Yen-ul a crescut, vineri, la maximul ultimelor 18 luni, în condiţiile în care mulţi investitori cred că Banca Japoniei nu va mai introduce noi măsuri de stimulare monetară, scrie Bloomberg.
Japonia este în ”vacanţă”, iar speculatorii au profitat de absenţă şi au propulsat yen-ul la 107,75 yeni per dolar, zdrobind fostul maxim de 107,63 yeni/dolar.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
„România este un punct de atracţie acum, ar trebui să profităm”, afirmă Răsvan Radu, CEO al UniCredit. Creşterea economică de 3,6% de anul trecut, o oarecare stabilitate, perspectivele foarte bune, codul fiscal potrivit pentru investitori sunt, apreciază şeful grupului financiar, argumentele care fac din piaţa locală o destinaţie interesantă pentru investitori. Motiv pentru care, chiar dacă iniţiativele legislative ar putea accelera procesul de consolidare din sistemul bancar, „există în continuare un număr mare de bănci care consideră România o piaţă de creştere şi preferă să iasă din alte ţări pentru a fi aici”, arată Răsvan Radu.
Instituţia pe care o conduce a bifat anul trecut o serie întreagă de plusuri; UniCredit Bank a înregistrat o creştere de 87,5% a profitului net, susţinută de reducerea cheltuielilor operaţionale cu 0,3% şi a provizioanelor pentru credite cu 32,2%. Tot anul trecut, activele totale ale grupului au crescut cu 6,8%, până la 34,6 miliarde de lei, portofoliul de credite a bifat un plus de 4,8%, iar costul riscului asociat creditării s-a plasat la 1,86%, faţă de 2,92% în 2014.
Provizioanele pentru credite au atins nivelul de 406,6 milioane de lei, conducând la un rezultat net consolidat, după interesul minoritar, de 252,1 milioane lei. Tot anul trecut, banca şi-a îmbunătăţit raportul credite/depozite, în contextul lichidităţii ridicate din piaţă, iar rata fondurilor proprii totale se menţine la 14%, nivel pe care reprezentanţii instituţiei îl califică drept „confortabil”.
Volumul activelor consolidate la 31 decembrie 2015 a totalizat 34,6 miliarde de lei (7,6 miliarde de euro), în creştere cu 6,8% comparativ cu anul precedent. Portofoliul de credite brute (inclusiv finanţările acordate prin leasing) s-a plasat la 23,9 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), evoluţia pozitivă a acestuia fiind susţinută în principal de o creştere cu 7,3% în zona corporate şi cu 11,1% în leasing. Totodată, depozitele clientelei au ajuns la un volum de 17,9 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro).
„Una dintre acţiunile strategice ale anului trecut a fost faptul că am înregistrat o serie de tranzacţii importante în domeniul corporate finance, în segmente precum petrol şi gaze, telecom, automotive, servicii, farmaceutice, agribusiness şi transporturi”, spune Răsvan Radu. Tot el completează că în 2015 banca a continuat eforturile de curăţare a portofoliului, prin vânzarea la finalul anului trecut a unui pachet de credite neperformante în valoare de aproximativ 340 de milioane de euro către Kredyt Inkaso.
Banca şi-a menţinut şi anul trecut interesul pentru clienţii corporate, creditarea acestora înregistrând un plus de 7,3%, dar şi pentru creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (+7,3%), pentru credite de consum prin UCFin (+4,5%) şi credite de investiţii pentru IMM (+12,4%). Programul Prima casă nu a fost nici în anii trecuţi una dintre mizele băncii, pentru că acest produs are marje mici. Despre proiectul legii de dare în plată, Răsvan Radu spune că „legea, aşa cum este ea făcută, nu este una socială, ci se adresează celor care au portofolii mai mari de credite. Impactul mare nu vine din partea celor care au credite mici, care cel mai probabil nu vor vinde casa pentru a se muta cu chirie, mai cu seamă că va urma o volatilitate foarte mare a chiriilor în următorii ani. Locuinţa pentru uz personal are o valoare în plus”.
Una peste alta, în cadrul băncii au fost făcute diferite simulări în privinţa impactului pe care l-ar putea avea adoptarea legii dării în plată, iar concluzia este că „suntem capabili să absorbim şocul”. În opinia lui Răsvan Radu, legea în forma actuală apropie creditul ipotecar mai degrabă de un produs de leasing imobiliar decât de produsele aflate acum în portofoliul băncilor.
Compania spaniolă Babypod a inventat un speaker care se inserează în vagin pentru a stimula dezvoltarea fetusului.
“Bebeluşii învaţă să vorbească ca răspuns la stimulii auditivi, în special cei melodici. Babypod este un dispozitiv care stimulează prin muzică, înainte de naştere; astfel, bebeluşii învaţă sunete chiar din burta mamei”, explică site-ul companiei.
Există numeroase studii referitoare la efectul pe care sunetele îl au asupra unui fetus, iar părerea generală este că bebeluşii răspund, într-adevăr, la aceşti stimuli. Există mai multe dispozitive pe piaţă în acest scop, dar ele se ataşează pe burta mamei, scriu cei de la The Guardian.
Babypod citează însă studiul unei clinici de ginecologie, Institutul Marques, care notează că bebeluşii pot auzi sunete clar doar dacă acestea sunt emise în interiorul vaginului.
Dispozitivul, care costă 150 de euro, este controlat de o aplicaţie de smartphone fără a folosi însă tehnologia Bluetooth. Babypod este recomandat începând cu a 16-a săptămână de sarcină şi în serii de câte 10-20 de minute.
Compania a lansat recent “primul concert pentru fetus”, în cadrul căreia Soraya Arnelas, fostă concurentă la Eurovision, a cântat pentru 10 femei “echipate” cu Babypod.
Creşterea economică de 4% se îndreaptă spre limita potenţialului economic actual, iar stimularea consumului în proporţii mari, prin reducerea masivă de taxe în acelaşi timp, pune în pericol echilibrele macroeconomice, atrage atenţia guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care pune accent pe investiţii.
“Nu trebuie să stimulăm consumul în proporţii care periclitează toate echilibrele macroeconomice atât de greu obţinute. În interpretarea noastră, la Banca Naţională, creşterea economică de 4% este spre limita potenţialului economic al momentului. A stimula doar pe latura consumului o economie aflată în creştere spre limita de potenţial înseamnă a o dopa şi asta nu o face să crească sănătos, puternic şi durabil”, a declarat Isărescu într-un interviu publicat marţi în Revista 22.
El a punctat că economia românească a primit în ultimii doi ani o suită de stimuli, precum TVA redusă pentru produsele de panificaţie, care a fost extinsă ulterior la toate alimentele, reducerea CAS, dar şi dobânzile care au coborât “masiv” şi finanţarea ieftină, măsuri care au avut efecte benefice.
“Mai este nevoie de stimulente suplimentare? Trebuie să ne gândim dacă în perioada următoare creşterea economică depinde doar de stimularea cererii, şi nu de stimularea ofertei. PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se discută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune uşor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creşterea productivităţii, care la rândul lor depind de investiţii de capital, inovaţie, spirit antreprenorial, calificarea forţei de muncă etc”, a precizat guvernatorul.
Isărescu a explicat că avansul economic nu depinde decât în anumite situaţii de stimularea cererii prin majorarea deficitelor fiscale. Astfel, în anumite faze ale ciclului economic, creşterea PIB se poate obţine prin impulsuri fiscale care să stimuleze cererea, dar numai când economia este în recesiune, nu când creşte la un nivel aproape de potenţial.
“Acum probabil că ar trebui stimulaţi, cu măsură şi după analize atente de impact, factorii care duc la creşterea investiţiilor, la creşterea productivităţii, la crearea de locuri de muncă”, a mai spus şeful băncii centrale.
El a reiterat ideea că dimenisunea pachetului de măsuri fiscale prevăzute în Codul Fiscal este de proporţii prea mari, mai ales dacă sunt aplicate în acelaşi timp, cu impact major asupra economiei din perspectiva deficitului creat.
“Consiliul de Administraţie al BNR s-a pronunţat în unanimitate în ceea ce priveşte pachetul celor şase măsuri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cumulat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o cifră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bugetar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul eventuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agricultură”, a menţionat Isărescu.
Partidele parlamentare se vor întâlni pe 20 august pentru consultări privind reexaminarea Codului Fiscal, care urmează să fie votat în sesiunea extraparlamentară programată să înceapă pe 24 august. Parlamentul va fi convocat într-o sesiune extraordinară în perioada 24-26 august pentru a discuta cererea preşedintelui Iohannis de reexaminare a Codului Fiscal.
Deşi România stă bine la taboul macroeconomic, problema o prezintă creşterea PIB potenţială, care este mult mai redusă decât în perioada 2005-2008, când se situa în jur de 5% pe an şi a fost depăşită de economie, pe când în ultimii ani s-a situat la circa 2%-2,5%.
Deteriorarea indicatorului este pusă pe seama celor trei factori care contribuie la creşterea potenţială, respectiv capitalurile, demografia şi productivitatea, care au consemnat o descreştere în ultima perioadă.
“Pe termen lung, aceasta contează şi agenda nu este pe placul tuturor. Dar lucrul interesant este că, indiferent de obiectivul pe care societatea românească îl pune în faţă, fie că este intrarea in zona euro, fie că este vorba despre o creştere economică de 5%, fie de dezvoltarea sistemului de pensii, acelaşi set de măsuri trebuie să fie luat. Nu vorbim de un program separat de altul, acelaşi set trebuie aplicat în sectorul real al economiei, indiferent de scopul pe care ni-l propunem”, a declarat vineri Valentin Lazea, economist şef al BNR, la conferinţa “Central & Eastern European Pension Investment Forum”.
El a atras atenţia, referitor la PIB-ul potenţial, că trebuie privit spre investiţiile străine directe, care s-au redus cu 5 miliarde euro faţă de anii ante-criză, de la 7,5 la 2,5 miliarde euro pe an.
Acestea ar putea fi recuperate prin îmbunătăţirea investiţiilor, prin absorbţia fondurilor europene, orientarea bursei de valori către pieţele emergente, astfel că toţi trebuie să se gândească ce este de făcut, în opinia lui Lazea.
Totodată, demografia arată îngrijorător, având în vedere că numărul nou născuţilor s-a redus substanţial în fiecare an.
“Astfel, putem să-i lăsăm în câmpul muncii pe cei capabili până la 65 de ani, să avem un program pentru reîntoarcerea românilor din străinătate, să stimulăm părinţii să facă mai mulţi copii prin alocaţii mai bune şi alte multe lucruri care trebuie făcute”, a spus economistul.
Lazea a atenţionat că, la capitolul productivitate, România este pe ultimul loc din Europa, din punct de vedere al testelor PISA, la matematică, ştiinţe şi citit.
“Nu poţi să atingi o creştere economică de 5% cu astfel de rezultate. Concluzia este că orice ai face pentru dezvoltarea sectorului de pensii este bun şi pentru adoptarea euro şi pentru creşterea economică. Dar sunt măsuri greu de luat, nepopulare, costisitoare din punct vedere politic”, a mai punctat reprezentantul băncii centrale.
Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).
Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.
BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.
“În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.
Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.
Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.
Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.
Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.
Dorin Pena este director general al CISCO România
În fiecare an, WEF realizează acest raport pentru a evalua atât economia globală în ansamblul ei, cât şi nivelul fiecă-rui stat în parte, cu scopul de a determina capacitatea acestora de a folosi informaţia şi tehnologiile de comunicaţii. Anal-iştii de la WEF au analizat 143 de ţări pentru acest raport, luând în calcul 53 de indicatori individuali grupaţi în patru categorii principale: mediu, nivelul de răspândire şi de pregătire a reţelelor pentru livrare de servicii de nouă generaţie, utilizare şi impact.
Evoluţia României este îmbucurătoare. Dacă în 2013 şi 2014 ţara noastră se clasa pe locul 75, în raportul din acest an se află pe o poziţie mult mai bună, realizând un salt spectaculos de 12 locuri. Această evoluţie reflectă progresul in-dustriei de telecomunicaţii la nivel naţional din ultimul an. Totuşi, întrebarea care se pune acum este următoarea: ce ar trebui să facă România pentru a atinge locul 50 în clasament?
Evoluţia ultimilor 20 de ani demonstrează că industria IT&C, în special conexiunile broadband, reprezintă un factor important generator de venituri. La nivel naţional, telefonia fixă, cea mobilă, utilizarea internetului şi a conexiunilor broadband sunt în corelaţie directă cu creşterea PIB. Unii analişti sunt de părere că o creştere de 10% a conectivităţii broadband coincide cu o creştere de 1,35% a produsului intern brut, în timp ce creşterea volumului de date conduce la majorarea veniturilor pe cap de locuitor.
Dar ce înseamnă asta pentru România? Indiferent că avem un business, ne ocupăm de administraţia unui oraş sau a ţării, strategia noastră economică pentru următorul deceniu trebuie să aibă la bază conceptul digitalizării. Digitalizarea va schimba felul în care cetăţenii interacţionează cu guvernele şi va transforma întregi industrii, punându-şi amprenta asupra inovării, a creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă.
Pentru a ajunge la statutul de ţară digitalizată e nevoie de o fundaţie bazată pe internet de calitate şi de mare viteză, atât prin cablu cât şi wireless. Astfel, Agenda Digitală a Europei prevede ca, până în 2020, 50% dintre locuinţe să bene-ficieze de conexiuni foarte rapide (100 mbps sau mai mari), iar restul să beneficieze de conexiuni de minimum 30 mbps. Aceste obiective ar trebui susţinute de politicieni prin încurajarea şi stimularea investiţiilor în conexiuni broadband şi în infrastructura necesară dispozitivelor wireless.
Internet of Everything va fi unul dintre factorii care vor stimula piaţa muncii. Doar avansul tehnologic din zona de cloud computing ar putea crea 2,5 milioane de noi locuri de muncă în Europa până în 2020. Digitalizarea va avea însă un impact şi la nivel de diversitate. Astfel, vor fi din ce în ce mai răspândite joburi precum analist de date, ingineri de re-ţele de transport, medici care vor oferi consultanţă medicală de la distanţă, ingineri de reţele inteligente şi multe altele. Acest lucru ne demonstrează cât de importantă e educaţia atunci când vorbim de dezvoltarea unei ţări, a unui mediu economic, a unui oraş, a unei comunităţi care progresează către o structură digitalizată. Tocmai de aceea Cisco Net-working Academy este o prioritate pentru noi, indiferent că vorbim despre iniţierea în IoT, SmartGrid sau antreprenoriat.
Luând în calcul toate cele de mai sus, trebuie să încurajăm spiritul antreprenorial prin cultivarea culturii riscului, facili-tarea accesului la fondurile de tip venture capital şi dezvoltarea instituţiilor de educaţie. Multe ţări s-au aliniat deja aces-tor direcţii, iar următoarea tehnologie revolutionara ar putea fi dezvoltată nu neapărat în Silicon Valley, ci chiar într-un laborator în Paris, Berlin sau Bucureşti.
Luna trecută, la evenimentul Cisco Connect, participanţii au putut vedea mai multe proiecte pilot din sfera Internet of Things aparţinând studenţilor de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Printre acestea se numără yala inteligentă, dispozitivul de monitorizare a vremii şi ceasul deşteptător inteligent.
Ţinând cont de proiectele pe care le-au făcut, de felul în care înţeleg să se raporteze la tot ce este nou şi de modul în care integrează cele mai recente apariţii în materie de tehnologie în viaţa de zi cu zi, consider că locul 50 sau chiar mai sus pe scara ierarhică reprezintă un obiectiv realist.
De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.
După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).
Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă – QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.
Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.
“Cel puţin în România, tehnologiile care exploatează sursele regenerabile nu au ajuns încă la un stadiu de dezvoltare care să le permită funcţionarea în lipsa unei scheme de sprijin, respectiv nu au atins «grid parity». Mai mult, ultimii ani au demonstrat că sistemul certificatelor verzi nu a stimulat investiţiile în capacităţi mici de producere. Prin urmare, introducerea unui sprijin dedicat acestora ar putea fi binevenit”, a declarat pentru MEDIAFAX Anca Velicu, avocat colaborator în firma de avocatură.
La începutul lunii februarie, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Emil Calotă spunea că eliminarea din consum a energiei produse din surse regenerabile ar majora cu 50% preţul angro al electricităţii, dar vremea proiectelor mari de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice a trecut şi a venit timpul microcapacităţilor pe biomasă şi biogaz, surse de energie neglijate până acum.
Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.
Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.
Velicu a adăugat că la nivelul Guvernului a fost lansată anul trecut ideea introducerii unei noi scheme de sprijin pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon care ar putea să înlocuiască actualul sistem al certificatelor verzi.
“Este o idee lansată în cursul anului trecut de Guvern, care urmează a fi analizată în detaliu”, potrivit lui Velicu.
Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.
Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie, Bogdan Popa, a declarat pentru MEDIAFAX că, potrivit datelor Transelectrica, la sfârşitul anului 2014 puterea instalată în microhidrocentrale funcţionale era de 586 MW.
Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie a energiei cu puteri instalate de până la 10 MW. Costul pentru instalarea unui MW în microhidrocentrale este cuprins între 3 şi 4 milioane de euro, iar pentru acest an este estimată instalarea a cel puţin 50 MW în microhidrocentrale.
Popa a adăugat că investitorii aşteaptă aprobarea introducerii tarifelor reglementate pentru unităţi mici de producţie a energiei din surse regenerabile, iar din acest punct de vedere este “foarte important semnalul de la Comisia Europeană şi, mai ales, modul de transpunere în legislaţia naţională a acestei decizii de către Ministerul Energiei”.
“Având în vedere că în cursul anului 2013 s-au instalat 104 MW, iar în cursul anului 2014 doar 55 MW, adică puţin mai mult de jumătate, şi că nu a mai apărut nici o altă barieră legislativă faţă de anul trecut, (…) sperăm să se instaleze în microhidrocentrale în cursul anului 2015 cel puţin 50 MW”, a spus Popa.
El a mai spus că “ar fi logic” să fie utilizat tot potenţialul hidroenergetic care ţine cont de restricţiile de mediu şi de anumite caracteristici tehnico-economice ale amplasamentului microhidrocentralelor.
Cel mai mare proprietar de microhidrocentrale este compania de stat Hidroelectrica, care deţine 128 de unităţi. Compania intenţionează să vândă cea mai mare parte a acestor centrale.
Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.
Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.
Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.
De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.
Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.
Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.
Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.
Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.