajuns la doar 41 de milioane de unităţi, în scădere de la 70 de milioane de unităţi vândute în 2015. Lei Jun, miliardarul fondator al Xiaomi, supranumit ”Steve Jobs al Chinei“, a dat vina pe lanţul de aprovizionare pentru scădere. Asta a forţat compania să se retragă de pe pieţe importante precum Brazilia sau Indonezia. De asemenea, au fost probleme organizaţionale, s-au restructurat departamentul de R&D, cel de aprovizionare şi cel de testare al calităţii. Totuşi, cea mai mare problemă a companiei a fost faptul că s-a bazat exclusiv pe vânzări online, ceea ce a făcut ca Xiaomi să nu poată ajunge la milioane de potenţiali clienţi aflaţi în zonele rurale din China. Producătorii de smartphone-uri Oppo şi Vivo au capitalizat pe absenţa Xiaomi cimentând înţelegeri cu retaileri din acele zone.

    Xiaomi a transformat un eşec ce-i putea fi fatal într-un model de business nou care a ajutat compania să se extindă la nivel global. Precum multe alte businessuri din era internetului, Xiaomi se baza pe un model de business dual: vânzare de hardware şi servicii online. Majoritatea veniturilor veneau din vânzarea de telefoane şi televizoare accesibile, care apoi serveau drept platformă pentru serviciile online ale companiei. Aceste servicii includeau sute de mii de ore de filme şi emisiuni, dar şi jocuri video ce puteau fi achiziţionate în urma unei plăţi lunare. Xiaomi operează chiar şi un serviciu prin care oferă mici împrumuturi utilizatorilor de Xiaomi, aceştia fiind verificaţi prin intermediul unui sistem de inteligenţă artificială dezvoltat de companie.

    |n acest context, executivii firmei au considerat că este nevoie de o altă linie de business: vânzarea offline în magazine fizice. Totuşi, nu se dorea doar simpla vânzare a produselor, ci crearea unei legături sustenabile cu clienţii. De aceea, Xiaomi a ales să creeze un ecosistem de 100 de start-up-uri, parteneri ai Xiaomi, care să ofere companiei alte produse pe care să le poată vinde şi cu care să atragă clienţi.
    ”Achiziţionarea unui smartphone sau TV este un eveniment cu frecvenţă scăzută. De câte ori ai nevoie să te reîntorci la magazin? Dar dacă ai nevoie şi de o boxă Bluetooth, un purificator de aer, aparat de gătit orez? Ecosistemul nostru le oferă clienţilor produse de care nici nu ştiau că există, aşa că se reîntorc în magazine să vadă oferta“, declara vicepreşedintele Xiaomi, Wang Xiang, care înainte conducea divizia companiei americane Qualcomm din China. Wang continuă ideea şi dă exemplu un purificator de aer pe care Xiaomi îl are în portofoliu. |n China există o problemă serioasă legată de calitatea aerului, aşa că oamenii cumpără tot mai des purificatoare, dar un purificator de calitate costă în jur de 500 de dolari, pe când cel oferit de Xiaomi, Mi Air Purifier 2, se vinde cu doar 105 dolari. Se conectează la telefon şi utilizatorii pot vedea calitatea aerului din locuinţă, dar şi când este nevoie ca filtrele să fie schimbate. ”|n doar două luni eram în topul celor mai mari vânzători de purificatoare de aer din China“, spune Wang.

    Compania a făcut acelaşi lucru şi în domeniul brăţărilor de fitness şi a realizat un dispozitiv cu o autonomie a bateriei de 60 de zile, eliminând astfel necesitatea încărcării produsului la câteva zile. Azi Xiaomi este cel mai mare vânzător de brăţări de fitness din lume, depăşind Fitbit sau Apple. Acelaşi lucru este replicat şi în cadrul bateriilor externe, oferind mai multă energie la un preţ mai mic. Xiaomi este lider global şi aici. Toate produsele din ecosistem, de la perne la purificatoare de aer, au ca scop oferirea unui raport calitate/preţ extrem de bun pentru client.

    Această strategie de business şi-a câştigat şi criticii. ”Mulţi ne-au spus că nu suntem o companie care să ne concentrăm pe un singur produs. Ne-au spus că suntem ca un supermarket care vinde de toate şi nu are niciun produs foarte bun. «Sunteţi un producător de smartphone-uri, de ce vindeţi aparate de gătit orez sau baterii sau bagaje de voiaj?» ne întrebau. Pentru noi merge foarte bine acest mod“, spune vicepreşedintele Xiaomi.

    Tim Culpan, colaborator al Bloomberg, nu crede în strategia Xiaomi şi spune că ”dacă adaugi cuvântul «conectat» la mai multe electrocasnice nu transformi într-o casă inteligentă. Nici măcar Apple nu a reuşit asta încă“.

    Totuşi e greu să nu crezi în renaşterea companiei atunci când te uiţi la cifre. Livrările de smartphone-uri Xiaomi au crescut cu 91% în al treilea trimestru din 2017 într-o piaţă care creşte cu 5% anual la nivel mondial, potrivit Strategy Analytics. Veniturile Xiaomi ar putea depăşi 110 miliarde de yuani în 2017, adică 17-18 miliarde de dolari, şi să aibă un profit net de 1 miliard de dolari. Pentru 2018 se estimează un profit net de 2 miliarde de dolari.

    Una dintre vedetele Xiaomi este telefonul Mi Mix, considerat ca fiind primul telefon al cărui ecran se întinde până în margini, care a fost lansat pe piaţă în octombrie 2016. ”Pentru a scăpa de «fruntea» telefonului şi a împinge ecranul până sus a trebuit să înlocuim difuzorul. Pentru a face asta am pus o bucată de ceramică în spatele ecranului tactil care vibrează în urechea ta“, spune Shou Zi Chew, CFO-ul Xiaomi. A fost un compromis pe care compania a trebuit să-l facă pentru a lansa produsul şi a fost una dintre criticile pe care le-a primit telefonul din partea jurnaliştilor de specialitate. Pentru Mi Mix 2, compania a inovat şi a reuşit să folosească din nou un difuzor.
    Sistemul de operare al Xiaomi, bazat pe Android, prezent pe telefoanele companiei este utilizat de peste 300 de milioane de persoane. Ceea ce-l face diferit faţă de alte sisteme de operare este că utilizatorii pot face sugestii şi pot vota în fiecare săptămână cele mai bune idei de implementare în următoarele versiuni.

    De exemplu, un utilizator le-a scris celor de la Xioami că într-o seară era atât de beat încât nu reuşea să aprindă lanterna telefonului ca să-şi găsească cheile. Xiaomi a implementat pornirea lanternei prin apăsare lungă a senzorului de amprentă. Ideea a fost apreciată şi de alţi utilizatori şi acum face parte din sistemul de operare Mi UI. O astfel de strategie îi face pe utilizatori mai loiali şi mai interesaţi de ceea ce face brandul şi să achiziţioneze mai multe produse.

    Shou, CFO-ul companiei, susţine că magazinul Mi Home Store din mallul Rainbow City Shopping Center din Shenzhen ocupă 150 de metri pătraţi din cei 100.000 de metri pătraţi disponibili ai mallului, adică 0,15% din aria de retail a proprietăţii. Potrivit lui Shou, Mi Home Store generează 7% din vânzările totale ale mallului.

    |n ciuda succesului companiei în 2017, încă există sceptici care atrag atenţia asupra marginilor de profit foarte mici ale produselor hardware Xiaomi, ceea ce nu ar fi sustenabil pe termen lung pe o piaţă globală extrem de competitivă.

    ”Xiaomi poate scala foarte bine pe anumite segmente precum smartphone-urile, dar este foarte greu să facă bani şi să fie profitabili în vânzarea de produse hardware, chiar şi în China. Este un mediu de business extrem de competitiv şi este clar că nu sunt doar un producător low-cost, dar sunt într-adevăr capabili să devină un lider în inovare?“, se întreabă managerul partener al unei firme de venture capital din Statele Unite.

    Vicepreşedintele Xiaomi recunoaşte că mai sunt multe obstacole de sărit, iar cel mai important este extinderea la nivel global, mai ales în SUA. ”Este o piaţă foarte atrăgătoare pentru noi. Ţelul meu este să devenim un jucător important în SUA“, spune Wang, vicepreşedintele companiei.

    Pe piaţa americană majoritatea telefoanelor sunt vândute print intermediul operatorilor telecom, o zonă unde Xiaomi nu are experienţă. ”Va trebui să muncim cu cel puţin un operator, dacă nu chiar cu toţi“, a mai spuns el.

    |nainte de a intra în SUA, Xiaomi se extinde în Europa de vest, cel mai recent în Spania, unde a început să vândă telefoane din noiembrie 2017. Pentru a se extinde cu succes pe plan internaţional, Xiaomi trebuie să asigure drepturile de proprietate intelectuală globală asupra componentelor utilizate în produsele sale. Fără această protecţie, Xiaomi ar putea fi blocată de procese costisitoare şi şi-ar putea găsi produsele interzise pe anumite pieţe, cum s-a întâmplat în India din cauza unui proces intentat de Ericsson în 2014.

    Xiaomi a învăţat din această experienţă şi a crescut portofoliul de brevete, adunând peste 5.700 atunci până în prezent. |ntre timp, compania şi-a continuat expansiunea şi acum vinde în 60 de ţări, inclusiv Indonezia. După ce a investit 4 miliarde de dolari în ecosistemul din China, compania plănuieşte o investiţie de 1 miliard de dolari pentru a construi un ecosistem similar în India. De asemenea, compania continuă extinderea la nivel offline şi vrea să ajungă la 2000 de magazine Mi Home până în 2019.

    Nimeni la Xioami nu crede că succesul este garantat. ”Industria aceasta nu este una în care poţi să te relaxezi. Competiţia este una feroce, nu poţi să te relaxezi, nu poţi dormi, trebuie să ţii un ochi deschis. Dacă mergi în vacanţă pentru câteva săptămâni, atunci când te întorci vei pierde businessul“, explică Wang.