BusinessMagazin

Tag: taxare

  • Sunt pregătiţi românii să plătească pentru a circula pe autostrăzi?

    INTRI PE AUTOSTRADĂ IMEDIAT DUPĂ VAMĂ, LA NĂDLAC, după care parcurgi fără întrerupere circa 800 de kilometri până la Constanţa în doar şase ore. Pare un vis îndepărtat pentru şoferii români, cel puţin în ritmul în care se construiesc autostrăzile în prezent în România. Care sunt motivele pentru care o autostradă vest-est, fără întreruperi, întârzie atât de mult?

    În prezent circulaţia este deschisă pe circa 425 din cei aproape 800 de kilometri care leagă vestul României, la Nădlac, cu estul, la Constanţa, care se suprapun Coridorului IV paneuropean. Pe alţi 110 kilometri, între Orăştie şi Sibiu, precum şi în prima parte a tronsonului Lugoj-Deva, se lucrează în prezent, urmând ca şoselele să fie gata anul acesta sau cel târziu în 2014, potrivit celor mai recente promisiuni ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). De asemenea, construcţia pe alte tronsoane urmează să înceapă în următoarele luni sau cel mai târziu la primăvară.

    Chiar dacă în teorie situaţia este aproape roz şi România se apropie cu paşi rapizi de o autostradă vest-est, în practică lucrurile stau cu totul altfel. Chiar la mijlocul rutei între Nădlac şi Constanţa, autostrada „se împotmoleşte„ între Sibiu şi Piteşti, unde deocamdată CNADNR nu a găsit nici până acum o soluţie de finanţare. Considerată una dintre cele mai dificil de construit autostrăzi din ţară, pentru că traversează munţii Carpaţi, autostrada ar urma să coste circa 3 miliarde de euro, bani de care statul însă nu dispune. CNADNR se gândeşte însă să apeleze la fondurile europene din exerciţiul financiar 2014-2020 pentru a o finanţa, dar deocamdată nu există nicio certitudine privind includerea acesteia într-un program finanţat din bani comunitari.

    ÎNTRE TIMP, UNGARIA SE PREGĂTEŞTE SĂ FINALIZEZE O AUTOSTRADĂ CARE SĂ LEGE FĂRĂ ÎNTRERUPERE FRONTIERA EI DE VEST CU AUSTRIA DE CEA ROMÂNEASCĂ. În prezent ungurii mai au de construit doar un tronson de 23 de kilometri, între localitatea ungurească Mako şi graniţa cu România, ce ar urma să fie gata la finalul anului 2014.

  • Ce se va alege de autostrăzile din România după taxarea de 3 euro pe suta de kilometri

    În primăvara acestui an, ministrul pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, declara că tronsoanele de autostradă Comarnic-Braşov şi Craiova-Piteşti, precum şi centura sud a Bucureştiului, pe care autorităţile îşi propun să le construiască prin concesiune până la alegerile din 2016, vor fi taxate după intrarea în exploatare, iar cuantumul taxei se va baza pe un calcul de 3 euro pe suta de kilometri.

    Odată cu introducerea taxelor de autostradă, unele state au resimţit scăderi acute ale volumelor de trafic. Traficul pe autostrăzile din Portugalia a scăzut la jumătate în 2012 şi cu 68% în primele trei luni din 2013, potrivit Financial Times. Mai mult, pe unele tronsoane şoferii nu mai circulă deloc. Valoarea taxei de autostradă pentru un drum de 220 de kilometri de la Lisabona la Castelo Branco este mai mare decât suma cheltuită pe combustibil.

     

  • Livrarea energiei către comercianţi şi tranzacţia cu certificate verzi, incluse în sistemul taxării inverse

     Decizia va fi adoptată, marţi, de Guvern prin ordonanţă.

    Până în prezent, România a aplicat taxarea inversă doar la cereale, dar Consiliul Uniunii Europene a decis, în urmă cu o săptămână, că sistemul poate fi extins temporar şi în alte domenii cu risc de fraudă.

    În prezent, pentru livrările de energie către comercianţi persoane impozabile, precum şi pentru tranzacţiile cu certificate verzi este aplicat regimul normal de taxare din punct de vedere al TVA.

    Prin introducerea taxării inverse, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial, plata taxei fiind deplasată din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Impozitul forfetar va fi de trei ori mai redus în comparaţie cu taxarea de 16% pe profit

     Grapini apreciază că acesta va fi “cel mai etic mod de plată”, pentru că fiecare domeniu de activitate are şansă să obţină un anumit venit şi o rată a profitului diferită.

    “Pentru prima dată în România am propus un studiu pilot pe cod CAEN, pentru că altfel se obţine venit şi profit din industria hotelieră, altfel se obţine din restaurante şi altfel din service auto. Am făcut un studiu pe patru coduri CAEN”, a spus ministrul într-o conferinţă.

    În cazul hotelurilor, studiul a fost făcut pentru un grad mediu de ocupare de 30%, şi în funcţie de acesta s-a calculat suma fixă pe care trebuie să o plătească o unitate de cazare.

    Impozitul va fi calculat printr-o formulă care ia în calcul amplasamentul (rural sau urban), zona (în cazul Bucureştiului), sezonalitatea, gradul de ocupare, numărul de stele şi numărul de camere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fermierii cu până la 50 de oi nu plătesc impozit. Scade taxarea pentru cartofi şi legume

     Parlamentul a majorat plafoanele pentru care un fermier care deţine oi, caprine şi albine nu va fi impozitat, potrivit legii de aprobare a Ordonanţei 8/2013 privind Codul Fiscal.

    Astfel, taxarea se va aplica pentru mai mult de 50 de oi, 25 de capre şi 75 familii de albine, anterior fiind stabilite limite de 10 oi şi caprine şi 50 familii de albine.

    De asemenea, nu plătesc impozit cei care au până la 2 vaci şi bivoliţe, 6 porci şi 100 de păsări de curte, prevedere menţinută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook testează un sistem de taxare a mesajelor transmise către celebrităţi

    Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume, a început în Marea Britanie un program experiment prin care mesajele trimise unor celebrităţi şi altor oameni din afara listei de prieteni sunt taxate cu până la 11 lire, scrie The Guardian. Astfel, pentru a trimite un mesaj unei celebrităţi precum înotătorul olimpic Tom Daley britanicii trebuie să plătească 10,68 lire. Însă, dacă trimit un mesaj unei persoane mai puţin cunoscute, precum jurnalistului BBC  Robert Peston, plătesc 71 penny, scrie Reuters. Reprezentaţii Facebook au confirmat programul experiment din Marea Britanie, dar nu au precizat încă dacă va fi implementat în întreaga lume.

    „Este testat în cadrul unui număr limitat de utilizatori. Nu există un termen limită pentru acest test. Totul va depinde de ce se va întâmpla, ce feedback vom primi. Testăm de asemenea mai multe niveluri de preţ în Marea Britanie şi în alte ţări pentru a stabili taxa optimă care să semnaleze importanţa persoanei pe care o contactezi. Oricum, totul este un test momentan şi aceste preţuri nu sunt bătute în cuie”, a spus un purtător de cuvânt Facebook.

    Programul experiment a început în America în decembrie şi acum a fost extins în alte 36 de ţări, inclusiv în Marea Britanie.  Algoritmul pentru calcularea taxei variază în funcţie de un număr de factori, printre care numărul de abonaţi pe care o celebritate îi are şi un algoritm „secret” pentru calcularea faimei, au spus reprezentanţii Facebook. În România, reţeaua de socializare are aproximativ 6 milioane de utilizatori.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bank of Cyprus: Taxarea depozitelor se va aplica numai în Cipru

     “Ca urmare a deciziei Eurogroup din această dimineaţă, acest mesaj are ca scop să clarifice că orice tăiere a depozitelor Bank of Cyprus va fi aplicată numai depunerilor constituite în Cipru şi nu în altă ţară. O circulară oficială va urma pe parcursul acestei zile, dar aceasta (notă – n.r.) este pentru a calma orice temere sau îndoială privind situaţia”, se arată într-un mesaj transmis de directorul general al Bank of Cyprus Group, Yiannis Kypri.

    La finalul acestui mesaj, Kypri notează că “la prima vedere” grupul va avea capacitatea să se restructureze singur şi va continua să fie liderul sistemului bancar din Cipru.

    Pe partea bancară, grupul este prezent în România prin intermediul unei sucursale, care nu este societate înregistrată în România, şi are o cotă de piaţă în funcţie de active de 0,7%. Depozitele constituite la Bank of Cyprus România sunt garantate de fondul de garantare al depozitelor din Cipru, în limita a 100.000 de euro, pargul maxim la nivelul UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Cipru: Nimeni nu ia şi nu foloseşte banii mafiei ruse

    Prima este legată de influenţa Germaniei şi de mesajul ascuns în spatele declaraţiilor diplomatice: “Taxaţi depozitele sau părăsiţi zona euro! Nu prea contaţi în ecuaţie”.

    Cine este Dimitri Ribolovlev, oligarhul miliardar cu interese în Cipru

    Al doilea îi aparţine fostului şef al Central Bank of Cyprus, Anthanasios Orphanides, care anunţă decesul proiectului european. “Guvernele europene îi şantajează pe oficialii din Cipru să confişte banii deponenţilor. Nu este clar cum afectează aceasta, în sens pozitiv, proiectul european…Cele mai puternice guverne din Europa aruncă mizeria înspre Grecia, Irlanda, Portugalia sau Spania…Dacă Europa vrea să rămână unită, ne trebuie o uniune bancară”.

    Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    Dennis Gartman, editorul unui buletin financiar cotidian, aduce în discuţie banii ruşilor: “Ciprul  a fost ani de zile o Elveţie a ruşilor. Sume mai mult sau mai puţin legale ajung în băncile cipriote încă de la începutul anilor ’90.

    Autorităţile cipriote pot fi mituite şi puse la treabă pentru capitalul rus….În special banii proveniţi din activităţi criminale au putut fi spălaţi, în spatele secretului bancar. Iar acum ciprioţii ar trebui să înfurie tocmai pe oamenii pe care chiar nu vrei să-i înfurii. Nimeni nu ia şi nu foloseşte banii mafiei ruse”.

  • Criza din Cipru: Nimeni nu ia şi nu foloseşte banii mafiei ruse

    Prima este legată de influenţa Germaniei şi de mesajul ascuns în spatele declaraţiilor diplomatice: “Taxaţi depozitele sau părăsiţi zona euro! Nu prea contaţi în ecuaţie”.

    Cine este Dimitri Ribolovlev, oligarhul miliardar cu interese în Cipru

    Al doilea îi aparţine fostului şef al Central Bank of Cyprus, Anthanasios Orphanides, care anunţă decesul proiectului european. “Guvernele europene îi şantajează pe oficialii din Cipru să confişte banii deponenţilor. Nu este clar cum afectează aceasta, în sens pozitiv, proiectul european…Cele mai puternice guverne din Europa aruncă mizeria înspre Grecia, Irlanda, Portugalia sau Spania…Dacă Europa vrea să rămână unită, ne trebuie o uniune bancară”.

    Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    Dennis Gartman, editorul unui buletin financiar cotidian, aduce în discuţie banii ruşilor: “Ciprul  a fost ani de zile o Elveţie a ruşilor. Sume mai mult sau mai puţin legale ajung în băncile cipriote încă de la începutul anilor ’90.

    Autorităţile cipriote pot fi mituite şi puse la treabă pentru capitalul rus….În special banii proveniţi din activităţi criminale au putut fi spălaţi, în spatele secretului bancar. Iar acum ciprioţii ar trebui să înfurie tocmai pe oamenii pe care chiar nu vrei să-i înfurii. Nimeni nu ia şi nu foloseşte banii mafiei ruse”.

  • Zona euro menţine ţinta de 5,8 miliarde euro pentru Cipru, dar înclină spre taxarea depozitelor mari

     “Nu mă gândesc la planuri B. Aplicăm planul A. Fiecare trebuie să îşi asume responsabilităţile”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, referindu-se la suma de 5,8 miliarde euro care trebuie atrasă de Cipru prin taxarea depozitelor, transmite Bloomberg.

    Miniştrii Finanţelor din zona euro, reuniţi luni seară în teleconferinţă pentru noi negocieri privind acordul de bailout al Ciprului, au menţinut presiunile asupra statului mediteranean însă s-au arătat mai flexibili în privinţa formei în care va fi aplicat planul.

    “Autorităţile din Cipru vor introduce mai multă progresivitate în taxa specială comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu condiţia să rezulte în continuare aceeaşi reducere a anvelopei de finanţare şi, în consecinţă, să nu afecteze valoarea totală a asistenţei financiare”, se arată într-un comunicat transmis în urma teleconferinţei miniştrilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro