Tag: Sony

  • România capătă o formă în ochii Sony PlayStation

    „Sunt un tip ocupat şi petrec două zile şi jumătate aici. Luăm în foarte serios această piaţă“, a spus Jim Ryan, preşedintele Sony Interactive Entertainment Europe, vorbind despre regiunea Europei de Est în cadrul unei discuţii în sediul proaspăt deschis al Sony din Praga, într-o sală de şedinţe răcoroasă şi unde erau prezentate produsele companiei japoneze, printre care şi două seturi de PlayStation VR, noul produs al companiei destinat realităţii virtuale.

    În această regiune, mai ales în România, creăm o categorie de entertainemet care înainte nu exista. Creşte foarte mult regiunea Europei de Sud-Est, probabil că avem cea mai mare rată de creştere în această zonă faţă de oriunde în lume“, continuă Ryan aplecat în faţă şi sprijinindu-şi coatele pe genunchi. Este îmbrăcat casual cu o pereche de blugi şi o cămaşă albstru închis deschisă la doi nasturi. Vorbeşte calm, chibzuind la fiecare răspuns. Face o pauză de gândire chiar şi înainte de a-mi spune că jocul lui preferat este Doom (versiunea 2015) dar că se distrează jucându-se şi la jocuri video Lego alături de fiica sa de nouă ani.

    PlayStation, ce se află pe piaţă încă din 1994, este un produs emblematic pentru Sony, iar a patra reiteraţie a consolei se bucură de un succes enorm. De la lansare, în noiembrie 2013 (SUA), până în prezent consola s-a vândut în peste 43 de milioane de exemplare şi japonezii plănuiesc să mai adauge încă 20 de milioane de unităţi până în martie 2017.

    De fapt, în ziua discuţiei cu Jim Ryan, Sony a anunţat rezultatele înregistrate în primul trimestru financiar, iar divizia de gaming a companiei s-a dovedit a fi o componentă foarte importantă pentru portofoliul companiei japoneze. Aproximativ 3,2 miliarde de dolari au fost generate de această divizie în ultimele trei luni, în creştere cu 14,5% în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2015. Mai mult decât atât, gamingul a adus profituri companiei de aproape 427 de milioane de dolari, adică 78% din profitul total de 546 milioane de dolari înregistrat de Sony.

    În raportul companiei este precizat că la acest rezultat nu au contribuit doar vânzările de hardware, ci şi „creşterile semnificative ale vânzărilor de software pentru PS4, inclusiv cele efectuate prin intermediul PlayStation Network, dar şi reducerea costurilor de producţie“. Totuşi, per total, vânzările companiei au scăzut cu 10,8%, până la 15,7 miliarde de dolari, iar profitul a scăzut şi el cu 42%.

    „Piaţa de jocuri video din lume se află într-o stare foarte bună. Rata de vânzări a PS4 este excelentă, mai ales în Europa vânzările ne-au depăşit toate aşteptările. Suntem foarte fericiţi“, a comentat Ryan parcursul de până acum al consolei. Sony, prin PS4, deţine poziţia de lider de piaţă la nivel european, „la o distanţă destul de mare faţă de următorul competitor“.

    Iar acest lucru se datorează, în opinia şefului PlayStation, seriozităţii cu care au tratat piaţa europeană şi investiţiilor în distribuţia produselor pe continent. „Chiar şi în perioade dificile ne‑am păstrat oamenii, prezenţa pe continent, şi am tratat gamerii europeni cu foarte mult respect şi cred că ne-au recompensat alegând produsul nostru“, spune Ryan. Tot el punctează şi că ultima consolă a fost lansată în România, chiar înainte de cea din Japonia.

    Un element cu care se confruntă Sony şi alţi producători de console este faptul că acest tip de platformă a devenit mai mult decât o modalitate de a te juca. Acum majoritatea sistemelor oferă şi alte opţiuni de entertainment (ca vizionarea de filme de pe disc sau onlie, ascultarea de muzică). Ceea ce înseamnă că pe lângă segmentul de împătimiţi ai jocurilor video, aceste console se adresează şi unui alt segment, cel de casual gamers, al familiilor tinere. „Mă gândesc foarte mult cum să ne adresăm celor două categorii de public. Dar ceea ce se întâmplă de obicei este faptul o nouă consolă e adoptată la început de gameri, apoi, odată cu trecerea timpului, costul consolei se reduce şi publicul mai casual intră în ecuaţie. Însă anul acesta avem de-a face cu o provocare pentru că vindem mai repede ca oricând şi trecem mai repede prin audienţa de gameri. Ne gândim mai mult la publicul casual acum decât în trecut“, afirmă şeful Sony Interactive Entertainment Europe.

    Fie că este vorba de vânzări de jocuri sau de console, cert este că PlayStation este foarte important pentru Sony; ca urmare compania pregăteşte o nouă consolă, aşa- numitul proiect Neo, care până nu de mult era doar la rang de zvon, însă de curând a fost confirmat, iar Jim Ryan a avut de spus despre acest nou produs că „lucrăm la el, este o variantă de PS4 îmbunătăţită. Acestă consolă este menită să le ofere gamerilor o experinţă de gaming mai bună, capabilă să redea jocurile la o rezoluţie 4K“.

     

  • Cea mai bună cameră foto compactă premium din Europa, în 2016

    Asociaţia Europeană de Imagine şi Sunet (EISA), cea mai mare organizaţie editorială şi multimedia din Europa, a desemnat cele mai bune gadgeturi pe diferite categorii.

    Cea mai bună cameră foto compactă premium din Europa, în 2016-2017 a fost aleasă Sony RX1R II, potrivit unui comunicat dat publicităţii de companie.

    RX1R II este una dintre cele mai mici camere foto full frame din lume şi oferă cea mai bună calitate a imaginii dintre toate camerele compacte Sony. Acest lucru este posibil datorită combinaţiei dintre senzorul full frame de rezoluţie ridicată (42.4 MP) şi obiectivul cu distanţă focală fixă ZEISS Sonnar T* 35mm cu diafragma F2.

    Pentru un review detaliat intraţi aici.

    Sony a mai obţinut alte patru distincţii de la EISA printre care: Sony α7S II, Cea mai bună cameră foto-video din Europa, α6300, cea mai bună cameră compactă pentru prosumatori din Europa, cel mai bun obiectiv de camere compacte profesionale din Europa şi cel mai bun player audio HD de maşină din Europa, RSX-GS9.

    Premiile EISA 2016-2017 (Lista Completă)

    Grupul de Experţi în domeniul Audio Home Theatre


    EUROPEAN HT SPEAKER SYSTEM 2016-2017 DALI OPTICON 5.1
    EUROPEAN HT RECEIVER 2016-2017 Denon AVR-X2300W
    EUROPEAN SOUNDBASE 2016-2017 Canton DM 55
    EUROPEAN SOUNDBAR 2016-2017 Yamaha YSP-5600
    EUROPEAN HT HIGH END 2016-2017 Trinnov Audio Altitude32
    EUROPEAN BEST VALUE HT SPEAKER SYSTEM 2016-2017 Monitor Audio Bronze 5.1
    EUROPEAN ULTRA HD PLAYER 2016-2017 Panasonic DMP-UB900
    EUROPEAN AV ACCESSORY 2016-2017 SPIN remote

    Grupul de Experţi în domeniul Hi-Fi

    EUROPEAN HIGH-END LOUDSPEAKER 2016-2017 Bowers & Wilkins 802 D3
    EUROPEAN LOUDSPEAKER 2016-2017 ELAC Debut F6
    EUROPEAN COMPACT AUDIO SYSTEM 2016-2017 Naim Audio Mu-so Qb
    EUROPEAN TURNTABLE 2016-2017 Pro-Ject The Classic
    EUROPEAN STEREO SYSTEM 2016-2017 Marantz CD6006 & PM6006
    EUROPEAN NETWORK MEDIA PLAYER 2016-2017 Bluesound NODE 2
    EUROPEAN HIGH-END DAC 2016-2017 Hegel HD30
    EUROPEAN HIGH-END HEADPHONES 2016-2017 AKG N90Q
    EUROPEAN MULTIROOM SYSTEM 2016-2017 Sonos PLAY:5
    EUROPEAN AV ACCESSORY 2016-2017 SPIN remote
    EUROPEAN USB DAC/HEADPHONE AMPLIFIER 2016-2017 Chord Mojo

    Grupul de Experţi în domeniul Dispozitivelor Mobile

    EUROPEAN ADVANCED SMARTPHONE 2016-2017 HTC 10
    EUROPEAN CONSUMER SMARTPHONE 2016-2017 Huawei P9
    EUROPEAN MOBILE HEADPHONES 2016-2017 JBL Reflect Mini BT
    EUROPEAN MOBILE SPEAKER 2016-2017 JBL Charge 3
    EUROPEAN WEARABLE DEVICE 2016-2017 Garmin fēnix 3 HR
    EUROPEAN BUDGET SMARTPHONE 2016-2017 Coolpad Torino
    EUROPEAN VR HEADSET 2016-2017 HTC Vive
    EUROPEAN MOBILE INNOVATION 2016-2017 LG G5
    EUROPEAN SMARTPHONE CAMERA 2016-2017 Samsung Galaxy S7 / S7 edge
    EUROPEAN USB DAC/HEADPHONE AMPLIFIER 2016-2017 Chord Mojo

    Grupul de Experţi în domeniul Video Home Theatre

    EUROPEAN TV 2016-2017 Samsung UE55KS9000
    EUROPEAN HOME THEATRE TV 2016-2017 Panasonic TX-65DX900E
    EUROPEAN SMART TV 2016-2017 LG UH770V
    EUROPEAN HIGH-END TV 2016-2017 LG Signature OLED65G6
    EUROPEAN HOME THEATRE PROJECTOR 2016-2017 BenQ W2000
    EUROPEAN BEST BUY LARGESCREEN TV 2016-2017 Philips 65PUS7601
    EUROPEAN ULTRA HD PLAYER 2016-2017 Panasonic DMP-UB900
    EUROPEAN ACCESSORY 2016-2017 SPIN remote
    EUROPEAN PHOTO & VIDEO CAMERA 2016-2017 Sony 7S II α
    EUROPEAN ACTION CAMCORDER 2016-2017 Olympus TG-Tracker

    Grupul de Experţi în domeniul Fotografiei

    EUROPEAN DSLR CAMERA 2016-2017 Canon EOS 80D
    EUROPEAN PROSUMER DSLR CAMERA 2016-2017 Nikon D500
    EUROPEAN PROFESSIONAL DSLR CAMERA 2016-2017 Canon EOS-1D X Mark II
    EUROPEAN CONSUMER COMPACT SYSTEM CAMERA 2016-2017 Olympus OM-D E-M10 Mark II
    EUROPEAN PROSUMER COMPACT SYSTEM CAMERA 2016-2017 Sony 6300 α
    EUROPEAN PROFESSIONAL COMPACT SYSTEM CAMERA 2016-2017 Fujifilm X-Pro2
    EUROPEAN PREMIUM COMPACT CAMERA 2016-2017 Sony Cyber-shot RX1R II
    EUROPEAN TRAVEL COMPACT CAMERA 2016-2017 Panasonic Lumix DMC-TZ100
    EUROPEAN DSLR LENS 2016-2017 Tamron SP 85mm F1.8 Di VC USD
    EUROPEAN PROFESSIONAL DSLR LENS 2016-2017 Canon EF 35mm F1.4L II USM
    EUROPEAN DSLR ZOOM LENS 2016-2017 Sigma 50-100mm F1.8 DC HSM Art
    EUROPEAN PROFESSIONAL COMPACT SYSTEM LENS 2016-2017 Sony FE 85mm F1.4 GM
    EUROPEAN COMPACT SYSTEM ZOOM LENS 2016-2017 Fujinon XF100-400mm F4.5-5.6 R LM OIS WR
    EUROPEAN PHOTO INNOVATION 2016-2017 Panasonic DUAL I.S. System
    EUROPEAN PHOTO SOFTWARE 2016-2017 DxO OpticsPro 11
    EUROPEAN PHOTO PRINTER 2016-2017 Canon imagePROGRAF PRO-1000
    EUROPEAN PHOTO & VIDEO CAMERA 2016-2017 Sony 7S II α
    EUROPEAN ACTION CAMCORDER 2016-2017 Olympus TG-Tracker
    EUROPEAN SMARTPHONE CAMERA 2016-2017 Samsung Galaxy S7 / S7 edge

    Grupul de Experţi în domeniul Electronicelor pentru Autoturisme

    EUROPEAN IN-CAR HEAD UNIT 2016-2017 Kenwood DDX5016DAB
    EUROPEAN IN-CAR HD PLAYER 2016-2017 Sony RSX-GS9
    EUROPEAN IN-CAR SMART UPGRADE 2016-2017 Match M 5DSP
    EUROPEAN IN-CAR SUBWOOFER 2016-2017 Hertz Mille Legend ML 2500.3
    EUROPEAN IN-CAR PROCESSOR 2016-2017 Audison bit One HD
    EUROPEAN IN-CAR HIGH-END COMPONENT 2016-2017 Ground Zero GZPA Reference 4PURE
    EUROPEAN IN-CAR INTEGRATION 2016-2017 Mosconi GLADEN DSP 8TO12 AEROSPACE
    EUROPEAN IN-CAR INNOVATION 2016-2017 Clarion Full Digital Sound
     

  • Gadget Review: Sony RX10II, un bridge cu focus pe video – FOTO, VIDEO

    Sony RX10II vine în continuarea modelului RX10 şi reprezintă o evoluţie din toate punctele de vedere: calitatea imaginii a fost îmbunătăţită, este mai rapidă, filmările au o calitate foarte bună, iar bateria ţine destul de mult. Cu toate acestea trebuie menţionat că are un zoom mai mic decât competitorii săi, ecranul nu are funcţii de touch şi imaginea capturată de RX10II ar putea fi în continuare îmbunătăţită (în colţuri mai pierde din claritate). Şi nu în ultimul rând, necesită o investiţie destul de consistentă, pentru că în momentul de faţă se vinde cu preţuri între 5.000 şi 7.000 de lei.

    Înainte să trecem la concluzii, să vedem ce oferă această cameră şi care sunt performanţele. În primul rând, am rămas uimit de calitatea video a camerei, mai ales că de cele mai multe ori am lăsat camera să-şi vadă de treabă singură, chiar şi în condiţii de luminozitate scăzută. În plus, RX10II este capabilă să filmeze 4K (rezoluţie 3.840 x 2.160 pixeli) până la 29 de minute per clip. Dar dacă reduci rezoluţia la una Full HD, aparatul are o opţiune numită dual‑rec, care îi permite fotografului să fotografieze în timp ce filmează. După cum ziceam, focusul este foarte bun, iar opţiunea automată de detectare a feţelor funcţionează foarte bine, astfel încât subiectul rămâne tot timpul clar chiar dacă se află în mişcare (şi mă gândesc aici la copii sau la animale de casă pline de energie ce zburdă prin cadru). În plus, eu am fost mulţumit şi de calitatea înregistrării audio.

    Un alt element interesant pe care Sony îl oferă şi alte camere din această categorie nu-l au este posibilitatea de a filma slow motion. M-am distrat cu această funcţie, dar trebuie menţionat că RX10II poate filma doar trei-patru secunde astfel. Poate părea prea scurt, dar cine ar vrea să vadă un clip de zece sau cincispreze secunde în slow motion? Din păcate, în acest mod sunt blocate toate funcţiile de zoom sau setările din cameră, ceea ce înseamnă că trebuie să stabileşti dinainte încadrarea şi setările. RX10II este capabil să înregistreze astfel de imagini la 240, 480 sau 960 de cadre pe secunde (trei viteze de slow motion), apoi clipul este redat la o rezoluţie Full HD, dar nu nativ, ci prin reeşantionare prin interpolare (în limba engleză: upsampling). Chiar şi aşa este o calitate înaltă pentru entuziaştii filmărilor.

    Aparatul este dotat cu un obiectiv Carl Zeiss Vario-Sonnar T* ce are o distanţă focală de 8,8 – 73 mm (24 – 200 mm echivalentul în format 135), iar diafragma are o deschidere maximă de f/2,8 până la f/16 şi estompează foarte bine fundalul, ceea ce-l face foarte bun pentru portrete. Aparatul oferă un zoom de 8,3x la o calitate bună (deşi alte camere de acest tip oferă un zoom şi mai mare). Mi-a plăcut faptul că nu am fost nevoit să apelez de prea multe ori la modul manual (fotograful are grijă de toate setările), deoarece camera s-a descurcat singură în modul Auto sau Aperture/Program Priority. Singurele probleme pe care le-am întâlnit au fost atunci când luminozitatea era scăzută şi aparatul urca foarte mult sensibilitatea imaginii (ISO), deşi nu era nevoie. Vorbind de ISO, acesta poate urca până la 12.800, cu „puricii“ de rigoare în scenele întunecate. De asemenea, Sony RX10II are un senzor de 1 inchi de 20 megapixeli (destul de mare pentru categoria sa) şi poate face fotografii până la o rezoluţi de 5.472 x 3.648 px în format 3:2 şi până la 5.472 x 3.080 px în format 16:9.

    Spuneam că este o cameră bună pentru portrete, dar cred că se descurcă bine şi când vine vorba de evenimentele sportive, datorită faptului este este capabilă să fotografieze 14 cadre pe secundă, chiar şi în format RAW (ideal pentru persoanele care vor controleze fiecare element în editare), dar şi JPG. Totuşi în acest caz viteza de procesare (buffering) a imaginilor nu este ideală. Un alt punct negativ ar fi faptul că aparatul este destul de greu (800 g) şi are un body mic, ceea ce înseamnă că este destul de greoi de manevrat şi nici butoanele nu sunt ideale.

    Iniţial am crezut că bateria avea o viaţă destul de scurtă (în special la filmare), dar când am făcut un pic de cercetare am observat că alţi competitori au o baterie care ţine mult mai puţin. Partea bună este că se poate încărca uşor cu încărcătorul de la telefon (micro-USB), dintr-o baterie externă sau din calculator.

    Dacă atunci când RX10 a fost lansat pe piaţă Sony nu a avut o competiţie mare în această zonă, acum pentru RX10II există alternative. Cei care caută o astfel de cameră dar nu vor să cheltuie atât de mult se pot îndrepta către G3X al celor de la Canon sau către FZ1000 de la Panasonic (ambele între 3.000 şi 4.000 de lei), care sunt capabile să ofere cam aceeaşi performanţă ca şi RX10II la un preţ mai mic. Totuşi duc lipsa unor elemente precum filtrul ND încorporat în produs (Neutral Density, care te ajută să fotografiezi când este soare puternic) sau abilitatea de a filma slow motion. Însă dacă simţi că nu ai nevoie de astfel de elemente, poţi investi într-o cameră mai ieftină, iar cu restul banilor ai putea să optezi pentru accesorii precum un bliţ extern.

    În concluzie, recomand Sony RX10II pasionaţilor de fotografie care nu vor să care obiectivele după ei, nu vor să facă rabat de calitate, dar şi celor interesaţi de video. Cred că este o cameră bună pentru videoblogging, filmare de produs, fotografiere de portrete sau fotografie de stradă, pentru că este şi foarte silenţioasă.

    PRO:

    Imagine şi video de calitate
    Face o treabă destul de bună când se află în modul Auto
    Silenţioasă
    Autofocus foarte bun, necesar pentru o filmare de calitate
    Foarte rapidă (poate trage până la 14 cadre pe secundă)
    Filmează 4K + slow motion

    CONTRA:

    Timp de procesare a imaginilor mai lung în modul RAW + JPG
    Ecranul nu este touch
    Poate fi dificil de manevrat (destul de grea, iar body‑ul este mic)
    Preţ ridicat. Alte camere din categoria sa sunt mai ieftine şi oferă cam aceeaşi performanţă

    Pentru mai multe exemple foto/video  accesaţi următoarea pagină
     

  • Playstation rămâne cea mai vândută consolă de jocuri video

    Sony Interactive Entertainment (SIE) a anunţat că a vândut 40 de milioane de unităţi PlayStation 4 până în 22 mai 2016, astfel devine cea mai vândută consolă de la PlayStation® de până acum. De asemenea, vânzările de software PS4 dezvoltat de terţi şi editori ating 270,9 milioane de exemplare vândute până pe 22 mai 2016, atât în magazine cât şi în format digital, pe PlayStation Store.

    “Ne vom strădui să oferim o experienţă de gaming şi mai bună pentru clienţii noştri prin extinderea platformei PS4 până la sfârşitul anului fiscal, cu o serie deunică de jocuri, alături de noul sistem de realitate virtuală, PlayStation VR şinoile caracteristici şi servicii inovatoarede reţea.”, a declarat Andrew House, preşedinte şi CEO Sony Interactive Entertainment


    În privinţa jocurilor, Uncharted 4: A Thief’s End a fost lansat pe data de 10 mai şi a înregistrat vânzări record la nivel mondial de peste 2,7 milioane de unităţi în doar o săptămână. Portofoliul PS4 va continua să se extindă cu colecţia de jocuri, care include Final Fantasy XV (Square Enix), Mass Efect Andromeda (Electronic Arts), Tekken 7 (Bandai Namco), Gran Turismo SPORT, Horizon Zero Dawn şi The Last Guardian (SIE WWS). De asemenea, comunitatea de dezvoltatori independenţi va continua să ofere o varietate de jocuri inovatoarepentru PS4, printre care se numără Boundless (Wonderstruck), Hellblade (Ninja Theory) şi Pyre (Supergiant Games).

    Sistemul PS4 este disponibil în prezent în 124 de ţări din întreaga lume.
     

  • A lăsat afacerea familiei cu sake şi sos de soia si a creat una dintre cele mai mare companii de electronice din lume

    A urmat cursurile Universităţii Imperiale din Osaka, pe care a absolvit-o cu o diplomă în fizică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost locotenent în marina japoneză şi l-a cunoscut astfel pe inginerul electrician pe nume Masaru Ibuka, care urma să aibă un rol important în viaţa sa. După război, i s-a oferit un post de profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo, dar, după ce a citit un articol despre Ibuka, care încerca să deschidă un laborator de cercetare, a hotărât să îl viziteze.

    Vizita s-a încheiat cu un parteneriat, iar în 1946 cei doi au pus bazele afacerii Tokyo Telecommunications Engineering în ruinele postbelice ale unui magazin din Tokyo. Ibuka s-a concentrat pe inginerie şi pe designul produselor, în timp ce Morita s-a ocupat de marketing, angajaţi şi finanţare. Primul lor produs a fost un aparat automatic de gătit orez, dar acesta nu a avut foarte mult succes, cei doi reuşind să vândă doar 100 de astfel de aparate. Ulterior, şi-au propus să lanseze un casetofon, iar ideea lor s-a concretizat în 1950. Au avut parte de un succes modest, datorat marketingului agresiv al lui Morita. Până în 1955, Morita a încercat să conceapă designul pentru un radio portabil destinat pieţei americane, dar cel mai mic radio pe care au reuşit să îl facă era în continuare prea mare. Antreprenorul japonez a rezolvat această problemă îmbrăcându-şi oamenii de vânzări în haine cu buzunare foarte mari, astfel încât să strecoare radioul cu uşurinţă în acestea în timpul demonstraţiilor.

    Morita a început să conştientizeze faptul că numele brandului este la fel de important precum produsele realizate pentru succesul companiei. Tokyo Telecommunications Engineering era destul de greu de pronunţat, iar Morita voia un nume uşor de pronunţat şi memorabil. Toată lumea a crezut că este nebun că voia să schimbe numele unei companii care avea deja un oarecare succes, dar în 1958 şi-a atins obiectivul şi a schimbat numele companiei. Era inspirat atât de cuvântul latin ”sonus„, care însemna ”sunet„, cât şi de optimismul dat de asemănarea cu ”sunny„ (însorit). 

    În 1963, Morita a pus bazele subsidiarei americane Sony Corporation of America, iar în 1961 compania sa a devenit prima companie japoneză listată la Bursa din New York. Morita s-a mutat împreună cu familia în New York City în 1963. Voia să înveţe tot ce putea despre americani şi despre cultura lor, astfel încât Sony să creeze produsele ideale pentru piaţa americană. Petrecea totodată foarte mult timp în compania elitelor sociale americane, formate din oameni puternici şi bogaţi, atât politicieni, cât şi oameni de afaceri. În anii ’70, casetofoanele portabile au devenit populare în America, dar erau totuşi mari şi grele. Morita a avut ideea unui mic casetofon alimentat cu baterii şi dotat cu căşti care să permită o libertate mare de mişcare. A creat astfel walkmanul, unul dintre cele mai de succes produse electronice lansate vreodată, cu 250 de milioane de unităţi vândute de la debutul său din 1979.

    Sony a devenit şi prima companie japoneză care şi-a creat o unitate de producţie în Statele Unite ale Americii, iar de-a lungul timpului Morita a creat mai multe facilităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare şi centre de design în America de Nord, Europa şi Asia.

    Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Morita au spus despre el că era foarte carismatic şi atrăgea atenţia tuturor celor cu care interacţiona. Abilităţile lui excelente de comunicare şi farmecul său i-au permis să treacă peste diferenţele culturale dintre Japonia şi Statele Unite ale Americii. Era un workaholic, dar practica şi sporturi precum schi, scuba diving şi wind surfing, chiar şi după ce a împlinit 60 de ani. Pasiunea lui Morita era însă inovaţia. Sony a dezvoltat primul televizor portabil cu baterie, tubul de imagine Trinitron, care a stabilit un nou standard pentru televizoarele color, cât şi VCR-ul.

    Morita era interesat şi de diversificarea portofoliului companiei, astfel că a creat CBS/Sony Group, axată pe producţia de muzică, iar în 1979 a intrat şi în zona serviciilor financiare prin compania Sony Prudential Life Insurance. A cumpărat şi companiile CBS Records şi Columbia Pictures Entertainment. A renunţat la fotoliul de preşedinte al companiei în 1994 şi a murit cinci ani mai târziu.

  • Premiul naţional la cea mai mare competiţie de fotografie din lume, Sony World Photography Awards, a fost câştigat de Cristina Venedict

    Fotografa Cristina Venedict (34 de ani), din Botoşani,a câştigat premiul ”Romania National Award”, în cadrul celei mai importante competiţii de fotografie din lume, ”Sony World Photography Awards”.

    Lucrarea câştigătoare cu numele ”În profunzime”, a fost desemnată cea mai bună fotografie realizată de un artist român, din cele zece categorii Open ale competiţiei şi va fi expusă în perioada 22 aprilie – 8 mai a.c. la Somerset House, Londra, în cadrul expoziţiei ”Sony WorldPhotography Awards 2016”.

    Pe lângă expunerea fotografiei în cadrul expoziţiei, câştigătoarea a fost recompensată cu un echipament Sony ILCE-7M2K. Expoziţia va mai cuprinde fotografiile câştigătoare şi finaliste din cadrul competiţiilor Professional, Open şi Youth precum şi prima expoziţie europeană a duo-ului format din artiştii RongRong & inri (China/Japonia).

    Fotografia câştigătoare,”În profunzime”, este portretul unei tinere actriţe, realizat în studioul Cristinei Venedict.


    “Este o onoare să mă regăsesc pe aceeaşi listă cu atâţia artişti uimitori! Este incredibil… Câştigarea acestui premiu mă motivează să creez lucrări mai frumoase şi să mă dezvolt ca artist fotograf”, a declarat Venedict.

    Pe următoarele locuri în cursa pentru premiul ”Romania National Award”s-au clasat:

    • Locul 2 – Laurian Ghiniţoiucu fotografia ”UK Leaks”

    • Locul 3 – Lulian Mărgelatucu fotografia ”Siluetă”
     

  • Portrete incredibile ale „strănepoţilor lui Dracula” realizate de un fotograf român – GALERIE FOTO

    Fotograful român Alex Robciuc a realizat o serie incredibilă de fotografii într-un sat izolat din Transilvania. Fotografiile sale surprind viaţa sătenilor neatinsă de tehnologie şi obiceiurile acestora.

    Pentru a vedea şi alte fotografii realizate de Robciuc puteţi intra aici sau pe pagina sa de Facebook.

    Foto: Alex Robciuc



    Vezi şi: Cele mai frumoase fotografii înscrise la concursul „Sony World Photography Awards 2016”. Pe lista scurtă se află patru români – GALERIE FOTO

  • Cele mai frumoase fotografii înscrise la concursul „Sony World Photography Awards 2016”. Pe lista scurtă se află patru români – GALERIE FOTO

    Peste 230.000 de imagini au fost înscrise la concursul „Sony World Photography Awards 2016”. Competiţia a fost deschisă atât profesioniştilor, cât şi amatorilor, unde au fost înscrise imagini care au surprins momente speciale, dar şi imagini de la evenimente importante.

    Patru fotografi români au fost nominalizaţi astăzi pe lista scurtă a celei mai importante competiţii de fotografie din lume. Astfel, aceştia intră în cursă pentru a câştiga premiul întâi la categoriile la care participă şi o parte din premiul de 30.000 de dolari. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul unei gale organizate în Londra, pe 21 aprilie.

    Numărul de înscrieri din România a crescut cu 60% comparativ cu ediţia din 2015, iar fotografii au fost selecţionaţi dintr-un număr-record de 230.103 înscrieri din 186 ţări, în creştere cu 33% comparativ cu ediţia anterioară.

    Fotograful Remus Ţiplea, categoria Professional Daily Life, a fost selectat pe lista scurtă. Fotografiile sale din seria ”Ciurdarii satului” au fost selectate la categoria ”Daily life”, alături de pozele altor şase fotografi din întreaga lume. Este o serie de 10 fotografii care surprind povestea lui Gusti şi Frăguţa, ciurdarii cartierului Tur din oraşul Negreşti-Oaş, judeţul Satu Mare.

    Oana Stoian, categoria Professional Staged
    Seria ”How to think inside the box” a Oanei prezintă portrete comice ale unei tinere anonime, în alb-negru.

    Ammon Gutman, categoria Professional Current Affairs, stabilit în Israel, îşi concentrează lucrările în jurul conceptului pierderii. Prin fotografiile sale, Gutman pune accentul pe importanţa conservării vieţii în faţa violenţei şi a bolilor. Seria lui Gutman ”Ukraine Crisis – The East”, de pe lista scurtă are în centru conflictele din Ucraina.

    Laurian Ghinitoiu, categoria Open Architecture, este pasionat de fotografie şi se concentrează asupra documentării arhitecturii şi a schimbărilor din trendurile de arhitectură, precum şi a reacţiilor oamenilor la arhitectura din jurul lor. Fotografia ”UK leaks” a lui Ghiniţoiu redă pavilionul Marii Britanii de la EXPO 2015 într-un mod spectaculos.

    În galeria foto vă prezentăm fotografiile selectate pe lista scurtă.

    Foto: Sony World Photography Awards 2016

  • Sony va plăti despăgubiri de 8 milioane de dolari, după atacul cibernetic generat de “The Interview”

    Acordul la care au ajuns studioul Sony Pictures Entertainment şi grupul de foşti şi actuali angajaţi ai acestuia a fost semnat, luni, la Tribunalul Federal din Los Angeles, informează Los Angeles.

    În virtutea acestui acord, Sony va plăti până la 2,5 milioane de dolari – 10.000 de dolari per persoană – pentru a-i despăgubi pe angajaţii ale căror date personale au fost furate de piraţii cibernetici şi până la 2 milioane de dolari – 1.000 de dolari per persoană -, ca despăgubiri pentru măsurile de protecţie suplimentară pe care acele persoane le-au luat după comiterea atacului cibernetic.

    De asemenea, Sony a fost de acord să plătească până la 3,49 de milioane de dolari pentru a achita taxele legale şi costurile procesului. Acordul va trebui să fie aprobat de judecătorul districtual Gary Klausner.

    Atacul cibernetic a fost comis în noiembrie 2014, cu doar câteva săptămâni înainte ca grupul Sony să lanseze “The Interview”, o comedie cu James Franco şi Seth Rogen, despre un complot fictiv american ce viza asasinarea liderului nord-coreean Kim Jong-un.

    Guvernul american a acuzat Coreea de Nord, declarând că această ţară este vinovată de comiterea acelui atac cibernetic. Autorităţile de la Phenian au negat orice implicare în atacul cibernetic, însă i-au lăudat pe autorii acestuia, spunând că acţiunea lor a reprezentat “o faptă vitejească îndreptăţită”.

    În decembrie 2014, un grup care s-a intitulat “Guardians of Peace” a ameninţat cu organizarea unor atacuri teroriste de tipul celor de la 11 septembrie 2001 împotriva cinematografelor care vor proiecta filmul “The Interview”, determinându-i pe managerii de la Sony să anuleze lansarea peliculei.

    La doar câteva zile după aceea, în urma presiunii opiniei publice, directorii grupului Sony s-au răzgândit şi au anunţat că “The Interview” va avea parte de o lansare într-un număr limitat de cinematografe, de Crăciun. Ulterior, Sony a decis că filmul poate fi descărcat gratuit şi în format digital.

    În ianuarie, Statele Unite au impus noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord ca răspuns la acel atac cibernetic.

    Procesul a fost intentat grupului Sony de mai mulţi angajaţi, care au acuzat studioul hollywoodian de neglijenţă în privinţa protejării colaboratorilor contra furtului de identitate.

     

  • Filmele sunt la un pas de realitatea virtuală. Disney investeşte 65 milioane de dolari în această direcţie

    Jaunt, un start-up din California care face camere video ce filmează la 360 de grade, a primit din partea Walt Disney Company 65 milioane de dolari, informează Cnet.

    Jaunt, care produce echipamente dar şi software pentru realitatea virtuală, a strâns în total fonduri de 100 milioane de dolari de când a fost înfiinţată, în urmă cu doi ani.

    Ambiţia celor de la Jaunt este să schimbe modul în care lumea urmăreşte filme, dorind ca acestea să treacă în tărâmul realităţii virtuale.

    Jaunt nu este singura companie din domeniul realităţii augumentate-virtuale care să primească o investiţie serioasă. Conform CB Insights, firmă de cercetare, start-up-urile din acest domeniu au primit nu mai puţin de 1 miliard de dolari de la începutul anului. De asemenea, Magic Leap, companie care activează tot în domeniul realităţii virtuale, a primit 592 milioane de dolari de la investitori, printre care se numără şi Google.

    Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, susţine acest trend cheltuind  2 miliarde de dolari pe realitatea virtuală, prin achiziţia Oculus Rift, kitul ce se va pune în vânzare la începutul anului viitor.

    Sony şi HTC sunt alte două companii interesate, fiecare va comercializa un kit de realitate virtuală în următorii ani, Sony Playstation VR, respectiv HTC Vive.