BusinessMagazin

Tag: structuri

  • Opinie Lavinia Raşca: Cum cresc afacerile antreprenoriale (I)

    de Lavinia Raşca (MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    Răspunsul la ambele întrebări este afirmativ. Indiferent cât de diferite sunt afacerile antreprenoriale, se pot identifica etape comune de creştere a acestora. Şi este util ca antreprenorii să le cunoască, pentru a se putea pregăti din timp să facă faţă provocărilor specifice ale fiecăreia dintre ele.
    În decursul anilor, specialiştii au creat numeroase modele de dezvoltare a companiilor antreprenoriale. Cel mai util mi s-a părut, în lucrul meu cu antreprenorii, modelul dezvoltat de Neil Churchill şi de Virginia Lewis. Aceştia clasifică dezvol-tarea companiilor în cinci etape: existenţă, supravieţuire, succes, dezvoltare rapidă şi maturitatea resurselor. În fiecare dintre aceste etape, antreprenorii iau decizii urmate de trecerea companiei în următorul stadiu de dezvoltare, sau, dim-potrivă, de regresul sau eşecul ei. Aceste decizii reprezintă răspunsurile lor corecte sau incorecte la anumite întrebări, specifice, după cum arată caseta 1.

    Caseta 1. Cele mai importante întrebări ale antreprenorilor, în procesul de creştere a afacerii:

    Iată, în continuare, cele mai importante caracteristici ale fiecărei etape de creştere a companiei, în viziunea lui Chur-chill şi Lewis.

    În etapa de existenţă, antreprenorul are o organizaţie foarte simplă şi este sursa esenţială de energie care pune în mişcare afacerea. El face singur, sau uneori împreună cu familia şi cu prietenii apropiaţi, tot ce este necesar pentru a vinde produsul sau serviciul primilor clienţi şi pentru a capitaliza compania nou înfiinţată. Strategia sa este cea de a menţine afacerea în viaţă. De foarte multe ori, produsele/serviciile nu se vând. Încasările sunt prea mici, capitalul de pornire se consumă şi antreprenorul este nevoit să închidă. Aşa se explică de ce, conform Bloomberg, opt din zece companii nu supravieţuiesc mai mult de 18 luni (caseta 2). Alteori însă antreprenorul reuşeşte să atragă şi să reţină clienţii şi atunci compania intră în etapa de supravieţuire.

    Caseta 2. Motive ale eşecului companiilor antreprenoriale 
în etapa de existenţă:

    În etapa de supravieţuire, organizaţia este încă simplă, iar antreprenorul încă se mai identifică cu afacerea. Numărul de angajaţi este foarte mic, creşte încet, mai întâi în vânzări şi producţie. Relaţia venituri – cheltuieli este încă sensibilă. Planificarea se rezumă, în cel mai bun caz, la previzionarea lichidităţilor.

    Unele dintre companiile ajunse aici devin marginale, ducându-şi existenţa de pe o zi pe alta, până ce proprietarul renunţă sau se retrage din cauza vârstei (ex.: unele dintre micile magazine şi firme de producţie şi servicii se în-cadrează în această situaţie). Altele sunt vândute de antreprenori, cu oarecari pierderi. Iar alte companii cresc şi intră în etapa de succes.

    În etapa de succes, se dezvoltă în mod ştiinţific toate funcţiunile companiei – marketing, resurse umane, financiar-contabilă, operaţiuni. În această etapă, antreprenorii au de ales între două scenarii: primul este cel de a menţine com-pania într-o stare economică stabilă, fără veleităţi de creştere, pentru a fi o sursă stabilă de venit pentru alte activităţi în care doresc să se implice (ex.: altă afacere, un hobby, o activitate de responsabilitate socială). Al doilea scenariu este cel în care antreprenorii se implică susţinut pentru dezvoltarea companiei.

    Companiile cu o stare economică stabilă, dată de un număr suficient de mare de clienţi, de o penetrare bună a pieţei şi de un profit peste media din ramură (ex.: firmele de servicii şi de servicii profesionale în comunităţi mici şi stagnante), pot rămâne o perioadă nedeterminată în etapa de succes, cu condiţia să aibă un management bun şi să nu apară modi-ficări nefavorabile şi necontrolabile în mediu. Antreprenorii acestor companii, odată ce au decis să nu intre în faza de dezvoltare rapidă şi să păstreze statu quo-ul, trebuie să fie preocupat de două aspecte. Primul: să angajeze manageri competenţi, dar fără ambiţii foarte mari de creştere (managerii mult prea ambiţioşi fie pleacă repede, cu consecinţele negative ale fluctuaţiei, fie încearcă să dezvolte firma accelerat, fără ştirea proprietarului). Al doilea: un management corespunzător al lichidităţilor, pentru evitarea risipei în perioadele prospere şi crearea de rezerve pentru momentele economice dificile. Nu este exclus să se modifice, în timp, opţiunile antreprenorului şi el să se decidă să intre în faza de dezvoltare rapidă. Atunci el acţionează pentru a consolida activitatea, angajând din afară sau dezvoltând din interior manageri profesionişti şi ambiţioşi şi introducând sistemele necesare, se implică în elaborarea strategiei, atrage resurse şi îşi asumă riscurile creşterii. Poate să dea greş, moment când fie încearcă să redreseze rapid afacerea, aducând-o în situaţia de sursă stabilă de venit sau, dacă şi această variantă eşuează, în etapa de supravieţuire, fie dă faliment. Dar, tot atât de bine, poate să reuşească şi să-şi atingă scopul. Atunci compania intră în etapa de creştere rapidă.

    În etapa de dezvoltare rapidă, preocuparea principală a antreprenorului este identificarea proceselor şi surselor de finanţare a creşterii. Delegarea corectă şi buna gestionare a lichidităţilor sunt esenţiale. Dacă antreprenorul face greşeli în această etapă, ele vor duce compania în stadiile anterioare sau înspre faliment. Cea mai bună soluţie în caz de eşec este să-l recunoască rapid şi să vândă compania în profit. Dacă însă gestionează bine etapa aceasta, compania va de-veni foarte mare şi se va îndrepta spre etapa de maturitate a resurselor.

    În etapa de maturitate a resurselor, are loc valorificarea imaginii pe care şi-a creat-o compania prin creşterea rapidă a încasărilor, iar antreprenorul trebuie să fie preocupat să menţină în companie flexibilitatea şi spiritul antreprenorial, talen-tul inovator, agilitatea procesului decizional şi apetitul spre risc controlat.

    Iată, pe scurt, caracteristicile etapelor de creştere a afacerii.  În partea a doua a acestui articol, mă voi referi la decizii şi acţiuni antreprenoriale necesare în procesul creşterii afacerii.

  • CREŞTERE în turism: 5,5 milioane de înnoptări în primele cinci luni, mai multe cu 9,9%

     Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în mai 77,3%, restul revenind turiştilor străini, cu cea mai mare pondere (74,6%) din Europa, iar dintre aceştia 84,6% au fost din ţările UE, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Durata medie a şederii a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost în mai de 24,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu trei puncte procentuale faţă de mai 2013.

    Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna mai 2014 s-au înregistrat la hoteluri (31,5%), vile turistice (15,1%) şi pensiuni turistice (14,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele patru luni. Din ce ţări au venit cei mai mulţi turişti străini

     Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 77,5%, iar restul de 22,5% ale turiştilor străini, ponderi apropiate de cele din perioada ianuarie-aprilie 2013.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa – 79,3% din total, iar din aceştia 85% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Sosirile în hoteluri au deţinut în perioada analizată o pondere de 75% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în creştere cu 5,5% comparativ cu primele patru luni ale anului trecut.

    În ceea ce priveşte înnoptările, 77,7% dintre aceste au fost ale turiştilor români, iar restul de 22,3% ale turiştilor străini. Cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,6% din total turişti străini), iar din aceştia 83,7% au fost din ţările Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duşa: E o noutate că delfini dresaţi pentru misiuni militare se vor afla în Marea Neagră

     “Sunt mai multe exerciţii planificate de către structurile NATO, probabil că aţi văzut acea ştire că noul distrugător, o nouă navă este deja în Marea Neagră. Au fost şi zilele trecute alte nave, fie că este vorba de o navă de supraveghere electronică, fie că e vorba de o navă de luptă, vom avea exerciţii în comun cu structurile NATO şi cu unităţi militare şi militari ai Statelor Unite, mai ales că parteneriatul strategic pe care noi îl avem cu Statele Unite. Sigur că este o noutate ca delfinii dresaţi pentru misiuni de luptă, pentru misiuni militare să se afle în Marea Neagră şi cred că, atunci când publicul va avea acces la această structură care va fi în Marea Neagră, cred că va fi ceva foarte interesant”, a spus Duşa.

    El a fost întrebat dacă s-a decis la nivelul NATO în ce măsură vor spori capacităţile Alianţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înnoptările în unităţile de cazare au crescut în primele două luni ale anului la 1,78 milioane

     Înnoptările turiştilor străini au reprezentat 21,1% din totalul înnoptărilor din primele două luni, cea mai mare pondere revenind celor din Europa (79,5% din total turişti străini), iar dintre aceştia, 80,6% au fost din ţările membre UE.

    Durata medie a şederii a fost de două zile, pentru ambele categorii de turişti.

    În februarie, structurile de primire turistică au înregistrat aproape 950.000 de înnoptări, cu 11,5% mai mult decât în februarie 2013. Din totalul acestora, străinii au ocupat 20%, cei mai mulţi fiind din Europa (77,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul turiştilor străini în România a scăzut în ianuarie cu 1,8%

     Comparativ cu luna ianuarie 2013, în ianuarie 2014 s-au înregistrat scăderi şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-0,3%).

    Sosirile în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au însumat 425.500 de persoane, în scădere cu 0,4%. Românii au reprezentat 78,5% din numărul total de sosiri, pondere apropiată de cea din luna ianuarie 2013.

    Cei mai mulţi turişti străini au venit din Europa (81,9%), iar din aceştia 79% au fost din ţările Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în luna ianuarie o pondere de 73,7% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna ianuarie 2013, sosirile în hoteluri în luna ianuarie 2014 sunt în creştere cu 0,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene preia autorităţile de management pentru POSDRU şi POS CCE

     Autoritatea de Management POSDRU va fi preluată de la Ministerul Muncii, iar Autoritatea de Management POS CCE, de la Ministerul Economiei.

    Preluarea a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă.

    “Guvernul a aprobat transferul autorităţilor de management POSDRU şi POS CCE la Ministerului Fondurilor Europene. Este simplificată astfel structura instituţională, fapt care reprezintă un pas important pentru reformarea întregului sistem de implementare. Reamintesc că în acest an trebuie să finalizăm reforma sistemului, să scăpăm de reminiscenţele trecutului – problemele moştenite din anii 2009-2011, iar beneficiarii să fie ajutaţi să-şi implementeze proiectele cât mai repede”, a declarat, într-un comunicat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele 11 luni ale anului trecut. Din ce ţări provin cei mai mulţi turişti

     Astfel, sosirile au însumat 7,41 milioane, iar înnoptările 18,2 milioane.

    “Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I-30.XI.2013 78,1% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,9% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din perioada 1.I-30.XI.2012. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,6% din total turişti străini), iar din aceştia 85,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, arată INS, într-un comunicat.

    Cei mai mulţi turişti au provenit din Germania (217.478), Italia (170.342) şi Franţa (112.082), dintr-un total de 1,62 milioane.

    Sosirile în hoteluri au avut o pondere de 74,9%, în urcare cu două puncte procentuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Sosirile în structuri turistice au scăzut cu 1,6% în iulie

     Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna iulie 2013 80,6% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 19,4% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna iulie 2012.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,4% din total turişti străini), iar din aceştia 85,9% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Sosirile în hoteluri deţin în luna iulie 2013 o pondere de 73,6% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna iulie 2012, sosirile în hoteluri în luna iulie 2013 sunt în scădere cu 1,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro