BusinessMagazin

Tag: spital

  • Intervenţii salvatoare pentru copiii cu malformaţii cardiace congenitale. Program de chirurgie cardiovasculară pediatrică, la Spitalul Clinic SANADOR

    Bucureşti, 7 februarie 2022. SANADOR anunţă finalizarea primei misiuni umanitare de anul acesta din cadrul programului de chirurgie cardiovasculară pediatrică de la Spitalul Clinic SANADOR. Prin acest program, copiii din România cu boli congenitale ale inimii care necesită rezolvare chirurgicală beneficiază de tratamente moderne, salvatoare de viaţă, în deplină siguranţă, la ei acasă.

    În această misiune au fost operaţi 7 copii, cu vârste cuprinse între 7 luni şi 13 ani, toţi cu malformaţii grave ale inimii şi ale vaselor mari: tetralogie Fallot, defecte de sept atrial şi ventricular, canal atrioventricular, stenoze valvulare. Toate intervenţiile s-au realizat cu succes, fără complicaţii, micuţii pacienţi fiind transferaţi rapid din Secţia de Terapie Intensivă în secţia de specialitate, de unde urmează să fie externaţi în scurt timp.

     

    Misiune umanitară pentru a trata inimile copiilor

    Misiunea umanitară este compusă dintr-o echipă dedicată de chirurgi cardiovasculari, medici anestezişti şi de terapie intensivă, cardiologi, perfuzionişti şi asistenţi medicali specializaţi din Marea Britanie, coordonată de Dr. Şerban Stoica, chirurg cardiovascular de origine română, medic primar la Spitalul Universitar din Bristol. Intervenţiile de la SANADOR sunt realizate împreună cu echipa Centrului de excelenţă în chirurgia cardiovasculară condusă de Prof. Dr. Victor Costache, directorul Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Clinic SANADOR.

    „Scopul acţiunii noastre este de a suplini un mare deficit de resurse materiale şi umane care există în acest moment la nivelul sistemului sanitar românesc, în raport cu nevoia reală de servicii medicale de specialitate, mai exact în sfera intervenţiilor chirurgicale cardiace pediatrice. Prin fiecare acţiune a noastră în această direcţie, contribuim la redarea speranţei de viaţă unor copii care trebuie să-şi redobândească autonomia şi, pe viitor, să se bucure de independenţa deplină, ca adulţi sănătoşi”, a declarat Prof. Dr. Victor Costache.

    „Scopul acestor misiuni este dublu. Pe termen scurt, încercăm să rezolvăm cazuri şi copii care uneori chiar depăşesc momentul indicaţiei chirurgicale, deci există necesitatea de a acţiona rapid pentru anumiţi pacienţi. Credem că este important să avem şi noi o contribuţie la tratamentul unor copii care sunt pe listele de aşteptare. Scopul mai general este să avem şi în România o permanenţă chirurgicală în abordarea patologiei cardiace congenitale. Credem că este o reintrare în normalitate, trebuie să încercăm să construim ceva împreună”, a declarat Dr. Şerban Stoica.

    Toate intervenţiile din cadrul misiunilor umanitare sunt realizate pro bono de echipele medicale implicate, la Spitalul Clinic SANADOR, în primul bloc operator complet digitalizat din România. Micuţii pacienţi beneficiază apoi de condiţiile optime oferite de cea mai avansată secţie de terapie intensivă din sistemul medical privat din ţara noastră. Prima misiune de chirurgie cardiovasculară pediatrică de anul acesta de la Spitalul Clinic SANADOR nu ar fi fost posibilă fără sprijinul oferit de Fundaţia „Mereu Aproape”, Fundaţia Polisano şi Fundaţia SANADOR.

     

    Chirurgia cardiovasculară pediatrică în România

    Chirurgia cardiovasculară pediatrică este un domeniu deficitar în prezent în România, fiind nevoie, în cele mai multe cazuri, de trimiterea copiilor cu malformaţii congenitale ale cordului pentru tratament în centre medicale din străinătate, cu eforturi financiare mari, care însă nu pot asigura tratamentul necesar tuturor copiilor cu boli ale inimii. În acest sens, SANADOR a lansat programul de chirurgie cardiovasculară pediatrică, prin care să ofere tratamente salvatoare de viaţă copiilor din România cu malformaţii cardiace care necesită intervenţie chirurgicală.

    „Ne propunem ca anul acesta să operăm cel puţin 60 de copii cu boli cardiovasculare. În România avem un deficit de intervenţii cardiovasculare congenitale şi iată că SANADOR este singurul spital privat din România care dezvoltă un program de chirurgie cardiovasculară pediatrică, prin care vine în întâmpinarea acestor micuţi pacienţi şi a familiilor lor în aceste momente dificile. La Spitalul Clinic SANADOR, în Centrul de excelenţă în chirurgia cardiovasculară, reuşim să operăm aceşti copii ca în străinătate. Cred că este mult mai simplu pentru familia unui copil cu o boală cardiovasculară gravă să fie operat în cele mai bune condiţii în România decât să găsească o soluţie în străinătate”, explică Prof. Dr. Victor Costache.

     

    Centrul SANADOR de excelenţă în chirurgia cardiovasculară

    Misiunile umanitare de chirurgie cardiovasculară pediatrică de la Spitalul Clinic SANADOR au scopul de a consolida şi de a permanentiza programul de chirurgie cardiacă pentru copii, pentru a le putea oferi acestora cele mai bune tratamente cardiovasculare, de care adulţii deja beneficiază la Centrul de excelenţă în chirurgia cardiovasculară minim invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR.

    Centrul de excelenţă în chirurgia cardiovasculară minim invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR asigură pacienţilor cele mai moderne tratamente, realizate de medici cu o vastă experienţă şi cu stagii de formare şi perfecţionare în importante centre de excelenţă internaţionale, în primul bloc operator complet digitalizat din România. Intervenţiile se pot realiza prin minitoracotomie sau prin chirurgie endoscopică, deoarece blocul operator dispune de cele mai avansate echipamente endoscopice 3D şi 4K. În cazurile cu indicaţii în acest sens, intervenţiile chirurgicale pot fi completate cu proceduri de cardiologie intervenţională, realizate cu ajutorul angiograful mobil Ziehm Vision RFD Hybrid Edition în primele săli hibride mobile din România.

    Pentru cazurile dificile, chirurgii de la SANADOR dispun de un sistem de simulare şi printare 3D a unor mulaje ale inimii pacientului, înainte de efectuarea intervenţiei propriu-zise. Astfel, echipa chirurgicală poate stabili preoperator, cu foarte mare precizie, strategia operatorie, precum şi faptul că aceasta se poate realiza minim invaziv, prin mintoracotomie sau prin chirurgie endoscopică, fără deschiderea sternului.

    Înfiinţat în anul 2001, SANADOR a cunoscut o continuă dezvoltare organică, în prezent deţinând cel mai mare spital clinic multidisciplinar privat din ţară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale şi puncte de recoltare, radiologie şi imagistică medicală de înaltă performanţă, situate în Bucureşti. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat care asigură o gamă complexă de servicii medicale, având şi compartiment de primiri urgenţe adulţi şi copii, 21 linii de gardă şi flotă proprie de ambulanţe.

     

     

  • Toată Sinaia a rămas fără curent electric, inclusiv Spitalul

    Toată staţiunea Sinaia a rămas fără curent vineri, din cauza unui copac care a căzut pe o linie de înaltă tensiune. Spitalul din Sinaia a intrat pe generatoare. Judeţul Prahova este sub cod porocaliu de ninsoare.

    Primarul staţiunii Sinaia, Vlad Oprea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că tot oraşul, inclusiv Spitalul, a rămas fără curent electric.

    „Absolut tot oraşul a rămas fără curent. Acest lucru se întâmplă din cauza celor de la Electrica, care nu înţeleg să introducă în subteran cablurile, mai ales de alimentare, astea mari. Primăria, din buget propriu, a introdus în subteran cablurile în zona centrală, la fel avem tot cartierul Furnica, cel mai vechi din oraş, 54 de străzi, introducem în subteran şi ei nu vor să ia în primire lucrarea. Pur şi simplu nu vor. Uite ce se întâmplă, că asta s-a întâmplat: a căzut un copac pe o linie de înaltă tensiune. (…) Cablurile trebuie să fie în subteran mai ales într-un oraş de munte ca Sinaia. Asta se întâmplă: se pune chiciură pe cabluri, se rup, cad copaci”, a spus primarul.

    Vlad Oprea a spus că nu au fost probleme în privinţa nealimentării spitalului cu energie electrică, deoarece au intrat în fucnţiune imediat generatoarele.

    Când Sinaia a rămas fără curent, în spitalul orăşenesc erau internaţi 38 de pacienţi.

    La ora transmiterii ştirii, s-a reluat alimentarea cu energie electrică în Sinaia în proporţie de 80 la sută.

    Judeţul Prahova este sub atenţionare cod portocaliu de ninsori abundente.

     

  • Primăria Braşov a accesat o finanţare europeană de 100 mil. euro pentru construirea unui spital de pneumologie şi de boli infecţioase

    Primăria Braşov a câştigat o finanţare europeană de 491,4 mil. lei (aproximativ 100 mil. euro), fără TVA, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru constuirea de la zero a unui nou spital de pneumologie şi de boli infecţioase. Unitatea spitalicească este una dintre cele 27 de unităţi din ţară care vor fi construite cu bani din PNRR.

    ’’Până în 2026 vom avea primul nou spital din Braşov. Avem nevoie de un spital nou pe zona aceasta, în condiţiile în care Spitalul de Infecţioase funcţionează acum într-o fostă baie comunală, iar Spitalul de Pneumologie, în nişte foste vile turistice. Este vorba de o investiţie de 100 de milioane de euro, acoperită din fonduri nerambursabile prin PNRR, care va deveni, astfel, cea mai mare investiţie din judeţul nostru finanţată prin acest program’’, a declarat primarul Allen Coliban, primarul municipiului Braşov, într-un comunicat de presă.

    Investiţia face parte din proiectul Medical City, alături de spitalul regional, şi urmează să fie dezvoltată în zona Bartolomeu (CATTIA), în vecinătatea centurii ocolitoare a municipiului Braşov şi a străzii Institutului. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie se va construi pe un teren cu o suprafaţă totală de 76.781 mp şi va fi compus din patru corpuri. Spitalul va avea un număr de 257 de paturi în regim de spitalizare continuă şi 22 de paturi pentru structura de spitalizare de zi.

    Capacităţile noului spital vor fi formate din zona de spitalizare continuă, spitalizare de zi, zona de îngrijire ambulatorie, dispensarul TBC, zona de servicii de diagnosticare şi tratament, un bloc operator de dimensiuni reduse şi un centru de recuperare, medicină fizică şi balneologie. Spitalul va avea, de asemenea, şi un compartiment pentru primiri urgenţe, cu camere de gardă pentru fiecare dintre specialităţile medicale deservite, cabinet pentru vaccinuri şi spaţii pentru deservirea funcţiei educaţionale (sală conferinţe, săli studiu, camere pentru rezidenţi).

     

     

     

     

  • Febra COVID din China şi spitalizările de urgenţă au atins nivelul maxim şi încep să scadă

    Febra COVID şi spitalizările de urgenţă au ajuns la apogeu în China, iar numărul pacienţilor COVID spitalizaţi continuă să scadă, a declarat sâmbătă un oficial chinez din domeniul sănătăţii, citat de Reuters.

    La nivel naţional, „numărul de vizitatori ai clinicilor de febră se află în general pe o tendinţă de scădere după ce a atins un vârf, atât în oraşe, cât şi în zonele rurale”, a declarat Jiao Yahui, un oficial din cadrul Comisiei Naţionale de Sănătate, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Jiao a precizat că numărul pacienţilor care au primit tratament de urgenţă este, de asemenea, în scădere, iar proporţia pacienţilor care au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19 este, de asemenea, în continuă scădere.

    Numărul de cazuri grave a atins, de asemenea, un vârf, a adăugat ea, deşi a rămas la un nivel ridicat, iar pacienţii au fost în majoritate vârstnici.

    Wen Daxiang, un oficial al Comisiei de Sănătate din Shanghai, a declarat că China va consolida monitorizarea şi gestionarea sănătăţii populaţiei cu risc ridicat.

    El a adăugat că China va consolida aprovizionarea cu medicamente şi echipamente medicale şi va intensifica formarea lucrătorilor medicali de bază pentru a combate COVID în regiunile rurale.

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare tocmai a mai obţinut o finanţare din fonduri europene de 114 mil. euro pentru construirea unui spital de boli infecţioase şi pneumologie

    Primăria Oradea a câştigat o finanţare europeană de 565,7 mil. lei (114,3 mil. euro), fără TVA, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru constuirea unui nou spital de boli infecţioase şi pneumologie, pe strada Vlădeasa din municipiu. Unitatea spitalicească este una dintre cele 27 de unităţi din ţară care vor fi construite cu bani din PNRR. Contribuţia municipiului Oradea la acest proiect va fi de 5%, respectiv 28,2 mil. lei (fără TVA), potrivit unui comunicat de presă al primăriei Oradea.

    Noul spital urmează să fie construit pe un teren de 2,5 hectare de pe strada Vlădeasa, va avea 4 etaje şi minimum 218 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienţilor (ce vor putea fi suplimentate la 295 de paturi, în funcţie de necesităţi). La acestea se adaugă 20 de paturi în regim de spitalizare de zi şi 11 paturi pentru terapie intensivă, ajungându-se la un total de minimum 249 de paturi şi maximum 326 de paturi.

    Capacităţile noului spital de boli infecţioase şi pneumoftiziologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea sunt formate din zona de spitalizare continuă, spitalizare de zi, zona de îngrijire ambulatorie, dispensarul TBC, zona de servicii de diagnosticare şi un bloc operator. Spitalul va avea, de asemenea, şi un compartiment pentru urgenţe, cu cameră de gardă pentru fiecare dintre specialităţile medicale deservite: boli infecţioase, pneumoftiziologie, un cabinet pentru vaccinuri şi spaţii pentru deservirea funcţiei educaţionale (sală de conferinţe, săli de studiu, camere pentru rezidenţi). Vor fi 175 de locuri de parcare pentru autoturisme şi 139 locuri de parcare biciclete, distribuite în parcaj subteran şi parcaje la sol.

     

     

  • Rafila explică de ce nu este finanţat cel mai avansat proiect de spital,cel de la Sibiu

    Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila spune că Spitalul Judeţean de Urgenţă de la Sibiu nu a fost finanţat pentru că are o valoare mult prea mare şi nu se încadrează în bugetul PNRR, deşi autorităţile judeţene spun că proiectul este cel mai avansat din ţară.

    Alexandru Rafila a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, de ce nu a fost finanţat din PNRR, proiectul noului spital judeţean de la Sibiu, despre care autorităţile judeţene spun că este cel mai avansat din ţară.

    „Au fost trei spitale… proiectele lor valorau 500 de milioane de euro fără TVA, deci 600 de milioane de euro cu TVA. Finanţabil din PNRR, aplicând cofinanţarea de 40% ar fi fost 300 de milioane, or limita aprobată de Guvernul României a fost de 199,99 milioane euro. De ce există lege. Ca să trecem peste ea? Există o lege, o hotărâre de guvern are caracter de lege, trebuie să o respectăm. Dacă intrăm cu spitale care au valoare mare, pentru că exact aceeaşi situaţie era la Braşov, exact aceeaşi situaţie era la Focşani, nu mai puteam să ajungem la 25 finanţabile, pentru că dacă puneam trei spitale cu valoare foarte mare atunci probabil aveam o listă de 18 şi nu ne încadram în criteriul impus de UE, să avem minim 25. Nu poţi să pui spitale cu o valoare mult mai mare decât … Noi oricum am pus o valoare mult mai mare decât media. Media dacă împărţim 1,7 miliarde erau pentru 25, obţineam 68 de milioane şi am pus de trei ori aproximativ această sumă. Dacă venea cineva cu spital de un miliard de euro ce făceam?”, spune Rafila.

    Ministrul Sănătăţii precizează că autorităţile de la Sibiu au ştiut de acest impediment încă de la început. Mai mult, Rafila spune că proiectul noului Spital Judeţean de Urgenţă Sibiu valorează cam cât un spital regional.

    „Cei de la Sibiu au ştiut de la început acest lucru, am avut discuţii cu ei, i-am rugat să găsească soluţii. Totuşi, gândiţi-vă că un spital regional este în jur de 600 de milioane de euro. Nu ştiu dacă un spital judeţean trebuie să coste la fel de mult ca un spital regional, inclusiv din punct de vedere al resursei umane disponibile”, a mai spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

    Preşedintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, a explicat recent că aceasta nu a fost singura variantă de finanţare pentru construirea noului spital de urgenţă de la Sibiu.

    „De fiecare dată am arătat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este singura sursă de finanţare pentru realizarea Noului Spital Judeţean, că avem în calcul şi Programul Sănătate 2021 – 2027, cât şi un împrumut al Băncii Europene de Investiţii. Cu toate acestea, am făcut toate demersurile posibile pentru a prinde finanţare şi din această sursă, inclusiv de a contesta limitările pe care Ministerul Sănătăţii le-a impus vizavi de valorile maxime ale proiectelor. Credem că a fost o limitare abuzivă. Noul Spital Judeţean este un proiect de importanţă maximă pentru sibieni şi nu numai”, a declarat Daniela Cîmpean, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

    Sibiul nu are un spital municipal, singura unitate medicală cu caracter general din Sibiu fiind actualul Spital Judeţean de Urgenţă, care are clădiri vechi de peste 100 de ani şi funcţionează pavilionar.

    Spitalul Public a fost inaugurat în 1857 în clădirea în care în prezent funcţionează secţiile clinice Medicală, Hematologie, Gastroenterologie.

  • Primăria Braşov a solicitat o finanţare europeană de 100 mil. euro pentru construirea unui spital de boli infecţioase şi pneumoftiziologie

    Primăria municipiului Braşov a depus o cererea de finanţare de 491,4 mil. lei (aproximativ 100 mil. euro), fără TVA, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru construirea unui spital clinic de boli infecţioase şi pneumoftiziologie. Proiectul face parte din Pilonul V: Sănătate şi rezilienţă instituţională, Componenta 12: Sănătate, Investiţia: I2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, Investiţia specifică: I2.1 – Infrastructură spitalicească publică nouă.

    ’’Braşovul are o şansă foarte mare să ofere din 2026 aceleaşi condiţii de spitalizare şi tratament ca orice spital din Europa, cel puţin în cazul acestor specialităţi. Avem nevoie de un spital nou pe zona aceasta, în condiţiile în care spitalul de infecţioase funcţionează acum într-o fostă baie communală, iar spitalul de pneumologie, în nişte foste vile turistice. Este un proiect care a trecut prin toate etapele de verificare, astfel că avem toate şansele ca spitalul să fie construit până la sfârşitul lui 2026’’, a spus Allen Coliban, primarul municipiului Braşov, într-un comunicat de presă.

    Proiectul urmează să fie dezvoltat în zona Bartolomeu (CATTIA), în vecinătatea centurii ocolitoare a municipiului şi a străzii Institutului, lângă viitorul spital regional. Spitalul se va construi pe un teren cu o suprafaţă totală de 76.781 mp şi va fi compus din patru corpuri. Organizarea spaţiilor va fi flexibilă, în aşa fel încât anumite saloane să poată acomoda câte 2 paturi, în cazuri excepţionale. Spitalul va avea un număr de 257 de paturi în regim de spitalizare continuă şi 22 de paturi pentru structura de spitalizare de zi.

     

     

  • Minunea de Crăciun: Fetiţa căreia i-au fost replantate braţele după accident a mişcat mâna dreaptă

    Fetiţa în vârstă de 15 ani, care a ajuns la spital în Iaşi cu una dintre mâini amputate, iar cealaltă devascularizată, este în stare stabilă şi şi-a mişcat deja mâna dreaptă. Medicii de la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iaşi i-au replantat cele două membre şi spun că fetiţa este conştientă.

    Medicul Sidonia Susanu, de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din Iaşi, a declarat, luni, că fetiţa în vârstă de 15 ani are evoluţie foarte bună şi ambele membre vascularizate îşi menţin în continuare viabilitatea.

    „Putem spune că riscul de necroză a celor două membre este aproape depăşit. Continuăm intervenţiile de reconstrucţie a structurilor nervoase. Acestea au fost planificate miercuri. Probabil că le vom devansa pentru ziua de astăzi (luni – n.r). Starea ei generală este foarte bună din punct de vedere biologic. Psihologic face eforturi pentru a-şi menţine un echilibru”, a spus dr. Sidonia Susanu, coordonator al Compartimentului de Chirurgie Plastică şi Reconstructuctvă în cadrul Spitalului de Copii „Sf. Maria” din Iaşi.

    Întrebată dacă a fost un miracol faptul că s-a reuşit replantarea ambelor membre, medicul spune că miracol a fost faptul că micuţa a ajuns vie la spital.

    „Din punctul meu de vedere, miracolul a fost că a ajuns vie, pentru că astfel de leziuni sunt, de regulă, cu potenţial letal foarte mare la locul accidentului. Leziunea dublă de arteră humerală de regulă este letală. Aceasta, din punctul meu de vedere, este minunea, că acest copil a putut fi adus viu la spital şi din nou aş vrea să le mulţumesc colegilor de la SMURD că au făcut eforturi extraordinare să o ţină în viaţă, să nu piardă foarte mult sânge”, a explicat medicul.

    Micuţa va suferi o nouă intervenţie luni la mâna stângă.

    „Trunchiurile nervoase principale nu au fost ataşate în prima intervenţie pentru a nu prelungi foarte mult o intervenţie care şi aşa a fost extrem de laborioasă şi datorită faptului că evoluţia este foarte bună, spectaculoasă, aş putea spune, ne-am decis să reconstruim structurile nervoase astăzi (luni – n.r.), în speranţa de a scădea cât mai mult perioada de spitalizare a copilului”, a mai spus medicul.

    De asemenea, şi la mâna dreaptă se va reinterveni tot luni, însă este probabil că acoperirea defectelor cutanate să fie realizată într-o intervenţie ulterioară, în funcţie de viabilitatea ţesuturilor la nivelul braţului.

    Intervenţia de replantare a membrelor superioare a durat mai bine de 20 ore, şi au participat 10 medici.

    „La 3.36 în cursul dimineţii de sâmbătă a fost admis copilul în sala de operaţie, la 23.40 a fost terminată intervenţia chirurgicală. Până la scoaterea copilului din sală a mai trecut, probabil, o jumătate de oră. Este un pic greu să fac un calcul al cadrelor medicale implicate, dar în afară de cei 10 medici care au intervenit în mod activ la această operaţie au participat şi un număr aproximativ de 8 asistenţi medicali, patru infirmiere şi doi brancardieri. Tot acest personal este absolut vital în astfel de intervenţii chirurgicale pentru că sunt manevre pe care dacă nu le poate efectua asistenta operaţia practic nu se poate continua. De aceea este foarte important ca într-un spital în care se operează asemenea pacienţi să existe o echipă foarte bine sudată şi cu un protocol foarte bine definit”, a explicat dr. Sidonia Susanu.

    În prezent, fetiţa mai are nevoie de sânge şi plasmă. Ea mică deja braţul drept.

    „Din fericire braţul drept a avut două dintre cele trei structuri nervoase ataşate, nu au fost secţionate, practic erau singurele elemente anatomice întregi şi în cursul nopţii am rugat-o să îmi arate ce poate face cu mâna şi fetiţa mişcă degetele simte mâna, este absolut extraordinar Ştie că are ambele membre afectate, ştie că a fost operată, ştie că a suferit intervenţii chirurgicale, dar pot să vă spun că este un copil extrem de puternic, de matur şi face eforturi extraordinare să ne ajute, să ne încurajeze, să se vindece. Primul lucru pe care l-a spus după prima intervenţie chirurgicală a întrebat de părinţii ei, iar apoi ne-a mulţumit că am operat-o”, a mai spus chirurgul.

    Fetiţa în vârstă de 15 ani a fost victima unui accident rutier grav, produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în Paşcani. Un autocar cu 35 de persoane s-a răsturnat, iar 10 persoane au avut nevoie de ingrijiri medicale. Au fost transportate la spital 25 de persoane, din care două persoane la Spitalul de Copii „Sf Maria” Iaşi. Din totalul persoanelor 15 aveau vârste cuprinse între 14-17 ani.

  • Serghei Lavrov a fost transportat la spital la sosirea la G20

    Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost transportat la spital după sosirea sa la Summitul G20 de la Bali, au anunţat luni autorităţile indoneziene.

    Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ajuns la spital imediat după sosirea la summitul G20 de la Bali, potrivit Sky News, care citează autorităţile indoneziene.

    Oficiali guvernamentali şi medicali indonezieni au declarat că Lavrov este tratat pe insulă.

    Doi dintre oficialii indonezieni au spus că Lavrov este tratat pentru o afecţiune cardiacă.

    Oficialii au declarat că acesta a fost dus la spitalul Sanglah din capitala provinciei, Denpasar, dar spitalul nu a comentat situaţia.

    Ministerul rus de Externe a respins această informaţiile, spunând că sunt „ştiri false”.

  • Serghei Lavrov a fost transportat la spital la sosirea la G20

    Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost transportat la spital după sosirea sa la Summitul G20 de la Bali, au anunţat luni autorităţile indoneziene.

    Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ajuns la spital imediat după sosirea la summitul G20 de la Bali, potrivit Sky News, care citează autorităţile indoneziene.

    Oficiali guvernamentali şi medicali indonezieni au declarat că Lavrov este tratat pe insulă.

    Doi dintre oficialii indonezieni au spus că Lavrov este tratat pentru o afecţiune cardiacă.

    Oficialii au declarat că acesta a fost dus la spitalul Sanglah din capitala provinciei, Denpasar, dar spitalul nu a comentat situaţia.

    Ministerul rus de Externe a respins această informaţiile, spunând că sunt „ştiri false”.