BusinessMagazin

Tag: Starbucks

  • Starbucks deschide cafenea în Coresi şi ajunge la 17 spaţii în România

    Coresi Shopping Resort, deschis la Braşov, a fost dezvoltat de Immochan România, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, iar traficul este estimat la peste 8 milioane de vizitatori pe an, deopotrivă locuitori ai Braşovului, cei din vecinătate, şi turişti.

    Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immochan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului.

  • Compania poloneză AmRest preia franciza Starbucks în România şi Bulgaria pentru 16 milioane de euro

    “AmRest Holdings a preluat integral cele două companii care operează lanţurile de cafenele Starbucks în România şi Bulgaria. Preţul final al tranzacţiei va fi stabilit la încheierea tranzacţiei, iar achiziţia reţelelor Starbucks în România şi Bulgaria se potriveşte perfect cu strategia noastră şi asigură mijloacele de a intra pe piaţa romînească, a doua ca mărime din Europa Centrală, şi care are o economie într-o dinamică crescătoare”, se arată într-un comunicat al AmRest Holdings.

    În acelaşi timp, prin preluarea cafenelelor din Bulgaria, compania îşi întăreşte prezenta şi portofoliul pe această piaţă.

    AmRest deţine franciza pentru reţeaua Starbucks din 2007, când a deschis prima cafenea în Praga, iar în prezent operează 67 de cafenele în Polonia, Cehia şi Ungaria. În urma tranzacţie, compania va opera şi cele 14 cafenele din România şi 5 din Bulgaria.

    Anul trecut, în România au fost deschise patru cafenele, iar pentru acest an urmează să fie deschise încă 7 unităţi, dintre care unele sunt deja funcţionale.

    În aprilie 2007, Starbucks a intrat pe piaţa din România, deschizând prima cafenea din Europa Centrală şi de Est, ca rezultat al unui joint-venture încheiat cu partenerul său european, grupul elen Marinopoulos. Marinopoulos au pierdut franciza anul trecut, în favoarea unei companii din Bulgaria.

    AmRest Holdings este cel mai mare operator de restaurante din Europa Centrală şi mai deţine franciza pentru KFC, Pizza Hut şi Burger King. Compania este listată la bursa de la Varşovia şi are o capitalizare de 590 de milioane de euro. În 2013, compania a avut o cifră de afaceri de peste 650 de milioane de euro.

  • Starbucks se extinde pe principala arteră a luxului din Capitală

    Starbucks şi-a extins anul acesta afacerea în mai multe locaţii din Bucureşti, ultima pe listă fiind cafeneaua Reserve din Pipera, de la Strip Mall. Starbucks Victoria Center este cea de-a paisprezecea locaţie Starbucks din România şi cea de-a zecea din Bucureşti.

    Starbucks a intrat pe piaţa din România în anul 2007, odată cu deschiderea primei cafenele în Plaza România. În momentul de faţă există treisprezece cafenele – nouă în Bucureşti şi patru în Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Iaşi.

    Prima cafenea Starbucks a fost înfiinţată în 1971, în Piaţa Pike din Seattle, iar în momentul de faţă totalizează peste 20.000 de locaţii la nivel global. Potrivit ZF, planurile ameri­canilor sunt ca în următorii cinci ani să ajungă la 35 de cafenele în România. Lanţul american de cafenele a obţinut în 2013 o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent şi cu 66% peste nivelul din 2010, primul an de criză pentru care există date financiare. Mai bine de jumătate din afacerile companiei în România vin din vânzările de cafea.

  • Starbucks deschide o cafenea pe strada unde locuiesc cei mai bogaţi români

    Lanţul de cafenele Starbucks se extinde într-o nouă locaţie în zona Pipera. Cafeneaua, denumită „Starbucks Reserve Strip Mall” va fi inaugurată joi, 12 februarie şi va fi a 13-a din lanţul Starbucks de pe piaţa autohtonă.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, noua cafenea se află pe strada Erou Iancu Nicolae, la numărul 67, în oraşul Voluntari.

    Cafeneaua se poziţionează a fi una premium, fiind a patra din Europa care comercializează gama în ediţie limitată Reserve, cât şi a patra din Europa care foloseşte un filtru Clover, care utilizează o tehnologie nouă de realizare a cafelei, denumită Vacuum-Press.

    Prima cafenea Starbucks a fost înfiinţată în 1971, în Piaţa Pike din Seattle, iar în momentul de faţă totalizează peste 20.000 de cafenele la nivel global. Starbucks a intrat pe piaţa din România în anul 2007, odată cu deschiderea primei cafenele în Plaza România. În momentul de faţă există doisprezece locaţii – opt în Bucureşti şi patru locaţii în Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Iaşi.

    Potrivit ZF, planurile ameri­canilor sunt ca în următorii cinci ani să ajungă la 35 de cafenele în România. Lanţul american de cafenele a obţinut în 2013 o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent şi cu 66% peste nivelul din 2010, primul an de criză pentru care există date financiare. Mai bine de jumătate din afacerile companiei în România vin din vânzările de cafea.

    În zona Erou Iancu Nicolae din Pipera locuiesc ambasadori, expaţi care conduc multinaţionalele cu sediul în zona de nord a Bucureştiului şi oameni de afaceri români, fiind una dintre străzile cu cele mai ridicate preţuri ale locuinţelor de la periferia Capitalei.

  • McDonald’s vrea să renunţe la brandul McCafe şi să dezveţe populaţia de consumul de cafea la Starbucks

    McDonald’s încearcă mai nou să concureze cu lanţurile de cafenele, prin rebranduirea unui McCafe din Sydney, Australia. Localul a fost redenumit The Corner, iar McDonald’s încearcă astfel să propună alternativa la cafenelele de lux, precum Starbucks, ce par să fie tot mai populare.

    Mâncarea oferită la noul local nu seamănă cu meniurile obişnuite de la restaurantele McDonald’s: un bar de salate şi sandwich-uri, dar cu ingrediente de mai bună calitate, precum şi diverse produse de patiserie, notează Huffington Post. “Singura asemănare este că acest loc a fost un McCafe, însă ceea ce oferim este total diferit de ceea ce oferă un McCafe clasic”, a declarat Kyle Jarvis, manager al The Corner, celor de la Daily Telegraph. “Dacă cei care intră aici caută un cheeseburger, vor fi foarte dezamăgiţi”.  

    Reprezentanţii McDonald’s nu au făcut comentarii pe această temă, astfel că planurile de dezvoltare pentru The Corner rămân necunoscute. Lanţul de fast-food a îmregistrat scăderi ale veniturilor în 2014 şi a încercat să simplifice meniul în ultimele luni.

    Piaţa de cafea din Statele Unite este estimată la aproape 28 de miliarde de dolari, iar analiştii de la IBIS World consideră că va ajunge la 33,7 miliarde până în 2018. Această valoare include atât vânzarea directă cât şi veniturile cafenelelor.

  • Fondatorul Starbucks dezvăluie secretul care face clienţii să devină dependenţi

    Howard Schultz, născut la 19 iulie 1953, este CEO-ul şi preşedintele Starbucks Corporation, reţeaua formată din peste 23.000 de cafenele răspândite în întreaga lume, cu venituri de 14,8 miliarde de dolari şi aproximativ 160.000 de angajaţi. Schultz s-a născut într-o familie săracă de evrei din cartierul newyorkez Brooklyn. 

    Era un sportiv talentat, excelând la baschet şi fotbal american, astfel că în 1970 a reuşit să obţină o bursă de studii la universitatea Northern Michigan, fiind primul din familia sa care urma colegiul. A absolvit cinci ani mai târziu şi a obţinut o licenţă în comunicare.

    Şi-a început cariera ca vânzător de electrocasnice pentru Hammarplast, o companie care vindea aparate de cafea europene în SUA. A avansat până la postul de director de vânzări, poziţie din care a observat la începutul anilor ’80 că o mare parte din venituri erau generate de o mică reţea de magazine din Seattle, Washington, cunoscută atunci drept Starbuck’s Coffee Tea and Spice Company. ”Când am intrat în magazin pentru prima dată – ştiu că sună siropos – dar chiar m-am simţit acasă, iar produsul părea că îmi vorbeşte“, rememorează Schultz momentul în care a intrat în Starbucks, în 1981.

    Firma exista de aproximativ zece ani, doar în Seattle, fondată de Jerry Baldwin, Gordon Bowker şi vecinul lor, Zev Siegl. Cei trei prieteni au fost şi creatorii logo-ului răspândit acum în toată lumea. La un an după întâlnirea sa cu fondatorii Starbucks, în 1982, Schultz a fost angajat ca director al operaţiunilor de retail şi de marketing pentru compania aflată în creştere şi care, în acel moment, vindea doar boabe de cafea, nu şi cafea preparată. Ideea ca Starbucks să vândă şi cafea preparată i-a venit lui Schultz în timpul unei călătorii la Milano în care a observat numărul mare de cafenele de la fiecare colţ de stradă.

    Entuziasmul lui de a crea un lanţ de cafenele nu a fost împărtăşit însă şi de fondatori. La insistenţele sale, proprietarii i-au permis totuşi să deschidă o cafenea într-un nou magazin care urma să fie deschis în Seattle. Spaţiul, inaugurat în 1985, le-a adus sute de clienţi zilnic. A fost totodată locul creării unui nou sortiment de cafea preparată şi a fost introdus un nou cuvânt în rândul băutorilor de cafea din toată lumea: cafe latte. Succesul cafenelei nu a fost însă suficient pentru a demonstra fondatorilor că direcţia indicată de Schultz era cea potrivită. Ei nu voiau să crească atât de mult, iar Schultz, dezamăgit, a părăsit Starbucks în 1985 şi şi-a deschis propriul lanţ de cafenele, Il Giornale, care i-a adus rapid succes.

    Doi ani mai târziu, cu ajutorul unor investitori privaţi, a cumpărat Starbucks în schimbul a 3,8 milioane de dolari şi a realizat fuziunea între cele două companii. Schultz a fost nevoit să ducă din nou o muncă de convingere, de data aceasta ca investitorii să creadă că americanii sunt dispuşi să cumpere la preţuri ridicate o băutură pentru care obişnuiau să plătească 50 de cenţi. Din cauza neînţelegerilor cu ei, Schultz a demisionat în 2000 din poziţia de CEO al Starbucks.

    Opt ani mai târziu, s-a întors însă la conducerea companiei, care se străduia să rămână pe linia de plutire. De la întoarcerea lui Schultz, valoarea companiei a ajuns să fie de patru ori mai mare, ajungând la o cifră de afaceri de 14,8 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor publicate anul trecut. Schultz continuă să extindă reţeaua la nivel global, a deschis cafenele în Vietnam, India şi, se va extinde în curând şi în Myanmar.

    Afaceristul, cu o avere estimată la 2,1 miliarde de dolari,  investeşte, prin intermediul unui fond de investiţii, şi în companii precum Pinkberry, Lululemon, eBay şi Groupon.

  • Starbucks deschide marţi prima cafenea din Pipera, de 200 metri pătraţi, în zona de birouri

    Noua cafenea este situată la parterul clădirii D a complexului de birouri Novo Park (complexul este format din şapte clădiri de birouri), dezvoltat de compania Genesis Development, deţinută de omul de afaceri Liviu Tudor, având acces atât din bulevardul Dimitrie Pompeiu, cât şi din strada Fabrica de Glucoză.

    “Deschiderea acestei cafenele Starbucks reprezintă un pas firesc şi necesar pentru noi, un segment important din clienţii noştri activând sau având locul de muncă în clădirile de birouri din această zonă”, a declarat joi, într-un comunicat, Costin Gheorghiu, district manager Starbucks România.

    Până la sfârşitul anului, compania vrea să ajungã la 18 cafenele pe piaţa locală. În prezent, are 10 unităţi, dintre care şapte în Bucureşti şi câte una în Constanţa, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Ultima locaţie a fost inaugurată la sfârşitul lunii august la Constanţa, în mall-ul Maritimo Shopping Center.

    Starbucks a intrat pe piaţa din România în aprilie 2007, deschizând prima cafenea din Europa Centrală şi de Est, ca rezultat al unui joint-venture încheiat cu partenerul său european, grupul elen Marinopoulos. Grecii au pierdut franciza lanţului de cafenele în România, acţionariatul fiind schimbat la începutul anului cu un joint venture între mai mulţi antreprenori bulgari şi compania-mamă.

    Starbucks are peste 20.000 de cafenele în 65 de ţări şi este cunoscută şi pentru marca proprie de cafea.

  • Starbucks deschide joi prima cafenea din Constanţa şi ajunge la zece unităţi în România

    Cafeneaua din Maritimo Shopping Center este situată la intrarea a doua a centrului comercial, având şi o terasă pentru clienţi, a anunţat Starbucks România într-un comunicat.

    În septembrie, lanţul de cafenele urmează să deschidă o unitate în complexul de birouri Novo Park din nordul Capitalei, dezvoltat de compania Genesis Development, deţinută de omul de afaceri Liviu Tudor, fiind a opta din Bucureşti.

    Starbucks a închiriat în Novo Park 200 de metri pătraţi, la parterul clădirii D (complexul este format din şapte clădiri de birouri), având acces direct din Bulevardul Dimitrie Pompeiu, unul din principalele bulevarde din Bucureşti.

    Până la sfârşitul anului, compania vrea să-şi dubleze reţeaua de cafenele pe piaţa locală, la 18 unităţi.

    Starbucks a intrat pe piaţa din România în aprilie 2007, deschizând prima cafenea din Europa Centrală şi de Est, ca rezultat al unui joint-venture încheiat cu partenerul său european, grupul elen Marinopoulos. Grecii au pierdut franciza lanţului de cafenele în România, acţionariatul fiind schimbat la începutul anului cu un joint venture între mai mulţi antreprenori bulgari şi compania-mamă.

    Starbucks are peste 20.000 de cafenele în 65 de ţări şi este cunoscută ca fiind cea mai importantă marcă de cafea din lume.

  • Starbucks deschide în septembrie a zecea cafenea din România, în complexul de birouri Novo Park

     Cel mai mare lanţ de cafenele din lume a închiriat 200 de metri pătraţi în complexul de birouri Novo Park, la parterul clădirii D, având acces direct din Bulevardul Dimitrie Pompeiu, unul din principalele bulevarde din Bucureşti.

    “Atragerea Starbucks în complexul de birouri Novo Park este o reuşită importantă pentru cei peste 8.000 de angajaţi care lucrează în clădirile noastre, precum şi pentru ceilalţi angajaţi din zona Pipera”, a declarat Liviu Tudor, preşedintele Genesis Development.

    Novo Park este format din şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de aproximativ 75.000 mp închiriabili şi cuprinde 1.100 de locuri de parcare. Printre chiriaşii Novo Park se numără Hewlett-Packard (HP), Mondelez România (cunoscută anterior sub denumirea de Kraft Foods), Garanti Bank, Ringier, Sodexo, Infineon Technologies, Yokagawa, Luxoft şi UniCredit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starbucks va plăti cursuri universitare online pentru câteva mii de angajaţi

    Conducerea Starbucks a anunţat că va asigura, pentru câteva mii de angajaţi, posibilitatea de a urma cursurile facultăţii din Arizona, relatează Business Insider.

    College Achievement Plan va permite angajaţilor part time şi full time să aleagă între 40 de programe de studiu ce vor putea fi urmate online. Starbucks a anunţat că peste 135.000 de tineri sunt eligibile pentru a intra în program.

    “Nu există niciun dubiu referitor la inegalitatea creată în Statele Unite, astfel că mulţi tineri sunt lăsaţi în urmă, fără posibilitatea de a-şi consolida studiile”, a declarat CEO-ul Howard Schulz. “Întrebarea care ne vizează pe toţi este următoarea: acceptăm situaţia aceasta sau încercăm să facem ceva pentru a o schimba?”

    Cursurile online ale Universităţii din Arizona costă în jur de 10.000 de dolari pe an.