BusinessMagazin

Tag: sportivi

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.

  • Secretele omului de oţel: lipsă de antrenament şi bani mulţi

    Ironman, “triatlonul oamenilor de oţel”, îi supune pe concurenţi la nişte probe deosebit de dificile: aceştia trebuie să înoate pe o distanţă de 3,86 kilometri, să parcurgă apoi 180 de kilometri cu bicicleta şi să încheie cu un maraton, neavând voie să facă pauză între etape. Cum progresul tehnologic nu a ocolit nici sporturile, oameni obişnuiţi care altădată ar fi făcut parte din public se pot astăzi antrena suficient cât să poată participa la competiţii de genul Ironman.

    Aşa se face că, spre deosebire de alte sporturi unde predomină concurenţii adolescenţi sau cei în jur de 20-25 de ani, media de vârstă a celor ce participă la toate probele este de 40 de ani, iar din cei peste 185.000 de participanţi la competiţiile organizate anul trecut de World Triathlon Corp. sub egida Ironman, jumătate au fost prezenţi pentru prima oară.

    “Arsenalul” tehnologic atât pentru începători, cât şi pentru cei cu experienţă cuprinde echipamente speciale pentru dozarea efortului pe durata competiţiei ori echipamente scumpe care îi ajută să-şi crească viteza de deplasare, ceea ce explică de ce competiţiile Ironman sunt căutate mai ales de oamenii cu resurse financiare apreciabile.

    Printre aceste echipamente, destinate să suplinească lipsa de condiţie fizică a competitorilor şi să-i facă să se simtă campioni, se numără biciclete din fibră de carbon, costume speciale de înot care îmbunătăţesc flotabilitatea ori pantofi speciali pentru alergat. Alte gadgeturi includ aparate pentru monitorizarea ritmului cardiac, a oboselii musculare ori echipamente de compresie musculară pentru reducerea timpului de refacere după efort, ce creşte odată cu vârsta.

  • Moda primăverii 2014: luxul sportiv

    Articolele vestimentare propuse combină uşurinţa în purtare a echipamentului sportiv cu materiale rezervate îmbrăcăminţii de lux, pentru o notă de dinamism. Creatorul casei Pucci, Peter Dundas, a realizat o ţinută de seară cu pantaloni scurţi argintii care amintesc de şortul boxerului, o geacă cu material argintiu de paraşută sau a transformat ghete de box în botine cu toc. Casa Gucci are în colecţia sa tricouri de plasă şi treninguri de mătase cu lame, iar DKNY a prezentat hanorace din neopren.

    La rândul său, Marc Jacobs a inclus în gama Marc by Marc Jacobs geci inspirate de cele purtate de jucătorii de baseball, lucrate însă din mătase, Balenciaga are în colecţia sa şorturi elegante, în timp ce Fendi oferă pantaloni de jogging din mătase. Această tendinţă cuprinde şi accesoriile, casele de modă creând şi pantofi eleganţi pentru purtat în piscină, pantofi sport ori rucsacuri de piele.

    Un motiv pentru care casele de modă s-au inspirat din echipamentul de sport pentru colecţiile lor îl reprezintă, spun experţii în domeniu, creşterea cererii din partea clienţilor lor cu un stil de viaţă stresant, care caută haine elegante şi confortabile. Stilul “lux sportiv” nu va dispărea prea repede, ci chiar va câştiga noi adepţi, sunt de părere specialiştii.

  • CRIZA DIN UCRAINA: O parte dintre sportivii ucraineni părăsesc Jocurile Olimpice de la Soci

     Noi violenţe au izbucnit joi dimineaţă la Kiev, după ce cu o zi înainte protestele au provocat moartea a 28 de persoane şi rănirea altor câtorva sute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine n-are campioni de schi să-şi cumpere

    În Statele Unite, la Steamboat, Colorado, se organizează  un curs de trei zile pentru cei interesaţi, care-l au ca profesor pe Billy Kidd, fost campion mondial şi medaliat olimpic, iar cei care nu consideră că au nevoie de lecţii pot coborî alături de acesta pe pârtie în majoritatea zilelor sezonului de schi.

    O fostă membră a echipei de olimpice de slalom a Marii Britanii, Emma Carrick-Anderson, oferă lecţii la Tignes, în Franţa, dar potenţialii elevi pot participa la cursurile sale şi în alte staţiuni din Austria, Italia sau Elveţia, ori chiar Chile şi Japonia.

    Amatorii de snowboarding au la dispoziţie şcoala fostului campion mondial Ivo Rudiferia la San Cassiano, în Munţii Dolomiţi din Italia, care organizează cursuri de trei zile de snowboarding sau cursuri de patru zile pentru cei care nu vor să se dea cu placa.

    Staţiunea canadiană Whistler Blackcomb se poate lăuda, probabil, cu cel mai mare număr de sportivi olimpici din lume care lucrează ca antrenori pe teritoriul său. Nu mai puţin de 12 astfel de sportivi participanţi la ultimele olimpiade de iarnă oferă cursuri individuale sau de grup celor ce vor să afle cum e să schiezi în echipe de top.

  • Mai mult circ decât Olimpiadă. Cum au fost primiţi oaspeţii la Soci

    Vladimir Putin şi-a dorit o competiţie extravagantă, care să iasă cu orice preţ în evidenţă, astfel că a cheltuit fără limită pentru a arăta lumii întregi de ce este în stare Rusia. În ciuda investiţiilor masive, la Soci încă nu sunt toate lucrurile puse la punct, în special cele legate de logistică. Preşedintele CIO, Thomas Bach, a dat însă garanţii că totul va fi în regulă vineri, când este programată deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, relatează Prosport.ro.

    Un lucru care a atras imediat atenţia sportivilor cazaţi la Soci a fost calitatea apei. Calitate e mult spus, pentru că nişte poze postate pe Twitter de un participant arată un lichid galben, care nu inspiră în nici un caz apă potabilă. Ruşii i-au avertizat pe sportivi că apa de la robinete nu trebuie băută şi este recomandat să nu fie folosită nici la alte activităţi, precum un duş fierbinte.

    Reguli foarte interesante au fost găsite de sportivi în camerele din satele olimpice. Canadianul Sebastien Toutant, competitor la snowboard, a postat pe twitter o fotografie cu lucrurile acceptate şi interzise în baie. Printre altele, sportivii nu au voie să pescuiască în closet sau să se urce cu picioarele pe acesta.

    Ruşii au anunţat investiţii de 55 de miliarde de dolari în Jocurile Olimpice de la Soci, promiţând că vor organiza cea mai fastuoasă ediţie a competiţiei olimpice, chiar dacă numărul probelor şi al sportivilor care vor lua parte la JO este cu mult mai mic faţă de cele de vară, organizate la Beijing sau de la Londra.

    Însă cu doar trei zile înainte de ceremonia de deschidere a competiţiei, lucrurile sunt departe de a fi puse la punct. În primul rând, câteva hoteluri dintre cele destinate pentru jurnaliştii care vor fi prezenţi la Soci nu sunt gata. Spre exemplu, jurnaliştii de la CNN au fost mutaţi din hotel în hotel, întrucât cel în care trebuiau să stea nu este încă gata.

    Iar hotelurile nu sunt nici pe departe cea mai mică problemă a gazdelor JO. Drumurile de acces către satul olimpic, parcul pe care Putin l-a dorit special în Soci sau alte clădiri care ar fi trebuit terminate încă de acum câteva luni sunt încă în construcţie. Adăugând aici mormanele de gunoi şi moloz care s-au strâns în jurul construcţiilor, dezastrul e complet E deja o luptă contracronometru, iar gazdele se tem deja că Jocurile Olimpice ar putea deveni un adevărat fiasco.

    Un jurnalist de la Yahoo! Sports a postat pe Twitter o poză cu trei becuri, cerând la schimb o clanţă pentru uşă. “Dacă e nevoie, mai adaug şi un câine vagabond”, a glumit jurnalistul.

    Stacy St. Claire, de la Chicago Tribune, a sunat la recepţia hotelului pentru jurnalişti să întrebe de ce nu are apă în toaletă. Răspunsul primit a fost ca dacă presiunea apei revine la normal, este mai bine să nu fie folosită pentru că are în componenţă “ceva periculos”.

    Un jurnalist a avut ceva probleme şi cu meniul de la restaurant, după cum se observă în imaginea de mai jos postată pe Twitter.

  • Mai mult circ decât Olimpiadă. Cum au fost primiţi oaspeţii la Soci

    Vladimir Putin şi-a dorit o competiţie extravagantă, care să iasă cu orice preţ în evidenţă, astfel că a cheltuit fără limită pentru a arăta lumii întregi de ce este în stare Rusia. În ciuda investiţiilor masive, la Soci încă nu sunt toate lucrurile puse la punct, în special cele legate de logistică. Preşedintele CIO, Thomas Bach, a dat însă garanţii că totul va fi în regulă vineri, când este programată deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, relatează Prosport.ro.

    Un lucru care a atras imediat atenţia sportivilor cazaţi la Soci a fost calitatea apei. Calitate e mult spus, pentru că nişte poze postate pe Twitter de un participant arată un lichid galben, care nu inspiră în nici un caz apă potabilă. Ruşii i-au avertizat pe sportivi că apa de la robinete nu trebuie băută şi este recomandat să nu fie folosită nici la alte activităţi, precum un duş fierbinte.

    Reguli foarte interesante au fost găsite de sportivi în camerele din satele olimpice. Canadianul Sebastien Toutant, competitor la snowboard, a postat pe twitter o fotografie cu lucrurile acceptate şi interzise în baie. Printre altele, sportivii nu au voie să pescuiască în closet sau să se urce cu picioarele pe acesta.

    Ruşii au anunţat investiţii de 55 de miliarde de dolari în Jocurile Olimpice de la Soci, promiţând că vor organiza cea mai fastuoasă ediţie a competiţiei olimpice, chiar dacă numărul probelor şi al sportivilor care vor lua parte la JO este cu mult mai mic faţă de cele de vară, organizate la Beijing sau de la Londra.

    Însă cu doar trei zile înainte de ceremonia de deschidere a competiţiei, lucrurile sunt departe de a fi puse la punct. În primul rând, câteva hoteluri dintre cele destinate pentru jurnaliştii care vor fi prezenţi la Soci nu sunt gata. Spre exemplu, jurnaliştii de la CNN au fost mutaţi din hotel în hotel, întrucât cel în care trebuiau să stea nu este încă gata.

    Iar hotelurile nu sunt nici pe departe cea mai mică problemă a gazdelor JO. Drumurile de acces către satul olimpic, parcul pe care Putin l-a dorit special în Soci sau alte clădiri care ar fi trebuit terminate încă de acum câteva luni sunt încă în construcţie. Adăugând aici mormanele de gunoi şi moloz care s-au strâns în jurul construcţiilor, dezastrul e complet E deja o luptă contracronometru, iar gazdele se tem deja că Jocurile Olimpice ar putea deveni un adevărat fiasco.

    Un jurnalist de la Yahoo! Sports a postat pe Twitter o poză cu trei becuri, cerând la schimb o clanţă pentru uşă. “Dacă e nevoie, mai adaug şi un câine vagabond”, a glumit jurnalistul.

    Stacy St. Claire, de la Chicago Tribune, a sunat la recepţia hotelului pentru jurnalişti să întrebe de ce nu are apă în toaletă. Răspunsul primit a fost ca dacă presiunea apei revine la normal, este mai bine să nu fie folosită pentru că are în componenţă “ceva periculos”.

    Un jurnalist a avut ceva probleme şi cu meniul de la restaurant, după cum se observă în imaginea de mai jos postată pe Twitter.

  • Ce părţi ale corpului şi-au asigurat vedetele – GALERIE FOTO

    Fie că este vorba despre buze, sâni sau picioare, vedetele plătesc anual prime impresionante pentru a-şi asigura părţile corpului care le-au făcut celebre.

    În cazul în care acestea sunt afectate, şi banii pe care îi vor primi de la asigurători ajung să reprezinte, practic, o avere. Iată vedetele care şi-au asigurat părţi ale corpului.

    SURSA: www.cnbc.com

  • Sportivii medaliaţi la Campionatele Europene de gimnastică, premiaţi cu 441.000 de lei de Ministerul Sportului

     Ministrul Nicolae Bănicioiu a anunţat în cadrul festivităţii că a dublat premiul pentru medalia de aur, astfel încât Larisa Iordache va încasa 28.000 de lei pentru locul 1 obţinut în concursul la bârnă. “Pentru performanţele obţinute, eu şi echipa ministerială am decis dublarea premiilor oferite pentru locul 1. Mă bucur că Nadia Comăneci ne-a făcut surpriza şi se află astăzi alături de noi. Este un model pentru toţi sportivii din România, este o adevărată «naşă spirituală» a sportului românesc”, a spus Bănicioiu.

    Conform legislaţiei în vigoare, sportivii sunt premiaţi cu 14.000 de lei pentru o medalie de aur, cu 8.400 de lei pentru argint şi 5.600 de lei pentru bronz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sprijin pentru sportivii cu dizabilităţi în drumul spre Rio de Janeiro

    Campania are ca obiectiv creşterea gradului de conştientizare a mişcării paralimpice din România, oferind sportivilor cu dizabilităţi o expunere care să le asigure un nivel de notorietate crescut, comparabil cu cel al sportivilor fără dizabilităţi. Ea sprijină, de asemenea, eforturile CNP în a asigura accesul antrenorilor şi sportivilor la concursurile naţionale şi internaţionale, precum şi pentru a asigura accesul acestora la sălile de antrenament şi echipamentele sportive necesare, alături de programe de nutriţie.
    Anul acesta, campania “Susţinem adevăraţii învingători” va fi comunicată prin intermediul mass-media, pe bloguri, precum şi prin intermediul paginii de Facebook www.facebook.com/OlympusDairy, unde există informaţii şi fotografii de la competiţiile naţionale şi internaţionale la care participă sportivii.

    Astfel, în perioada 18-20 aprilie, când oraşul Galaţi va găzdui cea de-a 21-a ediţie a Cupei Danubius, dedicată sportivilor cu dizabilităţi locomotorii, şi Campionatul Naţional de Powerlifting, sportivi din toată ţara se vor întrece în diferite sporturi: atletism, baschet, tenis de masă, tir, pescuit şi powerlifting.

    Cupa Danubius va începe joi, 18 aprilie, cu competiţii de bachet în fotoliu rulant şi tenis de masă, în sala „Florin Balaiş”. Competiţia din Galaţi este urmată de Campionatul Naţional de Popice pentru Nevăzători, care va avea loc în Cinciş – Hunedoara, în perioada 20-21 aprilie. Sportivi nevăzători din toată ţara vor lupta pentru calificarea în echipa naţională care va reprezenta România în campionatele europene.

    Grupul Olympus este prezent în România din 1999. Acesta este deţinut de o familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate, are sediul în Trikala, Grecia, şi operează în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În prezent, deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.