BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Despre vulnerabilităţi informatice, în mijlocul deşertului

    Cu temperaturi de peste 40 de grade pe timp de vară, iconicul Las Vegas nu poate fi descris o destinaţie turistică populară în luna august. Totuşi, 22.200 de persoane au călătorit spre aceasta din toate colţurile lumii în intervalul 3-9 august şi s-au îngrămădit în hotelurile de pe celebra „strip”, artera care conectează principalele atracţii ale oraşului. Aruncatul zarurilor nu a fost însă principala lor preocupare. Toţi au veniti aici pentru Black Hat, descris în presa internaţională drept „cel mai mare eveniment axat pe securitate informatică” al lumii, un eveniment cu expozanţi care îşi prezintă cele mai noi produse de securitate cibernetică, dar, mai ales, cele mai recente descoperiri legate de vulnerabilităţi ale unor cercetători şi pasionaţi de securitate informatică în produsele giganţilor din tehnologie pe care le folosim zilnic.

    La peste 10.000 de km depărtare de casă, în una dintre sălile de conferinţă ale unuia dintre hotelurile opulente ale „Oraşului Păcatelor” i-am găsit pe Andrei Luţaş şi Dan Luţaş (– care nu sunt înrudiţi, dar sunt numiţi de colegii lor „fraţii geniali de la Bitdefender”). Timp de câteva ore, ei au prezentat în mod detaliat tehnicalităţile unei vulnerabilităţi care a ţinut apoi titlurile publicaţiilor internaţionale de profil.

    Cei doi Luţaş, care lucrează în biroul din Cluj-Napoca al producătorului românesc de soluţii de securitate informatice, au descoperit un defect care vizează toate procesoarele Intel, fie că sunt folosite de companii sau de oamenii de rând. Un atac informatic bazat pe această vulnerabilitate ar permite accesul la toate informaţiile existente pe sistemul de operare, inclusiv parole, coduri de acces, conversaţii private şi documente sensibile. Circa trei din patru procesoare de pe piaţă sunt fabricate de Intel, ceea ce face ca un număr semnificativ de utilizatori din toată lumea să fi fost expuşi la riscul de a deveni potenţiale ţinte.

    Tipul de atac se încadrează în rândul celor bazate pe executare speculativă, o modalitate prin care procesorul rulează multiple instrucţiuni simultan şi intuieşte acţiuni viitoare ale utilizatorului pentru o experienţă de utilizare mai plăcută, au fost descoperite iniţial la începutul anului 2018, cunoscute sub denumirea Meltdown. De atunci, mai multe variante de atac au fost descoperite şi rezolvate, total sau în parte, prin actualizări ale sistemelor de operare.

    Noua vulnerabilitate descoperită de Bitdefender poate să ocolească toate mecanismele de remediere implementate după descoperirea vulnerabilităţilor de acest tip asemănătoare găsite anterior. În plus, persoanele expuse la sustragerea de date pe baza acestei vulnerabilităţi nu pot să afle de existenţa unei breşe întrucât atacul nu lasă urme şi nu poate fi depistat de soluţii de securitate. „Odată ce află de această vulnerabilitate, criminalii informatici ar avea puterea să descopere cele mai vitale şi bine protejate informaţii ale companiilor şi indivizilor din întreaga lume, dar şi posibilitatea să le sustragă, să şantajeze, să saboteze şi să spioneze. Cercetarea acestor atacuri este cu adevărat revoluţionară întrucât ajunge la însăşi esenţa modului în care funcţionează procesoarele moderne şi necesită o înţelegere profundă a procesoarelor, sistemelor de operare şi tehnicilor de executare speculativă”, a detaliat într-o informare de presă Gavin Hill, vicepreşedinte pentru centre de date şi produse de securitate pentru reţele la producătorul. Bitdefender a colaborat cu Intel timp de aproape un an până la momentul comunicării publice a acestui nou atac.

    De ce derulează însă producătorul românesc de soluţii de securitate informatică astfel de cercetări ? „Noi avem capabilităţile tehnice de a produce tipul acesta de informaţie şi avem în vedere ceea ce se numeşte «threat intelligence», adică să ştim totul despre ameninţări informatice, un tip de inteligenţă care devine depăşit fiindcă vulnerabilităţile acestea se află şi altundeva, se află în dispozitive hardware care ar putea conţine un virus. Dacă pentru software există platforme automatizate care descoperă vulnerabilităţi, la hardware trebuie să cunoşti aceste vulnerabilităţi”, explică Bogdan Botezatu, director de cercetare la Bitdefender. „Dacă în 2007, câţiva oameni din cadrul Bitdefender puteau analiza toate ameninţările informatice de atunci, care erau în jur de 10.000, în prezent ne vin între 300.000 şi 500.000 de ameninţări informatice în fiecare zi. Întrebarea este cum ţii pasul cu aşa ceva?”, descrie el evoluţia ameninţărilor cibernetice de-a lungul anilor. „Noi avem un «shop» destul de mare în Iaşi, probabil baza analizei, un laborator fabulos, la Palas Mall, un centru de birouri care arată ca în Praga, unde avem circa 200 de oameni de analiză antimalware. Din păcate, 200 de oameni vs. 500.000 de ameninţări informatice nu este rezonabil”, explică specialistul. Atfel, în 2006, şi-au zis: „Ce-ar fi să angajăm roboţi, să facem algoritmi de inteligenţă articială?, povesteşte Botezatu, referindu-se la o perioadă în care  inteligenţa articială nu era aplicată nicăieri, nici măcar în banking. În 2008 compania avea deja 12 patente pe inteligenţă artificială în cybersecurity. „Unii dintre angajaţii din Iaşi supraveghează algoritmii de inteligenţă artificială să nu fie antrenaţi pentru caracteristicile greşite. Iar cei doi „fraţi” Luţaş fac parte din „mâna de oameni” – la nivel internaţional – capabili să descifreze astfel de vulnerabilităţi.

    Colaborarea între companii din toate colţurile lumii – şi chiar şi cu persoane care nu sunt încadrate în organigrama unui  gigant pare să fie esenţială în „războiul informatic”. În cazul Intel, de pildă, vulnerabilitatea a fost remediată printr-un update software de Microsoft, fundaţia Linux şi ceilalţi dezvoltatori de sisteme de operare. Colaborările din industrie se extind până la orice pasionat de astfel de descoperiri, aflat în orice colţ al lumii, iar companiile din tehnologie încurajează acest tip de cooperări.

    Spre exemplu, Microsoft a anunţat în cadrul evenimentului că va creşte valoarea recompenselor oferite cercetătorilor şi „hackerilor etici” care dezvăluie posibilele vulnerabilităţi în infrastructura serviciului cloud al companiei. Prin intermediul programului de recompense al companiei oricine poate „câştiga” 300.000 de dolari dacă face o descoperire importantă legată de posibilele breşe de securitate ale acestui serviciu.

    “Pentru a permite cercetătorilor să testeze cu încredere, în mod agresiv, Azure, invităm un grup select de indivizi talentaţi să vină şi să facă tot ce pot pentru a simula atacurile hackerilor”, a scris Kymberlee Price, un manager de securitate al Microsoft, într-o postare pe blog. Laboratorul de securitate este construit astfel încât să fie izolat de clienţii companiei – tocmai cu scopul cercetării posibilelor vulnerabilităţi ale infrastructurii cloud a Microsoft.

    Accesul la laboratorul de securitate al gigantului este însă limitat şi necesită înregistrarea. În afară de aceste recompense maxime, Microsoft oferă prin programul de recompense şi „premii” mai mici, cuprinse între 500 de dolari şi 40.000 de dolari. „Prin indentificarea şi raportarea vulnerabilităţilor către Microsoft, cercetătorii din securitate au demonstrat în mod repetat că să lucrezi împreună înseamnă să-i protejezi pe clienţi”, a adăugat Price, care a confirmat că Microsoft a oferit recompense de 4,4 milioane de dolari în ultimele luni.

    În cadrul Black Hat, şi Apple a anunţat deschiderea unui program de recompense pentru dezvăluirea de vulnerabilităţi legate de iOS şi MacOS, iar valoarea sumei acordate celor care fac descoperiri majore poate ajunge la 1 milion de dolari. Apple oferă iPhone-uri „hackerilor etici” şi cercetătorilor, astfel încât aceştia să le indice vulnerabilităţile posibile. Pot fi atacate smartphone-urile inteligente lansate de Jobs în 2007?

    Natalie Silvanovich, parte din echipa Project Zero a Google (echipa de analişti de securitate informatică angajaţi de Google să găsească breşe de securitate exploatate de hackeri şi agenţii de inteligenţă din toată lumea) a povestit despre modul în care, prin interacţiuni la distanţă, puteau fi atacate smartphone-urile iPhone. Echipa pe care o reprezintă a descoperit nu mai puţin de 10 astfel de vulnerabilităţi legate de modalităţile de trimitere a SMS-urilor, MMS-urilor, Voimail-urilor, iMessage-urilor şi Mail-urilor – toate remediate de către Apple. „Spre deosebire de Android, mesajele SMS sunt procesate în cod nativ de către iPhone, aspect care creşte posibilitatea coruperii memoriei.” Potrivit ei, aceste vulnerabilităţi au fost însă remediate de către Apple.

    Iar când vine vorba de mesaje, situaţia pare să devină şi mai complicată în materie de securitate când vorbim despre cele trimise prin intermediul WhatsApp. În cadrul unei alte prezentări de la Black Hat, cercetători ai companiei de securitate israeliană Check Point au dezvăluit cum WhatsApp ar putea fi atacat în scopul modificării mesajelor trimise de către un utilizator, precum şi a identităţii acestuia. Potrivit cercetătorilor, aceste vulnerabilităţi au fost raportate către WhatsApp anul trecut, dar au rămas în continuare exploatabile. Prezentarea „Reverse Engineering WhatsApp Encryption for Chat Manipulation and More” (Ingineria inversă a criptării WhatsApp pentru manipularea chat-ului şi chiar mai mult) a lui Roman Zaikin, cercetător pe zona de securitate şi Oded Vanunu, şef al cercetătorii vulnerabilităţilor la Check Point, a explicat detaliat descoperirea lor. În urmă cu un an, Zaikin, împreună cu un alt cercetător au reuşit să inverseze ingineria codului sursă al WhatsApp şi să decripteze cu succes traficul WhatsApp. Ei au descoperit trei modele posibile de atac, toate exploatând modalităţi prin care utilizatorii finali să fie păcăliţi, iar atacatorul să aibă acces la armele de interceptare şi manipulare a mesajelor trimise pe WhatsApp. Una dintre vulnerabilităţile prezentate oferea atacatorului posibilitatea de a modifica răspunsul pe chat al unei persoane de către atacatori.

    La momentul întâlnirii cu jurnaliştii din cadrul BlackHat, WhatsApp găsise soluţia de rezolvare doar pentru una dintre aceste vulnerabilităţi. Dar cei 1,5 miliarde de utilizatori ai WhatsApp (deţinută de Facebook) sunt potenţiale victime ale atacatorilor ce ar putea exploata celelalte două vulnerabilităţi, potrivit celor doi cercetători. „WhatsApp şi-a arătat disponibilitatea de a răspunde, dar a făcut puţine lucruri în direcţia remedierii situaţiei. Prin urmare, am decis să răspândim informaţiile tehnice şi scenariile posibile de atac în cadrul Black Hat USA 19 pentru a creşte gradul de conştientizare”, a spus Zaikin.

    Ingineria inversă poate fi însă folosită chiar şi în deturnarea unui avion sau, cel puţin, aşa cred specialiştii companiei de securitate informatică IOActive. Ei au descoperit un punct slab al sistemelor aeronavelor Boeing 787 Dreamliner. Ruben Santamarta, consultant pe securitate al IOActive, a povestit în faţa participanţilor că a descoperit breşe de securitate în software-ul folosit de o reţea de computere de la bordul aeronavelor. Santamarta a povestit că descoperirea a început printr-o simplă căutare pe Google. Voia să vadă dacă există documente din domeniul tehnologiei care pot fi exploatate online. Potrivit lui, după doar câteva minute de căutare, a găsit un server de Boeing neprotejat care dezvăluia codul folosit pe aeronave Boeing 787.

    Pe o astfel de aeronavă, există trei reţele electronice: una dintre acestea destinată aspectelor care nu sunt critice, cum ar fi entertainment-ul la bord, a doua, aplicaţiilor folosite de echipaj şi echipele de mentenanţă, iar a treia este folosită de echipamentul de avionică ce controlează zborul avionului şi citeşte senzorii acestuia.

    Software-ul despre care a vorbit Santamarta este folosit de cea de-a doua reţea. Totuşi, el a sugerat că este posibil ca sistemul din primea reţea să ofere acces spre cea de-a doua, de unde atacatorii ar putea exploata informaţiile deţinute de membrii ecbipajului pentru a pătrunde în cea de-a treia reţea. În teorie, aceasta ar putea fi o nouă modalitate de a deturna o aeronavă.

    „Am dovedit vulnerabilităţile, dar nu şi că acestea sunt exploatabile, astfel că prezentăm ceea ce credem noi că sunt. Avem acces limitat la informaţii, astfel că este imposibil de spus cu siguranţă dacă factorii de protecţie despre care Boeing vorbeşte funcţionează. Le oferim asistenţa noastră”, a spus Santamarta.

    Boeing insistă că software-ul din cea de-a doua reţea nu poate fi exploatat în modalitatea descrisă de IOActive. Potrivit declaraţiilor făcute ulterior în presa internaţională, gigantul Boeing spune că scenariile descoperite de Santamarta „nu pot afecta părţi critice sau esenţiale ale sistemelor aeronavelor şi nu descriu o modalitate prin care atacatorii să acceseze de la distanţă sistemele importante precum cel de avionică al unui Boeing 787”. Lista potenţialelor „uşi” pe care pot pătrunde atacatorii informatici descrise la BlackHat ar umple toate paginile revistei – iar pentru cele existente în prezent în lume, probabil nu ajung paginile tuturor publicaţiilor internaţionale. În plus, lista este deschisă fiindcă zi de zi, acesteia i se adaugă noi breşe, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii.

    Ce este Black Hat?

    Black Hat este un eveniment de securitate cibernetică, axat pe discuţii şi traininguri despre securitate informatică. Evenimentul aduce laolaltă o varietate de oameni interesaţi de securitatea informatică, de la persoane non-tehnice, până la executivi, cercetători, lideri ai domeniului şi chiar şi hackeri. Conferinţa are loc anual în Las Vegas, Barcelona, Londra, Abu Dhabi.

    Black Hat USA, care se desfăşoară la începutul lunii august, este cel mai mare eveniment de securitate informatică. Evenimentul a fost lansat în 1997 de Jeff Moss, cel care a lansat şi DEF Con – una dintre cele mai mari şi importante convenţii ale hackerilor.

    Evenimentul este structurat în două părţi: timp de patru zile, experţi în securitate, precum şi experţi aspiranţi, plătesc mii de dolari pentru a participa la sesiuni de training pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile în materie de securitate (la acestea presa nu este invitată). În alte două zile, evenimentul este format din briefing-uri în care experţi şi cercetători din toată lumea vorbesc despre cele mai recente descoperiri, mai ales noi vulnerabilităţi.

  • Panică pentru Apple, Facebook şi Google: Margrethe Vestager rămâne comisarul european pentru Concurenţă încă cinci ani

    Margrethe Vestager a fost numită în funcţia de comisar european pe politici de Concurenţă pentru încă un mandat de cinci ani, în contextul în care ea a început în mandatul anterior unele dintre cele mai ample anchete împotriva giganţilor de tehnologie, potrivit CNBC.

    Vestager, numită la un moment dat de preşedintele american Donald Trump, „doamna cu taxele” din Europa, a devenit faimoasă după ce a aplicat amenzi de miliarde de dolari unor giganţi precum Google, şi pentru că i-a cerut gigantului Apple să plătească 13 miliarde de euro pentru guvernul irlandez – acestea fiind doar două dintre proiectele ei ambiţioase.

    Totuşi, în ciuda exprienţei Vestager se va confrunta şi cu provocări. Printre acestea se numără îngrijorările din ce în ce mai mari cu privire la siguranţa şi protecţia datelor personae, precum şi o reformă pe care şi-a propus-o cu privire la regulile de competiţie.

    Vestager a decis anul acesta să blocheze o fuziune gigant între două firme din sectorul feroviar – o mutare care a supărat atât guvernul francez, cât şi guvernul german.

    Mai mult, Vestager va prelua funcţia de vicepreşedinte pentru digitalizare în cadrul structurii europene.

    Anunţul oficial cu privire la investirea ei într-un nou mandat a venit după ce Ursula von der Leyen, noul preşedinte al Comisiei Europene, şi-a prezentat noua echipă – care va prelua conducerea în data de 1 noiembrie.

     

  • Cognizant Softvision anunţă Programmers’ Week 2019, unul dintre principalele evenimente dedicate tehnologiei din România

    Cognizant Softvision, unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel global pe piaţa software, a anunţat ediţia 2019 a Conferinţei Programmers’ Week, unul dintre principalele evenimente dedicate tehnologiei din România. Dezvoltat de companie pentru experţi în tehnologie, ingineri software şi programatori deopotrivă, Programmers’ Week va avea loc în perioada 9-13 septembrie 2019, în Bucureşti. În premieră, la ediţia din acest an vor putea participa şi developeri din întreaga lume, inclusiv la Tech Talks, eveniment prezentat de specialişti Cognizant Softvision.

    Anul acesta, conferinţa se va adresa unei comunităţi extinse, la intersecţia dintre business şi tehnologie. Programul va include 4 zile de dezbateri despre tehnologie (Tech Talks) şi 256 Conference, ce reuneşte speakeri naţionali şi internaţionali de top. Evenimentele vor fi urmate, în octombrie, de un concurs de codare. Prima ediţie Programmers’ Week a avut loc acum 5 ani, în România, iar anul trecut evenimentul s-a adresat comunităţii globale Cognizant Softvision.

    Pe lista speakerilor la 256 Conference se numără: Malcolm Frank, preşedinte, cognizant Digital Business, Andres Angelani, CEO, Cognizant Softvision, Shaun Walker, technical director and guildmaster, Enterprise Cognizant Softvision, Bret Greenstein – vice president and global head of AI, Cognizant, Victor Rentea, trainer independent and coach, Java Champion, lead architect, IBM România, Axel Fontaine, founder and CEO of Boxfuse | Creator and project lead of Flyway, Vlad Iliescu, head of AI @ Strongbytes, Microsoft MVP, Vlad Zelinschi, CTO @ Strongbytes, Google developer expert.

  • Ce este biohackingul şi de ce susţin adepţii că prima persoană care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja

    Chiar dacă nu aţi mai auzit termenul de „biohacking” înainte, probabil aţi întâlnit o versiune a acestuia. Poate aţi citit despre fostul angajat al NASA, Josiah Zayner, care s-a injectat cu ADN folosind tehnologia CRISPR de editare a genelor, potrivit unui articol publicat pe vox.com.
     
    Biohacking – cunoscut şi sub denumirea de biologie DIY – este un termen extrem de larg şi amorf care poate acoperi o gamă uriaşă de activităţi, de la efectuarea de experimente ştiinţifice pe drojdie sau alte organisme, până la urmărirea propriului somn şi dietă, la schimbarea propriei biologii prin pomparea în vene a sângelui unei persoane mai tinere, în speranţa că va lupta împotriva îmbătrânirii.
     
    Unele biohackuri sunt susţinute de dovezi ştiinţifice puternice şi este probabil să fie benefice. Adesea, acestea sunt cele încercate de-a lungul mai multor secole de experimentare. De exemplu, studiile clinice au arătat că meditaţia poate ajuta la reducerea anxietăţii şi a durerii cronice.
     
    Unii biohackeri cred că, folosind tehnologia, vor putea trăi mai mult, dar vor rămâne mai tineri. Gerontologul Aubrey de Gray susţine că oamenii vor putea trăi până la 1.000 de ani. De fapt, el spune că prima persoană care va trăi până la 1.000 s-a născut deja.
     
    De Gray se concentrează pe dezvoltarea strategiilor pentru repararea a şapte tipuri de daune celulare şi moleculare asociate cu îmbătrânirea. ONG-ul său, Fundaţia Methuselah, a atras investiţii substanţiale, inclusiv una de peste 6 milioane de dolari de la investitorul Peter Thiel. Scopul său declarat este ca vârsta de 90 să devină echivalentul uneia de 50 până la finalul lui 2030.

  • Cine este tânărul responsabil de tehnologia din spatele eMAG

    Ştefan Dorobanţu conduce zona de dezvoltare şi implementare a tehnologiilor din cadrul grupului eMAG, precum şi zona de infrastructură IT, care numără peste 120 de aplicaţii interconectate, dezvoltate intern.

    El coordonează 430 ingineri şi specialişti IT, împărţiţi în huburile de dezvoltare din România şi Polonia. „În cei 11 ani petrecuţi în eMAG, am avut şansa să ocup diferite poziţii, fiecare cu specificul său. Iar fiecare poziţie a venit cu noi încercări, situaţii cu care nu mă confruntasem niciodată anterior şi care, deşi la vremea respectivă au reprezentat provocări majore, m-au ajutat să identific resurse pe care nu credeam că le am”, spune Ştefan Dorobanţu. 

    „Privind în urmă, unul dintre cele mai importante momente a fost cel în care am conştientizat că nu poţi să fii şi manager, şi bun specialist în acelaşi timp, oricât de mulţi ţi-ai dori. Trebuie să alegi, iar alegerea este foarte dificilă. Însă după ce a fost făcută alegerea, te poţi concentra asupra unei singure direcţii, iar evoluţia este mult mai rapidă.”

    Pentru a rămâne conectat la inovaţiile din domeniu, Ştefan Dorobanţu participă constant la schimburi de experienţă cu oameni din cele mai importante centre de tehnologie, cum ar fi Silicon Valey. „Însă există foarte multe oportunităţi şi aici, iar România se bucură de un potenţial enorm. Şi aici putem dezvolta tehnologie pe care ulterior să o exportăm. eMAG, BitDefender, UiPath sunt doar câteva exemple. Aşadar, nu iau în calcul să îmi dezvolt cariera în alte ţări. România are nevoie de noi şi noi de ea.”

  • Povestea tinerei responsabile de prima platformă gratuită de instruire în RPA

    Diana Ocraim lucrează la UiPath din 2016, fiind responsabilă de activitatea UiPath Academy, prima platformă gratuită de instruire în tehnologia Robotic Process Automation (RPA); ea coordonează o echipă de 20 de oameni.

    La finalul lui 2018, UiPath Academy număra peste 250.000 de utilizatori înregistraţi (de la lansarea din aprilie 2017), iar comunitatea creşte în medie cu 45.000 de utilizatori noi pe lună. De-a lungul primelor 18 luni, academia a eliberat peste 130.000 de diplome către utilizatori din peste 170 de ţări. 

    „Când am început, în 2016, UiPath era încă la început şi satisfacerea interesului pe care tehnologia RPA îl atrăgea la nivel internaţional era încă un puzzle care trebuia rezolvat”, povesteşte ea. „La momentul acela, UiPath, care acum are 2.700 de angajaţi în 24 de ţări, era încă o companie de 30-40 de angajaţi cu un singur birou în Bucureşti, inclusiv o mână de experţi care puteau folosi şi învăţa mai departe pe alţii cum să folosească produsul nostru. De aceea, visul ca într-o bună zi profesionişti de pe alte continente, din alte culturi şi care vorbesc alte limbi să folosească produsul nostru părea foarte îndepărtat”. 

    Experienţa sa internaţională s-a concretizat tot în cadrul UiPath, prin dezvoltarea programelor cu caracter global, a colaborării inter-regionale, „dar şi prin expunerea la diversele culturi din care provin colegii mei din UiPath, precum şi utilizatorii UiPath Academy”.

  • Fie te adaptezi, fie eşti lăsat în urmă

    Compania Telus International, care activează pe zona de outsourcing, are în prezent 1.500 de angajaţi în România, care lucrează pentru giganţi din industriile telecom, comerţ electronic, asigurări şi jocuri video, dar şi pentru start-up-uri din domeniul fintech sau hotelier. În 2018, afacerile locale ale Telus International s-au situat la 115,8 milioane de lei, cu o pierdere netă de 5,26 milioane lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Telus International raportează pe plan local prin intermediul firmei de call center Call Point New Europe, pe care a achiziţionat-o în 2012, intrând astfel pe piaţa din România.

    Pentru a putea susţine extinderea operaţiunilor locale, reprezentanţii filialei din România anunţau, la începutul acestui an, intenţia de a angaja alte 500 de persoane. La nivel general, compania are 36.000 de angajaţi. Jeffrey Puritt este cel care conduce operaţiunile globale ale companiei pentru care lucrează încă din 2001. „Toată lumea vorbeşte despre «a patra revoluţie industrială» şi că, mai devreme sau mai târziu, toate industriile vor fi influenţate, deoarece tehnologia continuă să evolueze într-un ritm uluitor”, spune Jeffrey Puritt. „Industria telecomunicaţiilor s-a schimbat complet şi continuă să evolueze cu mare viteză. Telefoanele mobile au înlocuit liniile fixe şi au schimbat modul în care accesăm internetul, găsim informaţii şi facem cumpărături.”

    O altă industrie care a fost schimbată de evoluţia tehnologiei, spune CEO-ul Telus International, este media. „Înainte de internet, oamenii citeau ştirile în presa locală sau le aflau de la jurnalele TV. Acum, ştirile sunt pe toate dispozitivele conectate, precum smartphone-urile, tabletele, televizoarele, iar reporterii pot încărca instantaneu conţinut pe diverse platforme online, oferind acces la milioane de oameni de pe glob.”

    Turismul a fost, de asemenea, schimbat prin tehnologie, crede el; în zilele noastre, te poţi caza la hoteluri după ce le-ai văzut pe internet, după ce ai citit recenziile şi, de asemenea, poţi rezerva o cameră într-un hotel sau închiria o casă ori un apartament folosind servicii precum Airbnb. „Cert este că firmele care nu sunt pregătite sau nu sunt dispuse să se adapteze vor rămâne în urmă. Pentru noi, transformarea digitală reprezintă oportunitatea de a folosi tehnologia pentru a permite membrilor echipei să ofere cele mai bune experienţe clienţilor.” Pe de altă parte, consumatorii devin din ce în ce mai experimentaţi din punct de vedere digital, ceea ce face ca natura serviciilor oferite clienţilor să se schimbe.

    În prezent, diferenţele dintre piaţa locală şi cele mai dezvoltate, din vest, sunt aproape inexistente, crede Puritt. „Această ţară are un capital de forţă de muncă profesionistă, multilingvă, cu înaltă calificare şi a urcat constant în clasamentul huburilor de outsourcing preferate pentru companiile europene şi nord-americane. De exemplu, în România, membrii echipei noastre vorbesc fluent patru limbi. Prin comparaţie, în Europa de Vest vorbesc două limbi.”

    În ţări precum Bulgaria şi România, oamenii au abilităţi tehnice bune – un diferenţiator cu adevărat unic şi un avantaj competitiv pe termen lung, subliniază CEO-ul Telus. „Chiar dacă în România costul forţei de muncă nu este cel mai mic, competenţa în ceea ce priveşte abilităţile multilingve, tehnice şi soft skills fac de fapt costurile foarte competitive.” Acesta este şi motivul pentru care Puritt vrea să valorifice potenţialul oferit de România şi să continue dezvoltarea companiei anul acesta, atrăgând „cele mai bune talente multilingve pe care le poate oferi piaţa muncii”.

    Potrivit Asociaţiei Business Service Leaders România (ABSL), peste 125.000 de persoane sunt angajate în prezent în sectorul serviciilor de business din România, iar potenţialul industriei este de 300.000 de angajaţi. Până în 2020, numărul angajaţilor va creşte până la 150.000. Pentru a avea cu adevărat succes, Jeffrey Puritt crede că businessurile trebuie să fie organizate strategic, operaţional şi tehnologic pentru a oferi o experienţă sincronizată clienţilor. Acestea trebuie să acorde atenţie experienţei complete, end-to-end, pe care clienţii o au, din perspectiva lor, cu o anumită companie. „Prea multe companii se concentrează pe puncte individuale de interacţiune, dedicate facturării, fidelizării, apelurilor pentru relaţii cu clienţii şi altele asemenea. Părerea mea este că aproximativ 30% dintre interacţiunile umane actuale pot fi, vor fi şi ar trebui automatizate.”

    El oferă următorul exemplu: „Dacă doriţi să vă resetaţi parola sau să vă reglaţi planul de date, de ce aţi dori să discutaţi cu un agent, să petreceţi o oră, când în cinci secunde un computer poate face acest lucru pentru dvs.?” Cazurile unde roboţii au făcut progrese foarte mici, spune el, sunt cele legate de abordarea unor situaţii noi. Cu alte cuvinte, roboţii nu pot gestiona lucruri pe care nu le-au văzut de multe ori. Oamenii, pe de altă parte, au capacitatea de a conecta situaţii aparent disparate pentru a rezolva probleme cu care nu s-au mai întâlnit niciodată. „Noi ne concentrăm pe combinarea experienţei clientului cu experienţa digitală şi ne aşteptăm ca numărul total al agenţilor din centrele de servicii să crească.”

    Ce tendinţe vom vedea în următorii 3-5 ani, în special în ceea ce priveşte interacţiunea furnizorilor cu clienţii lor? „Tendinţa majoră pe care o vedem este legată de personalizare”, spune Puritt. „Totul va fi adaptat la individ, de la reclame personalizate la experienţe personalizate. Acest trend de personalizare este deja susţinut de inteligenţa artificială, machine learning, analize avansate de date, boţi conversaţionali şi aşa mai departe.” El spune că această abordare high-tech a devenit vizibilă în toate punctele de contact cu consumatorii, cum ar fi pe reţelele de socializare, la cumpărăturile online şi în magazine, în chaturi şi apeluri.

    „Pe măsură ce asistenţa oferită clienţilor devine mai complicată, este din ce în ce mai important să investim în analiza datelor, machine learning şi managementul cunoştinţelor pentru a ne asigura că agenţii noştri au acces facil la informaţii, astfel încât să se poată concentra pe conexiunea umană cu clienţii.” Una dintre cele mai mari provocări, spune Jeffrey Purritt, a fost transformarea Telus International într-un angajator dezirabil în industria serviciilor de business. „Angajamentul nostru s-a reflectat constant de-a lungul mai multor ani în clasamentele care măsoară nivelul de implicare a angajaţilor. În 2018, am obţinut un scor de 86% la nivel global, în creştere cu 300 puncte de bază comparativ cu 2017. Acest lucru se corelează cu ratele noastre privind fluctuaţia personalului, care continuă să fie cu 50% mai mici decât ale competitorilor noştri în majoritatea regiunilor în care ne desfăşurăm activitatea.”

    Dacă în prezent traversăm o perioadă în care toată lumea încearcă să colecteze cât mai multe date despre client pentru realizarea unor afaceri mai bune, mai profitabile, Jeffrey Pruitt crede că pe viitor lucrurile se vor schimba, pe măsură ce opinia publică reconsideră ce informaţii personale sunt oamenii dispuşi să ofere, iar guvernele revizuiesc reglementările privind confidenţialitatea datelor personale. „Companiile va trebui să aibă o strategie pentru a utiliza tehnologia în diferite moduri astfel încât să creeze soluţii responsabile care să le ajute să rămână conectate la consumatori. De asemenea, companiile trebuie să se concentreze mai mult pe calitatea datelor şi nu pe cantitatea de date.”

  • Schiţe realizate de Leonardo da Vinci, descoperite cu tehnologia folosită pentru prinderea lui Osama bin Laden

    Tabloul ”Fecioara între stânci” va fi piesa centrală a unei expoziţii găzduite de National Gallery din Londra.

    Specialiştii care au investigat lucrarea cu instrumente electronice performante au descoperit o ”compoziţie abandonată” sub cunoscuta imagine.

    Cercetătorii au scos la lumină schiţa iniţială a tabloului, figurile îngerului şi a pruncului Iisus prezentând diferenţe semnificative faţă de forma finală a lucrării.

    ”Ambele personaje sunt plasate mai sus în schiţă, iar îngerul priveşte în jos spre pruncul Iisus şi îl ţine mult mai strâns în braţe”, se arată în comunicatul National Gallery.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este tânăra de la Facebook de care nu a auzit nimeni dar care gestionează cel mai controversat proiect al momentului

    Proiectul de monedă digitală Libra al Facebook este gestionat de o tânără din Silicon Valley, pe nume Morgan Beller, care la doar 26 de ani a primit votul de încredere din partea lui Mark Zuckerberg, potrivit CNBC.

    La începutul lunii februarie 2018, investitorul Howard Wu a fost invitat în Menlo Park la sediul Facebook pentru a discuta despre implicaţiile, oportunităţile şi riscurile pe care le prezintă ideea de a introduce 2 miliarde de utilizatori online în tehnologia blockchain.

    Invitaţia nu a fost lansată nici de Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, nici de vicepreşedintele companiei David Marcus – actualul lider al proiectului de monedă digitală Libra şi al proiectului de portofel electronic, Calibra.

    În schimb, Howard Wu a fost invitat acolo de Morgan Beller, o angajată relativ nouă a Facebook pe segmentul de corporate.

    „Dacă ai avea o platformă de 2 miliarde de utilizatori, cum ai încerca să integrezi tehnologia blockchain în platformă?”, îşi aminteşte Wu că a fost întrebat de tânăra Beller.

    De când a fost anunţat proiectul care cuprinde moneda digitală Libra şi portofelul electronic Calibra în luna iunie, David Marcus a fost faţa publică a acelor două produse, anunţând personal detaliile într-o postare pe blog, trecând prin interviuri de presă şi dând declaraţii în faţa scepticilor din Congres.

    Însă în comunitatea blockchain, Beller este cunoscută drept adevărata forţă din spatele proiectului Libra. Pe profilul său de LinkedIn, Beller se recomandă ca fiind şeful strategiei proiectului Calibra, precum şi co-creator al Libra.

    „Morgan a fost de fapt prima din proiect, cel puţin din ce am înţeles eu. A făcut o treabă fantastică şi a reuşit să atragă mulţi oameni din comunităţile de criptomonede în proiectul Libra”, spune Wu.

    Înainte ca ceilalţi doi directori Facebook din proiect să se alăture Libra – David Marcus şi Kevin Weil – Beller a fost prima persoană care a lucrat la iniţiativa blockchain a Facebook. În 2017, Beller a făcut cercetare şi s-a întâlnit cu persoane din întreaga industrie, potrivit surselor citate de CNBC.

    Ea a reuşit să convingă gigantul hi-tech să ia tehnologia blockchain în serios, iar în data de 8 mai 2018 proiectul a pornit în mod oficial.