BusinessMagazin

Tag: tablouri

  • In copilarie cerşea si fura portofelele turiştilor pentru bani de mancare iar acum este unul dintre cei mai de succes pictori spanioli

    Lita Cabellut este unul dintre cei mai de succes artişti spanioli, însă nu este cunoscută în ţara de baştină. Mai mult, femeiea care vinde azi tablouri cu sute de mii de euro şi-a petrecut mai mulţi ani pe străzile Barcelonei, scrie BBC.

    Când era mică trăia pe străzile oraşului catalan şi dormea sub cerul liber. “Aveam grijă unii de alţii (copii străzii), cerşeam brichete Zippo de la marianri şi furam portofelele turiştilor”, povesteşte Lita Cabellut

    Cabellut s-a născut într-un sat din Aragon, regiune din nord-estul Spaniei, în 1961. S-a mutat împreună cu mama sa în Barcelona. Mama ei conducea un bordel şi Lita a fost lăsată în grija bunicii, dar de fapt stătea majoritatea timpului pe străzi. “Cumpăram ţigări, prezervative şi sandvişuri pentru prostituate şi restul îl păstram”, mai spune ea.

    Nu a mers la şcoală şi nu s-a gândit vreodată că va deveni unul dintre cei mai de succes artişti spanioli. Singurul care vinde mai mult ca Lita Cabellut este Miquel Barcelo, având în vedere că Lita vinde tablourile cu 100.000 de dolari. Vedete precum Hugh Jackman, Halle Berry sau Gordon Ramsay deţin un tabloul de-al lui Cabellut.

    Totul s-a schimbat când bunica ei a murit şi Lita, la vârsta de 10 ani, a ajuns în orfelinat unde a stat doi ani când a fost adoptată de o familie catalană. Aceştia au introdus-o în domeniul artei şi au dus-o la muzee. A fost foarte impresionată de opera lui Goya. A încercat să copieze unul dintre tablourile pictorului spaniol şi noii săi părinţi au încurajat-o să continue pe acest drum. Tot atunci a început să se ducă la şcoală.

    “A fost foarte dificil pentru mine deoarece nu este uşor să înveţi să scrii şi să citeşti la vârsta de 13 ani şi mai e şi presiunea psihologică pe care o ai atunci când eşti într-o clasă cu elevi mult mai mici ca vârstă decât tine”, mărturiseşte ea. Pe mai departe şi-a urmat pasiunea dobândită pentru artă şi a decis să studieze arta la şcoala Gerrit Rietveld Academy din Amsterdam. După studii a decis să rămână în Olanda, dar succesul nu a venit imediat.

    “Am dat tablouri persoanelor care mi-au plătit utilităţile, am vopsit o casă pentru credit la un supermarket”, povesteşte ea

    A reuşit să obţină un contract cu o galerie, însă nu avea să ţină foarte mult deoarece Lita s-a îndreptat spre alte subiecte mai controversate (tablouri în care înfăţişau prostituţie infantilă), iar galeria nu a vrut să-i mai ţină operele.

    Timp de doi ani nu a mai vândut nimic.

    Azi este cunoscută pentru portretele celebrităţilor precum Charlie Chaplin sau Coco Chanel, dar şi portrete unor subiecţi anonimi, care sunt consideraţi “urâţi”

    “Eu nu văd oamenii ca fiind urâţi, ci diferiţi. Pictez oameni unde trebuie să vezi dincolo de piele pentru a descoperi frumuseţea. Am o slăbiciune pentru astfel de oameni”, spune artista.

    A avut trei mari influenţe în viaţă- pictura lui Goya, operele lui Donatello şi muzica lui Bach. 

  • Cine este misteriosul cumpărător al pictorului Adrian Ghenie?

    Cu câteva zile în urmă media anunţa că pictorul clujean Adrian Ghenie a vândut la o licitaţie organizată de casa Sotheby’s tabloul „Autoportret ca Vincent Van Gogh“ pentru 2,59 milioane dolari. Este al doilea tablou vândut de Ghenie pentru o sumă cu şase zerouri, după „Floarea soarelui în 1937“ vândut în februarie la Londra cu 3.117.000 de lire sterline; dincolo de apropierile de Van Gogh, tablourile mai au în comun faptul că au fost cumpărate de persoane din Asia. Dacă identitatea chinezului care a cumpărat „Floarea soarelui în 1937“ nu a fost dezvăluită, putem spune că „Autoportretul ca Vincent Van Gogh“ a fost cumpărat de un antreprenor japonez, care a cheltuit într-o singură săptămână, la două licitaţii de artă, 98 de milioane de dolari.

    Este vorba de Yusaku Maezawa, în vârstă de 40 de ani, un antreprenor al internetului care a fondat în 1998 compania de e-commerce Start Today şi în 2004 retailerul de modă Zozotown. Yusaku Maezawa se află pe locul 17 în clasamentul Forbes al celor mai bogaţi japonezi, cu o avere estimată la 2,7 miliarde dolari.

    Pictura lui Ghenie a fost prezentată la începutul licitaţiei, stârnind ceea ce Bloomberg numeşte o avalanşă de oferte; Maezawa a licitat prin telefon, concurând pentru pictura lui Ghenie cu cel puţin cinci ofertanţi. Aşa că pictura, estimată de specialiştii de la Sotheby’s între 200.000 şi 300.000 de dolari, a ajuns la peste 2,5 milioane dolari. După opera lui Ghenie, japonezul a licitat pentru „Chameleon“ de Cristopher Wool, pictură estimată la 14 milioane de dolari şi vândută cu 13,9 milioane de dolari.

    Cele două tablouri cumpărate de la Sotheby’s au făcut ca suma cheltuită de Maezawa pentru tablouri într-o săptămână să ajungă la 98 de milioane de dolari; antreprenorul a mai cumpărat de la Christie, pe 10 mai, cinci opere de artă, pentru care a dat 81,4 milioane de dolari, printre care şi un tablou de 57,3 milioane de dolari al lui Jean-Michel Basquiat. Celelalte tablouri achiziţionate sunt „Runaway Nurse“ de Richard Prince, pentru 9,7 milioane dolari, un record pentru artist, o sculptură de Jeff Koons, intitulată „Lobster“ (6,9 milioane dolari), o instalaţie mobilă a lui Alexander Calder, în valoare de 5,8 milioane dolari, şi o instalaţie de lumini de Bruce Nauman, „Eat War“, pentru care a plătit 1,69 milioane dolari.

    Maezawa este fondator al Contemporary Art Foundation din Tokio şi a anunţat că va organiza expoziţii publice acolo de două ori pe an, adăugând că va deschide o galerie privată de artă în Chiba, oraşul său natal. Mai mult, Maezawa vrea să deschidă o galerie pentru artiştii japonezi care vor să expună la Londra, pentru a le permite acestora să ia contact cu arta şi cultura occidentală. Practic, toate mişcările antreprenorului japonez pot fi definite, simplu, drept apariţia unui mare colecţionar de artă, în stare să influenţeze domeniul, aşa cum o fac Charles Saatchi, Andy Hall, fostul trader de petrol care acum deschide muzee şi fundaţii dedicate artei, sau mai cunoscuţii Leonardo DiCaprio ori David şi Victoria Beckham.

    Vânzarea taboului lui Ghenie mai poate fi privită drept o reuşită majoră şi pentru că specialiştii vorbesc de o piaţă a artei în scădere, după o lungă perioadă de creştere a preţurilor; sigur că formulările pot părea, într-o oarecare măsură, hazardate, cum poţi vorbi de o piaţă în scădere în condiţiile în care colecţionarii au plătit 361 de milioane de dolari pentru 11 lucrări?!

    Dar dacă privim în urmă cu un an, vom descoperi că licitaţiile de atunci ale marilor case adunau 2,7 miliarde de dolari, cu o sculptură de Giacometti pentru care s-au plătit 141,3 milioane de dolari şi un Picasso de 179,4 milioane dolari şi cu o armată de ruşi bogaţi care s-au bătut pe lucrări de Monet, Henry Moore, Edgar Degas sau Modigliani.

    Un an mai târziu avem pieţe volatile, fonduri de investiţii cu frâna trasă şi nesiguranţa din preajma alegerilor; rezultatul înseamnă vânzări de primăvară, la New York, de „numai“ 1,1 miliarde dolari. De această dată eroii au fost nu ruşii, ci cumpărătorii din Asia; nu suntem siguri că termenul cumpărători este totuşi folosit corect, în condiţiile în care o treime din loturile puse în vânzare nu şi-au găsut noi proprietari, cam o treime din locurile sălilor din Rockefeller Center au rămas neocupate, multe tablouri s-au vândut sub estimările minime de preţ sau au rămas nevândute, cum sunt două dintre picturile suprarealistului belgian Rene Magritte. Cu atât mai importantă reuşita lui Ghenie, putem spune.

  • Lucrarea unui pictor român, vândută cu 2,59 milioane de dolari la New York

    Pictorul român, în vârstă de 38 de ani, a mai reuşit anul acesta vânzarea unei picturi pentru o sumă cu şase zerouri. Este vorba de pictura „The Sunflowers in 1937”, inspirată de celebra lucrare a lui Vincent van Gogh — „Floarea soarelui”, vândută în luna februarie la Londra pentru 3.117.000 de lire sterline, un preţ record pentru artistul român, peste dublul recordului său anterior de preţ, după cum a apreciat atunci casa Sotheby’s.

    Adrian Ghenie, este un artist român foarte apreciat pe scena de artă contemporană internaţională, prezent cu lucrări în cele mai importante muzee, galerii şi colecţii private din lume: Centrul Pompidou (Paris), SFMOMA (San Francisco), Muzeul Hammer şi Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles, S.M.A.K. Collection (Ghent). Lucrările sale au fost incluse în expoziţii la Palazzo Grassi, Fundaţia François Pinault (Veneţia), Tate Liverpool, Bienala de la Praga, Fondazione Palazzo Strozzi (Florenţa). În 2015, a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneţia, cu proiectul „Darwin’s Room”.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Povestea ardelencei Andrada-Paula Vecleniţ, antrenorul de fitness care în timpul liber pictează tablouri incredibile

    Cu siguranţă aţi mai auzit de cântăreţi care şi-au descoperit vocea mai târziu, despre persoane care au dat neaşteptat peste arta culinară, sau chiar despre fotbalişti care s-au făcut remarcaţi abia după ani de zile de exerciţiu pe teren. Însă despre pictori care să-şi afle talentul din pură întâmplare, fără studii specifice, mai rar ne e dat să auzim. Poate vă întrebaţi cum este posibil ca o persoană fără studii într-un anumit domeniu, să stăpânească la „degetul mic” tehnici pe care doar un profesionist le poate dobândi. Ei bine, Andrada-Paula Vecleniţ este exemplul viu că „se poate”.

    Tânăra originară din oraşul Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud, impresionează la cei 26 de ani ai săi cu tabourile pe care le realizează cu o pasiune desăvârşită, cu un talent incredibil.

    Dacă în 2009 Andrada-Paula, studentă pe atunci la Drept la Cluj-Napoca încerca să profite de frumuseţea ei naturală ca să îţi îndeplinească visele, încercând în paralel o carieră de modelling, iată că aproape şase ani mai târziu visele ei au luat o cu totul altă traiectorie. Acum, la fel de frumoasă, este antrenor de fitness la Cluj-Napoca, dar pe deasupra este artist. Tablourile sale sunt fascinante, o spun toţi cei care le văd, dar mai ales cei cărora le dăruieşte.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • “Micuţa Picaso” din Vaslui: la 11 ani vindea tablouri cu 100.000 de dolari

    Alexandra Nechita s-a născut la Vaslui, la 27 august 1985, la trei luni după ce tatăl său, Niki Nechita, s-a refugiat din România comunistă, în Statele Unite ale Americii. Viorica Nechita, şi mica Alexandra au reuşit să se alăture soţului, respectiv tatălui, abia după doi ani. Părinţii Alexandrei fuseseră persecutaţi sub regimul comunist din România.

    Alexandra Nechita a fost invitată la mai multe emisiuni cunoscute, precum Oprah Winfrey Show, şi a stat la masă cu personalităţi ca Bill Clinton. Talentul său extraordinar i-a făcut pe cei din jur să o numească “micuţa Picasso.”

    La începutul acestei luni, Oprah a realizat un nou interviu cu Alexandra în cadrul seriei “Where are they now” (Unde au ajuns – n.r.). „Cea mai mare sumă pe care am încasat-o pe o pictură de a mea a fost undeva în jur de 400.000 de dolari. Am fost norocoasă să–mi construiesc o viaţă atât de bună din munca mea, şi nu doar pentru mine, dar şi pentru familia mea. Acesta chiar a fost unul dintre cele mai daruri”, a spus Alexandra.

    Lucrările sale au fost vândute în toată lumea, printre colecţionari numărăndu-se Ellen DeGeneres, Alec Baldwin, Calvin Klein şi Whoopi Goldberg.

    În 1999, Nechita a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări. Ea locuieşte în Los Angeles şi s-a măritat, la începutul lui 2014, cu designerul Dimitri Tcharfas.

  • Ce averi au aspiranţii la fotoliul de primar al Capitalei

    Gabriela Firea deţine tablouri şi gravuri de 80.000 euro, Cătălin Predoiu are mare parte din proprietăţi pe numele soţiei, Robert Turcescu are cinci apartamente şi o casă în Bucureşti, 18 conturi, acţiuni la OMV Petrol, Romgaz şi alte companii, iar Daniel Barbu are mobilă din secolele XVII – XIX.

    Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, deţine 81% din terenuri care cumulate au suprafaţă de 2304 de mp, nu are pe numele său clădiri, case sau apartamente, potrivit declaraţiei de avere depuse la Senatul României, în iulie 2015.

    Gabriela Firea conduce o maşină Mercedez Benz, fabricată în anul 2010.

    Social- democrata Gabriela Firea declară că deţine „bijuterii de platină, aur alb şi galben, de 14 şi de 18 karate, simple sau cum metale preţioase sau semipreţioase”, precum un „ceas din perioada interbelică, inele, lănţisoare, brăţări, pandante, coliere, cercei” în valoare de 100.000 de euro, care au fost dobândite înainte de căsătoria cu Florin Costel Pandele, adică în perioada 1990-2010. Firea mai menţionează că, după căsătoria cu Pandele, la bijuteriile de 100.000 de euro s-au mai adăugat şi altele în valoare de 30.000 de euro.

    Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu, nu deţine terenuri pe numele său şi nu are nici clădiri pe numele său. Cele trei apartamente din Bucureşti şi casa de vacanţă din Pahova sunt deţinute de soţia sa, toate dobândite prin moştenire, în anul 2013, potrivit declaraţiei de avere din dosarul de candidatură depus la Biroul Electoral Municipal.

    De asemenea, două locuri de parcare, boxa de la subsol şi terenul aferent unui apartament, din Bucureşti, precum şi cel aferent unei case de vacanţă din Prahova sunt deţinute tot de soţia sa.

    Cătălin Predoiu are o maşină Honda Civic, fabricată în anul 2015.

    Liberalul a declarat bijuterii în valoare de 20.000 de euro, dobândite între anii 1995 şi 2016, ceasuri de 20.000 de euro, cumpărate între anii 2000-2015, icoane de 2000 de euro, obiecte de artă, tabouri şi cărţi în valoare de 45.000 de euro.

     

  • Ce averi au aspiranţii la fotoliul de primar al Capitalei

    Gabriela Firea deţine tablouri şi gravuri de 80.000 euro, Cătălin Predoiu are mare parte din proprietăţi pe numele soţiei, Robert Turcescu are cinci apartamente şi o casă în Bucureşti, 18 conturi, acţiuni la OMV Petrol, Romgaz şi alte companii, iar Daniel Barbu are mobilă din secolele XVII – XIX.

    Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, deţine 81% din terenuri care cumulate au suprafaţă de 2304 de mp, nu are pe numele său clădiri, case sau apartamente, potrivit declaraţiei de avere depuse la Senatul României, în iulie 2015.

    Gabriela Firea conduce o maşină Mercedez Benz, fabricată în anul 2010.

    Social- democrata Gabriela Firea declară că deţine „bijuterii de platină, aur alb şi galben, de 14 şi de 18 karate, simple sau cum metale preţioase sau semipreţioase”, precum un „ceas din perioada interbelică, inele, lănţisoare, brăţări, pandante, coliere, cercei” în valoare de 100.000 de euro, care au fost dobândite înainte de căsătoria cu Florin Costel Pandele, adică în perioada 1990-2010. Firea mai menţionează că, după căsătoria cu Pandele, la bijuteriile de 100.000 de euro s-au mai adăugat şi altele în valoare de 30.000 de euro.

    Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu, nu deţine terenuri pe numele său şi nu are nici clădiri pe numele său. Cele trei apartamente din Bucureşti şi casa de vacanţă din Pahova sunt deţinute de soţia sa, toate dobândite prin moştenire, în anul 2013, potrivit declaraţiei de avere din dosarul de candidatură depus la Biroul Electoral Municipal.

    De asemenea, două locuri de parcare, boxa de la subsol şi terenul aferent unui apartament, din Bucureşti, precum şi cel aferent unei case de vacanţă din Prahova sunt deţinute tot de soţia sa.

    Cătălin Predoiu are o maşină Honda Civic, fabricată în anul 2015.

    Liberalul a declarat bijuterii în valoare de 20.000 de euro, dobândite între anii 1995 şi 2016, ceasuri de 20.000 de euro, cumpărate între anii 2000-2015, icoane de 2000 de euro, obiecte de artă, tabouri şi cărţi în valoare de 45.000 de euro.

     

  • Educaţie artistică la Kabul

    Deşi clădirile Kabulului mai poartă încă urmele ororilor războiului, o artistă locală încearcă să le înfrumuseţeze cu picturile ei murale. Artista, pe numele său Shamsia Hassani, lucrează însă pe ascuns, scrie LA Times, realizând, cu vopsea la spray, picturi cu tentă feministă, având în general cincispreze sau douăzeci de minute să termine până să fie nevoită să fugă.

    Shamsia Hassani susţine că prin acţiunile sale încearcă să aducă o pată de culoare în oraş şi să-i familiarizeze pe locuitorii acestuia cu arta contemporană, iar în picturile ei predomină femeile îmbrăcate tradiţional ce ţin în mână instrumente muzicale în poziţii care arată că scopul lor nu e de a-i distra pe alţii, ci o formă de exprimare a lor.