Tag: sport

  • Ce pensie are Nadia Comăneci. Suma pe care i-o dă, lunar, statul român „Zeiţei de la Montreal”

    Nadia Comăneci este una dintre cele mai apreciate personalităţi din istoria sportului românesc şi internaţional.

    Conform www.mts.ro, sortivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi Europene de seniori – probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.

    Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi/sau Campionatele Europene de seniori, la o probă sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.

    Printre cele mai mari rente din sportul românesc ajung la Veronica Cochelea (canotaj) – 15.080 lei, Nadia Comăneci (gimnastică)  – 13.149 lei şi Daniela Silivaş (gimnastică) – 13.149 lei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • BREAKING: Situaţie teribilă pentru românca din Guvernul Franţei! S-a ajuns deja la Emmanuel Macron. Prima reacţie

    Legea finanţelor din 2019 spune că bugetul pentru sport a fost redus cu 30 de milioane de euro, ajungând la “doar” 451 de milioane de euro, iar premierul Franţei i-a cerut Roxanei Mărăcineanu suspendarea a 1.600 de posturi până în 2022. Când au aflat, sportivii de top ai Franţei, în frunte cu handbalistul Nikola Karabatic şi biatlonistul Martin Fourcade, au făcut ochii mari.

    Apoi s-au unit şi au transmis, prin intermediul Le Parisien, o scrisoare deschisă: “Noi, sportivii şi sportivele de mare înaltă performanţă, suntem foarte îngrijoraţi. Anunţul privind suspendarea a 1.600 cadre tehnice de stat de acum până în 2022, reducerea bugetului pentru sport în 2019 sunt contradictorii cu obiectivul de performanţă aşteptat şi dezastruoase pentru moştenirea care va rămâne noilor generaţii”, se arată în mesajul transmis la unison de sportivii francezi.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • De la performanţă în sport, la performanţa în afaceri

    “Vreau să ofer generaţiilor de sportivi şi de înotători ceva mai mult decât mi s-a oferit mie”, descrie Sergiu Deznan motivul pentru care spune că a lansat clubul sportiv privat Swim Factory.
    Deschisă în urmă cu un an şi jumătate, şcoala sa de înot are în prezent, în fiecare lună, circa 200 de clienţi; toţi se pregătesc cu patru instructori, inclusiv cu Sergiu Deznan şi cu sora sa, Oana Deznan, implicată şi ea în afacere.
    În prima lună de activitate, Swim Factory a generat venituri de aproximativ 36.000 de lei – aproape jumătate din această sumă a fost însă direcţionată spre plata chiriei în spaţiile care găzduiesc bazinele unde îşi desfăşoară activitatea.
    Pasionat de înot încă din copilărie, Sergiu Deznan a câştigat medalii de aur la zeci de competiţii naţionale şi internaţionale; este licenţiat al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Arad şi a absolvit şi un curs de instructor la Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor din Bucureşti.
    Ideea înfiinţării unei şcoli private de înot i-a venit tânărului în urma propriei experienţe de sportiv: spune că, pe la 23 de ani, a observat că trebuie să aducă bani de acasă pentru a face performanţă. Astfel, şi-a propus atunci să creeze o şcoală prin care să ofere şi susţinerea – inclusiv financiară uneori – de care aveau nevoie următoarele generaţii de sportivi. 
    Potrivit lui Deznan, pentru un înotător de performanţă, cheltuielile lunare pot ajunge şi la 2.000 de lei – în această sumă intră, de pildă, cea destinată cumpărării suplimentelor alimentare care să asigure necesarul de calorii al unui sportiv de performanţă, de 7.000 – adică de aproximativ trei ori mai mult decât are nevoie o persoană care nu desfăşoară activităţi sportive. Aceste cheltuieli, alături de echipamente, pregătire etc. sunt suportate, de cele mai multe ori, din buzunarul sportivilor.
    „Este greu să găseşti un sponsor, fiindcă înotul nu este un sport de masă – nu este foarte mediatizat, rareori vei vedea la televizor un înotător – nu este ca în fotbal”, descrie Deznan o situaţie în care s-a regăsit şi el, dar şi cei mai mulţi dintre înotătorii de performanţă.
    Nici premiile nu au fost o soluţie în cazul lui: îşi aminteşte că, în perioada în care participa la concursuri, performanţele sportive atinse în cadrul a diverse competiţii nu puteau fi recompensate financiar, din cauza unei legi care interzicea premiile financiare ale sportivilor – indiferent dacă acestea veneau din mediul privat sau din partea unor cluburi şcolare. De aproximativ un an şi jumătate este din nou permis acest lucru, precizează el. În rândul cursanţilor Swim Factory se află mai ales copii, aduşi de părinţii care înţeleg că „e bine să ştii să înoţi cât să supravieţuieşti – nu neapărat pentru performanţă” – dar şi adulţi care vor să îşi învingă frica de apă.
    Spune că o întrebare pe care o primeşte frecvent este „De câte şedinţe este nevoie ca să înveţi să înoţi?”: „În proporţie de 75% este vorba despre client şi despre cât este de dornic să înveţe să înoate şi să treacă peste frică, iar 25% contează rolul meu de instructor.” Sergiu Deznan lucrează ca antrenor de aproximativ patru ani, interval de timp în care a observat că un rol important îl are motivarea psihologică a cursanţilor.
    Când vine vorba despre discuţiile cu adulţii, de pildă, le oferă propriul exemplu: „În urmă cu patru ani, mi-am învins şi eu frica de apă deschisă. Este o ironie că există înotători care au această frică; dar la noi totul este controlat, ne antrenăm în bazin, iar în mare sau în lac, ne sperie necunoscutul”. S-a înscris la un concurs de 5 kilometri pe mare împreună cu antrenorul şi mai mulţi colegi din ţară, iar acum descrie experienţa ca fiind una dintre cele mai frumoase din viaţa sa.
    La fel cum a depăşit această frică, îşi propune să depăşească şi necunoscutele din business, iar unul dintre obiectivele sale în continuare este extinderea la nivel naţional.
    Tinerilor asemenea lui, care îşi doresc performanţe – fie în sport, ori în antreprenoriat, le spune: „Să fie cât mai atenţi şi mai doritori – cu cât munceşti mai mult, mai atent, mai concentrat, reuşita este mai aproape”.
    Chiar dacă s-a dedicat în proporţie de 90% businessului, după cum spune el, continuă să înoate în mod regulat: „Înotul m-a ajutat în viaţă să depăşesc temeri care erau de neînvins, să fiu ambiţios, să fiu îngăduitor, să găsesc curajul de a accepta orice provocare cu convingerea că voi reuşi”.


    Smart Business
    este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale revistei Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

  • Smart Business: de ce a renunţat un tânăr de 25 de ani la sportul de performanţă pentru a intra în business?

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • INTERVIU cu Nadia Comăneci. De ce nu zâmbea sportiva şi ce spune despre Simona Halep şi Serena Williams

    De ce nu zâmbea niciodată Nadia Comăneci în timpul concursului şi de ce nu zâmbeşte nici Simona Halep pe terenul de tenis?

    Este foarte dificil să zâmbeşti pe o bârnă care este extrem de îngustă, trebuie să te concentrezi un minut şi jumătate. După ce am terminat exerciţiul am zâmbit mereu, dar fiecare are personalitatea lui. Este un detaliu ce ţine de concentrare, psihologic sportivii se prezintă diferit când concurează. Este o chestie de personalitate.

    În sportul anului 2018, Serena Williams vorbeşte despre sexism şi discriminarea femeii în sport. Cum stă sportul la capitolul acesta?

    Mai are încă de muncă sportul la acest capitol. Merge într-o direcţie bună, sunt foarte multe mişcări care s-au creat, în care se pune accent exact pe acest aspect, pe egalitatea dintre femeie şi bărbat. Cred, totuşi, că în Statele Unite, situaţia este destul de avansată faţă de alte ţări din Europă. Este greu, însă, să comentez ce s-a întâmplat în ultimele zece zile în tenis. Dar, este încă foarte multă muncă şi este, încă, foarte adevărată această problemă, la nivel general.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soţul Roxanei Mărăcineanu, eliberat din funcţie. Motivul francezilor, după ce fosta înotătoare română a ajuns Ministrul Sportului

    Dezvăluirile îi aparţin lui Guy Lagache, şeful de la Radio France, post care aparţine de grupul public Figaro:  “Nu mai acoperă sportul. E complicat pentru el să continue să acopere acest domeniu, deoarece ar fi un conflict de interese. Este un jurnalist eminent. Vom găsi împreună cu el cea mai bună soluţie pentru viitor”, a spus acesta, când a fost întrebat despre motivele pentru care Ballanger, un jurnalist de sport foarte apreciat, nu mai face parte din echipa radioului.

    Potrivit huffingtonpost.fr, decizia luată de Lagache nu este, însă, şi pe placul celorlalţi colegi, care consideră că Ballanger trebuie să-şi continue munca în presa sportivă.

    Iar cazul nu este singular în Franţa. În trecut, Anne Sinclair şi Beatrice Schoenberg au fost obligate să renunţe la posturile pe care le ocupau la TFI şi France 2 din cauză că soţii lor, Dominique Strauss-Kahn şi Jean-Luois Borloo, au ajuns să ocupe funcţia de ministru.

    Roxana Mărăcineanu, înotătoare franceză de origine română, a fost numită în funcţia de Ministru al Sportului Francez pe 4 septembrie, luându-i locul Laurei Flessel, fostă campioană olimpică la Scrimă.
     

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • O sportivă româncă a fost numită ministru al Sporturilor din Franţa

    Sportul este domeniu prioritar în Franţa, astfel că ”sectorul” a fost dat pe mâna unei alte mari campioane, după ce Laura Fessel, dublă campioană olimpică la scrimă (1996), a demisionat. Astfel, în fruntea Ministerului Sportului a fost numită Roxana Mărăcineanu, prima campioană mondială a Franţei la înot. În 1998, sportiva câştiga titlul mondial la 200 metri spate, în cadrul întrecerilor de la Pert. Mărăcineanu a obţinut medalia de argint şi la Jocurile Olimpice de la Sydney, iar cariera sportivă şi-a încheiat-o în 2004.
     
    Născută la Bucureşti, Roxana Mărăcineanu s-a stabilit de mică la Mulhouse unde a început înotul de performanţă. În 2007, a fost consultant de specialitate pentru „France Televisions” în timpul Mondialului de la Melbourne, după care s-a implicat în numeroase programe sociale. În 2010, a candidat pentru Partidul Socialist în alegerile regionale, iar pe 21 martie a fost aleasă consilier regional în Île-de-France. Roxana are şi doi copii.
     
  • Campionatul Germaniei va fi transmis în România

    Prima ligă din Germania poate fi văzută din acest sezon şi în ţara noastră. După un sezon 2017-2018 în care drepturile de televizare nu au fost achiziţionate de nimeni, acum întrecerea va putea fi urmărită la două posturi, Digi Sport şi Telekom Sport. Potrivit unui comunicat, contractul cu Federaţia Germană de Fotbal se întinde pe 3 sezoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Irina Begu: În România nu avem structură sportivă care să ne ajute

    Jurnaliştii din Canada au rămas impresionaţi de performanţele sportivelor noastre în circuit şi s-au decis să le intervieveze pe Simona Halep, Irina Begu, Mihaela Buzărnescu, Sorana Cîrstea şi Ana Bogdan, pentru a afla detalii despre sistemul sportiv din România şi cum sunt ajutaţi sportivii. Irina Begu şi Sorana Cîrstea nu au lăsat loc de interpretări şi au vorbit, din nou, de carenţele din sportul românesc. Ele au evidenţiat faptul că FRT nu le-a ajutat cu nimic şi că singurul sprijin a venit din partea părinţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro