Tag: Star

  • Povestea omului care a creat cel mai iubit film din toate timpurile

    George Walton Lucas Jr. s-a năcut în 1943 în Modesto, California. După ce a absolvit Universitatea Southern California, el a fondat alături de Francis Ford Coppola compania American Zoetrope.

    Cariera sa a debutat cu filmul THX 1138, în 1971, producţie care a fost primită bine de critici, dar un eşec în ceea ce priveşte încasările. Doi ani mai târziu, American Graffiti l-a adus în atenţia publicului şi i-a permis să pună bazele companiei Lucasfilm.
    Următorul film produs de Lucas avea să schimbe întreaga industrie cinematografică; povestea spune că George Lucas nu reuşea să termine scenariul lui Star Wars; avea povestea în minte, dar nu reuşea să o transpună într-un format pe care să îl poată prezenta caselor de producţie. Apoi şi-a adus aminte de un text pe care îl citise în facultate, ”Eroul cu o mie de feţe“, o explorare a miturilor universale.

    Lucas a recitit studiul semnat de Joseph Campbell şi a înţeles ce avea de făcut: să concentreze întreaga poveste în jurul unui singur personaj, Luke Skywalker, şi drumul pe care acesta îl avea de urmat.

    Lucas nu a avut însă mare încredere în filmul său, fapt ilustrat cel mai bine de un celebru pariu pe care regizorul l-a pus cu bunul său prieten Steven Spielberg. |n timpul filmărilor pentru Star Wars, Lucas a făcut o vizită la studioul unde Spielberg pregătea un alt clasic al anilor ’70, |ntâlniri de gradul III. ”George era extrem de supărat, credea că Star Wars nu se va ridica la înălţimea aşteptărilor lui“, a povestit Spielberg într-un interviu acordat celor de la Turner Classic Movies. ”Credea că a făcut un film pentru copii. Aşa că a venit la mine şi mi-a spus că |ntâlniri de gradul III o să aibă mult mai mult succes decât Star Wars, că o să fie cel mai de succes film din toate timpurile. Mi-a propus şi un pariu: 2,5% din încasările Star Wars pentru 2,5% din încasările mele. I-am spus că sunt de acord.“ După calculele celor de la Time, 2,5% din încasările Star Wars i-au adus lui Spielberg în jur de 40 de milioane de dolari.

    După primul film din serie, George Lucas a devenit proprietarul francizei, el închiriind practic drepturile celor de la 20th Century Fox. Cu banii obţinuţi, Lucas a pus bazele Industrial Light & Magic, compania de efecte vizuale care a semnat sute de filme în anii ce au urmat. Regizorul a mers chiar mai departe, creând o companie de cercetare pentru a găsi noi metode de a edita efecte de sunet sau vizuale; acea companie, numită Pixar, a inventat multe dintre sistemele folosite astăzi de marile case de producţie.

    The Walt Disney Company a cumpărat franciza Star Wars pentru 4 miliarde de dolari, în 2012, iar toţi banii au ajuns în conturile lui Lucas, el fiind unic proprietar al companiei fondate în 1973.

    Cu o parte din banii încasaţi în urma tranzacţiei, George Lucas a decis să construiască un muzeu unde să-şi expună colecţia de artă precum şi diverse obiecte pe care le-a folosit la filmările pentru seria Star Wars. Muzeul va fi construit la Los Angeles, într-un parc cu o suprafaţă de 3 hectare, va avea forma unei nave spaţiale şi va costa 1 miliard de dolari; proiectul a fost încredinţat arhitectului deconstructivist chinez Yansong Ma.

    |n iulie 2013, Lucas s-a aflat printre cele 24 de personalităţi din universul artelor şi al industriei de divertisment care au fost decorate cu Medalia Naţională pentru Arte şi Litere de preşedintele Barack Obama.

    George Lucas este căsătorit pentru a doua oară şi are patru copii. |n prezent, averea sa este estimată la 5,1 miliarde dolari.
     

  • FALIMENTUL unui star: Cum a ajuns Johnny Depp la sapă de lemn. CREDITORII îi bat tot mai des la uşă

    Totodată, actorul îşi acuză colaboratorii că nu i-au atras atenţia că face cheltuieli exagerate – în ultimii 20 de ani se estimează că Depp a cheltuit aproape 2 milioane de dolari lunar.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI

  • A apărut noul trailer al celui mai aşteptat film al anului – Star Wars: The Last Jedi

    Cel mai nou trailer al Star Wars: The Last Jedi a fost prezentat în timpul „Monday Night Football”, luni, pe 9 octombrie, în pauza meciului dintre Minnesota Vikings şi Chicago Bears, în Chicago.

    După lansarea trailerului, biletele pentru cel mai anticipat eveniment cinematografic al anului se vor pune în vânzare pretutindeni.

    Star Wars: Ultimii Jedi va apărea în cinematografele din România în avanpremieră din data de 14 decembrie, fiind distribuit în ţara noastră de Forum Film România.

  • A apărut noul trailer al celui mai aşteptat film al anului – Star Wars: The Last Jedi

    Cel mai nou trailer al Star Wars: The Last Jedi a fost prezentat în timpul „Monday Night Football”, luni, pe 9 octombrie, în pauza meciului dintre Minnesota Vikings şi Chicago Bears, în Chicago.

    După lansarea trailerului, biletele pentru cel mai anticipat eveniment cinematografic al anului se vor pune în vânzare pretutindeni.

    Star Wars: Ultimii Jedi va apărea în cinematografele din România în avanpremieră din data de 14 decembrie, fiind distribuit în ţara noastră de Forum Film România.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Cum a construit cel mai rapid om din lume un imperiu financiar

    Usain Bolt e mult mai mult decât un star al Jocurilor Olimpice – el este un brand cu o recunoaştere globală. Bolt, de origine jamaican, are contracte cu Puma, Nissan, Hublot, Visa, Virgin Media şi All Nippon Airways; el mai colaborează cu Optus, o companie de telecomunicaţii din
    Australia, şi cu Enertor, o companie ce produce branţuri pentru pantofi sport, scriu cei de la CNN.

    Gatorade a numit o băutură după el. Bolt, cel mai rapid om din lume, şi-a înregistrat ca marcă numele şi poziţia sa “fulgerul Bolt” – are chiar şi un emoji. El deţine recordurile mondiale la cursele de 100 şi 200 de metri şi a câştigat, până în prezent, 8 medalii de aur.Dar Jocurile Olimpice din Rio sunt ultimele pentru campionul jamaican; aşadar, ce urmează?

    “S-a vorbit că ar urma să joace pentru Manchester United, că vrea să devină comentator sau că urmează să lanseze o linie de modă inspirată de Michael Jackson”, spune Elizabeth Lindsey, expert în marketing.

    Jeff Kearney, şeful departamentului de marketing în sport al Gatorade, explică atracţia oamenilor faţă de jamaican: “Avem o suită incredibilă de atleţi din numeroase sporturi, care sunt recunoscuţi în diferite state. Dar bucuria lui Usain, personalitatea sa şi dominaţia autoritară într-un sport pe care cu toţii îl putem înţelege l-au transformat într-un ambasador global pentru brandul nostru.”

    Averea lui Bolt este considerabilă, dar el este şi un exemplu în ceea ce priveşte ajutorul dat comunităţii; în 2015, el a donat 1,3 milioane de dolari fostei sale şcoli. El a mai deschis un complex sportiv în Jamaica, a strâns bani pentru operaţii cardiace pentru copii şi a semnat un parteneriat cu Samsung pentru a oferi cursuri gratis de fotografie studenţilor.

    El a donat chiar şi 4 milioane de dolari pentru renovarea unui spital din ţara sa natală.

    Dar Usain Bolt nu e doar un sportiv de succes: el are un magazin online unde vinde echipament sportiv cu brandul său şi a anunţat recent lansarea noii sale companii “Champion Shave”, care va comercializa aparate de ras cu 6 lame la preţuri reduse.

  • Fiul de 13 ani al lui Steve Irwin este unul dintre cei mai talentaţi tineri fotografi ai lumii – FOTO

    Încă de la o vârstă fragedă, Robert Irwin a fost fascinat de natură şi de lumea animalelor; ajuns acum la 13 ani, el călătoreşte alături de familia sa pe glob şi capturează frumuseţea animalelor.

    Steve Irwin, faimos pentru cascadoriile sale îndrăzneţe cu animale dintre cele mai periculoase, filma în 2006 un documentar în marea barieră de corali din Queensland, alături de cameramanul Justin Lyons, când a fost ucis de o pisică de mare.

    Justin Lyons, cameramanul care filma episodul emisiunii “Vânătorul de crocodili” în momentul tragic, a dezvăluit cum realizatorul australian a fost înjunghiat de 100 de ori de pisica de mare în doar câteva secunde, scrie Sky News.

    Sursa: BoredPanda

  • Fiul de 13 ani al lui Steve Irwin este unul dintre cei mai talentaţi tineri fotografi ai lumii – FOTO

    Încă de la o vârstă fragedă, Robert Irwin a fost fascinat de natură şi de lumea animalelor; ajuns acum la 13 ani, el călătoreşte alături de familia sa pe glob şi capturează frumuseţea animalelor.

    Steve Irwin, faimos pentru cascadoriile sale îndrăzneţe cu animale dintre cele mai periculoase, filma în 2006 un documentar în marea barieră de corali din Queensland, alături de cameramanul Justin Lyons, când a fost ucis de o pisică de mare.

    Justin Lyons, cameramanul care filma episodul emisiunii “Vânătorul de crocodili” în momentul tragic, a dezvăluit cum realizatorul australian a fost înjunghiat de 100 de ori de pisica de mare în doar câteva secunde, scrie Sky News.

    Sursa: BoredPanda