BusinessMagazin

Tag: subventii

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    14,4%
    cu atât a crescut în septembrie faţă de august valoarea sumelor refuzate la plată de băncile comerciale, la 648,4 milioane de lei, după ce în august aproape s-a înjumătăţit faţă de iulie, iar în octombrie 2013 fusese de 667,77 mil. lei, conform BNR

    9.000
    numărul de autovehicule noi înmatriculate de către companiile de leasing operaţional în primele 9 luni, cu cca 1.000 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi reprezentând cca 15% din toate înmatriculările de maşini de pasageri şi vehicule comerciale uşoare

    300 mil. euro
    cu atât au crescut exporturile de produse agricole în primele 7 luni, în timp ce importurile s-au redus cu 50 mil. euro, după ce primele şase luni valoarea exporturilor a fost de 2,03 mld. euro (cu cca 10% peste nivelul din S1 2013), iar cea a importurilor de 2,32 mld. euro (cu 1,1% mai mult)

    25.000 euro
    subvenţia alocată pentru tinerii cu vârsta între 18 şi 25 de ani care îşi înfiinţează firme într-un domeniu strategic de dezvoltare, prin programul “România Start-up”, finanţarea totală alocată în acest scop fiind de 100 mil. euro

    9,1%
    cu atât ar urma să crească în acest an piaţa de IT din România, la 5,4 mld. lei, surclasând evoluţia din majoritatea ţărilor din regiune, potrivit Business Monitor International (BMI)

    4%
    cu atât a crescut în august faţă de aceea şi lună a anului trecut cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în timp ce faţă de luna iulie 2014 a scăzut cu 0,7%

  • Banii albi pentru partide s-au împuţinat în septembrie

    Suma este de departe cea mai mică din acest an, ţinând cont că minimul de până acum a fost atins în lunile ianuarie, februarie şi aprilie (455.180 lei), iar maximul în luna mai (608.485 lei), în timp ce în iulie şi august, subvenţia totală s-a ridicat la 506.282 lei.

    Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, PSD a primit în septembrie subvenţii de 73.473,45 lei, PNL – 51.058,60 lei, PDL – 35.695,75 lei, PP-DD – 30.874,14 lei. PC a primit 7.141,13 de lei, UNPR – 3.359,59, Forţa Civică – 1.237,56 şi PNŢCD – 618,78 lei.

    Conform legii de finanţare a partidelor politice, partidele politice primesc lunar de la bugetul de stat o sumă calculată în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile parlamentare şi locale.

    UDMR nu este cuprinsă în această statistică întrucât, începând din martie 2009, nu a mai primit subvenţii de la buget ca partid politic, ci numai ca ONG reprezentativă pentru comunitatea etnică maghiară.

  • Partidele au primit în septembrie subvenţii de la buget de 203.459 de lei. Câţi bani a primit fiecare partid în parte

    Potrivit unui al Autorităţii Electorale Permanente remis, luni, agenţiei MEDIAFAX, Partidul Social Democrat a primit în septembrie subvenţii de la bugetul de stat în valoare de 73.473,45 lei, Partidul Naţional Liberal – 51.058,60 lei, Partidul Democrat Liberal – 35.695,75 lei, Partidul Poporului – Dan Diaconescu – 30.874,14 de lei.

    De asemenea, Partidul Conservator a primit, în aceeaşi lună, de la bugetul de stat 7.141,13 de lei, Uniunea Naţională pentru Progresul României – 3.359,59, Forţa Civică – 1.237,56 şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 618,78 lei.

    AEP precizează că suma totală primită de partide ca subvenţie de la buget în septembrie este de 203.459 de lei.

  • Directorul suspendat al APIA Suceava, cercetat în cazul subvenţiilor ilegale, repus în funcţie

    Mogoş a declarat corespondentului MEDIAFAX că de miercuri a încetat suspendarea sa din funcţia de director executiv al APIA Suceava.

    “De ieri mi-am reluat activitatea”, a spus directorul APIA Suceava.

    El a menţionat că urmează să intre în concediu de odihnă, iar după această perioadă să-şi desfăşoare activitatea într-un alt centru judeţean al APIA.

    “La întoarcerea din concediu e posibil să merg într-un alt centru judeţean pentru o perioadă de timp”, a spus Mogoş, care a adăugat că această detaşare la un centru din alt judeţ se va face la solicitarea procurorilor DNA.

    Mogoş a precizat că în dosar se continuă cercetările şi că este posibil să mai fie chemat la audieri. El nu a dat alte detalii în privinţa anchetei din acest caz, şi nici în ceea ce priveşte încetarea suspendării sale din funcţia de director executiv al APIA Suceava.

    Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Dorel Gheorghe Benu, directorul APIA Suceava, Eugen Mogoş, directorul adjunct al APIA Suceava Delia Moldoveanu şi alte cinci persoane sunt cercetaţi într-un dosar de acordări ilegale de subvenţii agricole în judeţul Suceava.

    Cercetările în acest dosar vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Din documentele anchetatorilor a reieşit că în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare, iar în 2013 alte 213 dosare de subvenţii pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava.

    Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.

  • Crescătorii de bovine vor primi, de luni, subvenţii în valoare totală de 570 milioane de lei

    “Astăzi, cei 150.000 de beneficiari vor primi 570 de milioane de lei, sumele pentru ajutoarele pe care le acordăm din bugetul de stat pentru crescătorii de bovine. Este un ajutor pe care am încercat să-l schimbăm în acest an având în vedere anul 2015, an în care se va liberaliza piaţa laptelui. Cu alte cuvinte nu vor mai fi acele cote care există în momentul de faţă în Europa, chiar şi România, nu mai există acea plafonare pentru cei care au posibilitatea să investească şi să producă mai mult şi există un risc şi pentru ţara noastră pe care l-am subliniat încă de anul trecut şi nu-l ascundem: există un risc de a importa lapte din alte state la un preţ mult mai mic”, a declarat Daniel Constantin, aflat la Galaţi, la prezentarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 de la Gala

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Agricultura pregăteşte o “listă neagră” cu fermieri şi instituţii care nu vor mai primi subvenţii

     “Se introduce un nou concept, conceptul de fermier activ, astfel încât nu mai pot beneficia de plăţi directe decât acei fermieri care înregistrează şi lucrează în agricultură. Exemple sunt numeroase, consiliile locale, aeroportul nu ştiu care din Bucureşti sau din alte zone care până acum cel puţin pe pajişti, pe administrarea corectă în bune condiţii agricole şi de mediu a pajiştilor, primeau aceste plăţi directe”, a spus ministrul.

    El a explicat că, nefiind fermieri activi, aceste instituţii şi fermieri vor figura pe “o listă neagră” şi nu vor mai putea primi plăţile pe suprafaţă.

    “Nu este o categorie foarte mare astfel încât să creeze probleme. Mai mult, acest lucru cred că aduce avantaje pentru cei care lucrează în agricultură”, a spus Daniel Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: România la Jocurile Olimpice de iarnă, blocată între un buget auster şi lipsa performanţelor

     La Jocurile Olimpice de iarnă s-au cristalizat două categorii de naţiuni participante: una reprezentată de statele cu tradiţie în domeniu, care îşi asigură o mare parte din venituri din contribuţii provenite din mediul privat, şi un al doilea grup format din ţări precum România, rămase parcă în vechiul bloc socialist, în care statul este principalul finanţator.

    Secretarul general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu mai puţin de 90 la sută din bugetul anual al instituţiei este reprezentat de subvenţia de la stat. “Pentru noi sunt foarte importante fondurile care vin de la minister. În general, sumele de la MTS reprezintă cam 90 la sută din bugetul anual al Federaţiei Române de Bob şi Sanie, aşadar aceşti bani sunt extrem de importanţi pentru activitatea noastră”, a declarat Ţicu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Agriculturii: Ioana Băsescu va primi subvenţii de 46.000 de euro pe an pentru terenul agricol

     “Ioana Băsescu a făcut o afacere bună pentru că e foarte greu astăzi în România să mai găseşti 290 de hectare compacte. Terenurile sunt fărâmiţate, iar aceasta este una din problemele pe care le are agricultura. Este un caz fericit că doamna Ioana Băsescu a găsit acel teren. Din acel punct de vedere e o afacere bună”, a spus Constantin.

    El a afirmat că pentru orice ministru al Agriculturii dacă şeful statului s-ar orienta către activitatea agricolă ar fi o confirmare că agricultura este un sector al economiei care s-a dezvoltat destul de bine şi are viitor.

    Ministrul a spus că Ioana Băsescu va primi aceeaşi subvenţie ca toţi fermierii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro