BusinessMagazin

Tag: Slovenia

  • Dmitri Medvedev îndeamnă politicienii europeni să menţină “prietenia” cu Rusia

    Medvedev a făcut aceste declaraţii în Slovenia, la o ceremonie dedicată prizonierilor de război ruşi decedaţi la Vrsic în al II-lea Război Mondial.

    “Faptul că la ceremonia de astăzi sunt atât sloveni, cât şi ruşi demonstrează prietenia continuă şi tradiţia minunată dintre cele două popoare. Apreciem foarte mult acest lucru“, a declarat Medvedev.

    “Politicienii europeni trebuie să facă totul pentru a continua relaţiile de prietenie, pentru că popoarele doresc acest lucru”, a subliniat Medvedev.

    Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt afectate de conflictul din estul Ucrainei.

  • Necazurile lui Juncker: cine sunt candidaţii cu probleme propuşi pentru viitoarea Comisie Europeană

    Nominalizarea de către Slovenia a unui nou candidat, tot femeie, a devenit astfel alternativa la o respingere în bloc a tuturor membrilor comisiei lui Jean-Claude Juncker. În ciuda avertismentelor de la Parlamentul European ca guvernul sloven să trimită de această dată pe cineva experimentat în politicile europene, ca să evite o nouă respingere a candidaturii, premierul sloven Miro Cerar a desemnat-o pe Violeta Bulc, 50 de ani, o femeie de afaceri care s-a remarcat ca fondator al unei firme de telecom şi pe care Cerar a adus-o luna trecută în echipa guvernamentală ca vicepremier. Audierea lui Bulc de către Juncker va avea loc la 13 octombrie, spre a putea defini ce portofoliu ar putea să preia.

    Alenka Bratusek a fost singura candidată dintre noii comisari desemnaţi care nu i-a convins deloc pe parlamentarii europeni, deşi mari probleme au întâmpinat şi francezul Pierre Moscovici, ales pentru portofoliul economiei, dar a cărui ţară tocmai şi-a aprobat un buget care ignoră calendarul de disciplină fiscală al UE, spaniolul Miguel Cañete, propus pentru climat şi energie, dar acuzat că va face figură de om de lobby în CE pentru industria petrolieră, britanicul Jonathan Hill, nominalizat pentru servicii financiare, dar avizat abia după o a doua rundă de audieri, şi ungurul Tibor Navracsics, nominalizat pentru cultură şi educaţie, care a primit cu greu avizul şi numai în condiţiile unei ajustări a atribuţiilor din portofoliul său (au circulat propuneri ca atribuţiile legate de problemele de cetăţenie europeană să fie scoase din portofoliu şi date vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, ori chiar ca Juncker să-i dea alt portofoliu lui Navracsics, deşi purtătoarea de cuvânt a lui Juncker a spus că schimbarea portofoliului nu se va întâmpla).

    La polul opus, Corina Creţu, care se va ocupa de dezvoltarea regională, s-a aflat printre comisarii desemnaţi care au primit avizul fără nicio problemă din partea comisiilor care i-au audiat. Deţinătorul acestui portofoliu în actuala CE, austriacul Johannes Hahn, nu a găsit necesar să-i dea acesteia sfaturi în privinţa viitoarei strategii de cheltuire a bugetului pentru dezvoltare regională, sugerând doar că de acum înainte, PIB, sau bogăţia unei regiuni, n-ar trebui să mai fie singurul criteriu spre a decide dacă o regiune se califică pentru banii comunitari, ci să fie luate în considerare şi alte criterii, cum ar fi performanţa în materie de inovaţie.

  • Un nou candidat sloven pentru un post în CE va fi propus “în două-trei zile”

    “Voi face tot ceea ce este necesar pentru ca Guvernul să găsească un nou candidat corespunzător (…) în două-trei zile”, a declarat premierul Miro Cerar în faţa jurnaliştilor, la Milano, potrivit agenţiei slovene de presă STA.

    Bratusek, un fost premier care a fost desemnată pentru postul de vicepreşedinte însărcinat cu Energia în Comisia Juncker, a fost respinsă cu o largă majoritate. Ea s-a retras atât în urma unei prestaţii neconvingătoare în audieri, cât şi a unor negocieri între dreapta şi socialiştii din cadrul PE.

    Cerar a anunţat negocieri cu privire la o nouă candidatură încă de miercuri seara. Un adversar politic al lui Alenka Bratusek, el şi-a exprimat “regretul” că ţara sa a “pierdut o ocazie unică de a ocupa o poziţie-cheie în Comisia” prezidată de luxemburghezul Jean-Claude Juncker.

    Bratusek, învinsă în alegerile legislative din Slovenia, în iulie, a profitat de ultimele săptămâni cât s-a aflat în funcţia de premier pentru a se include pe o listă cu trei potenţiali candidaţi sloveni pentru postul de comisar european, provocând critici dure din partea clasei politice din ţara sa.

    Miro Cerar, succesorul ei la Ljubljana, s-a opus în mod public acestei candidaturi. El s-a declarat miercuri seara “surprins” de respingerea compatrioatei sale de către deputaţii europeni.

  • Schimbare de guvern şi de viziune: la loc comanda pentru marile privatizări din Slovenia

    Noua formaţiune, denumită chiar “Partidul lui Miro Cerar” (SMC), s-a impus atât de rapid graţie imaginii bune a lui Cerar – intelectual nou-venit în politică, neasociat cu niciun scandal de corupţie, fiu al unui sportiv popular în Slovenia dinainte de 1990 şi mai ales adept al unui naţionalism economic moderat, ostil privatizării companiilor mari.

    Alegerile anticipate au fost organizate după ce fostul premier Alenka Bratusek a părăsit în luna mai şefia guvernului după numai 13 luni, din cauza unor conflicte de partid interne în urma cărora a pierdut conducerea partidului ei, Slovenia Pozitivă. Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE.

    Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că “instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat”. Guvernarea Bratusek a fost însă foarte instabilă, din cauza măsurilor de austeritate accelerate luate pentru evitarea crizei bancare: toamna trecută, atât ministrul sănătăţii, cât şi cel al economiei şi-au dat demisia.

    Slovenia a injectat 3,3 mld. euro în băncile locale şi a început să transfere creditele neperformante unei “bănci rele”, spre a evita apelul la un pachet de salvare din partea FMI şi a UE după modelul Irlandei sau al Ciprului. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, avea în primăvara trecută active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB. În acelaşi timp, guvernul Bratusek a promis Comisiei Europene că va liberaliza legislaţia muncii după dorinţa angajatorilor, va continua reforma pensiilor şi va iniţia privatizări importante, inclusiv ale băncilor.

    Acum însă, partidul condus de Miro Cerar a anunţat că se opune înstrăinării activelor importante ale statului, în frunte cu Telekom Slovenia, cea mai valoroasă companie de stat, pentru care fostul guvern începuse deja procesul de privatizare şi despre care presa scrisese că ar fi interesate compania germană Deutsche Telekom sau cea turcească Turkcell. Cerar a declarat că se opune şi privatizării principalului aeroport al ţării, Aerodrom Ljubljana. Mai mult, Telekom Slovenia a ieşit la cumpărături în străinătate, anunţând în această săptămână că a cumpărat compania naţională bosniacă de telecomunicaţii, Telrad Net, “în cadrul strategiei sale de a-şi întări poziţia de operator telecom de importanţă regională în sud-estul Europei”. Telekom Slovenia are filiale şi în Croaţia, Muntenegru, Kosovo şi Macedonia.

     

  • O problemă a Estului: dependenţa de exporturile către Germania

    CNBC scrie că o încetinire a creşterii economice din Germania ar afecta în primul rând economiile din Europa Centrală şi de Est ale căror exporturi depind în cel mai mare grad de nemţi: Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia.

    În mai, producţia industrială din Ungaria şi Cehia deja şi-au încetinit creşterea. Soluţia, din punctul de vedere al finanţiştilor şi industriaşilor de la Bratislava citaţi de CNBC, ar fi diversificarea pieţelor de export către Rusia, Turcia, China, India şi Africa.

    Pe de altă parte, ministerul german al economiei a explicat că economia ţării şi-a încetinit creşterea în al doilea trimestru din cauza conflictului ruso-ucrainean, dar a adăugat că tendinţa de ansamblu ascendentă rămâne nesschimbată. “O redresare mai slabă pe parcursul primăverii şi incertitudinile geopolitice au dus la un anumit grad de incertitudine şi au contribuit la amânarea unor decizii de afaceri”, a explicat ministerul, referindu-se la faptul că tensiunile dintre UE şi Rusia au afectat marile companii germane, cu o puternică expunere pe piaţa rusească.

    Germania îşi va publica la 14 august estimările privind creşterea PIB în al doilea trimestru. PIB real a crescut cu 0,8% în primul trimestru faţă de ultimele trei luni din 2013, cea mai mare creştere din 2011 încoace, scrie The Wall Street Journal. Comerţul a avut de suferit, cu o scădere a 16% a exporturilor către statele fostei URSS în primele patru luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Perspectiva de creştere a economiei germane rămâne însă pozitivă, estimările oficiale dând ca posibil un progres de 1,8% în 2014 şi de 2% la anul.

  • Criză de guvern în Slovenia

    Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE. Cel care i-a luat locul la şefia partidului este Zoran Jankovic, fost preşedinte al formaţiunii, primarul Ljubljanei, cunoscut prin scandaluri de corupţie.

    Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că “instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat”.

  • Fostul premier al Iugoslaviei Mitja Ribicic a murit la vârsta de 94 de ani

     Născut la 19 mai 1919 la Trieste, acesta a fost între 1969 şi 1971 premierul – şi unicul sloven care a ocupat acest post – Republicii federative socialiste Iugoslavia, condusă până în 1980 de Tito.

    Ribicic a preluat preşedinţia Partidului comunist iugoslav între 1982 şi 1983, la doi ani după moartea lui Tito.

    Acesta s-a retras din viaţa politică în 1986, când primele dezacorduri politice între cele şase republici federale, anunţând dezbinarea Iugoslaviei din 1991, au început să se facă simţite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul sloven al Sănătăţii a demisionat din cauza măsurilor de austeritate

    “Pur şi simplu, nu există o soluţie pentru sistemul de sănătate care să satisfacă toate părţile”, a declarat Tomaz Gantar, care face parte din Partidul Pensionarilor (DeSUS).

    Gantar a argumentat că măsurile de austeritate aplicate în ultimii patru ani au redus cu 300 de euro bugetul pentru sănătate în Slovenia. “Această situaţie a condus la deteriorarea calităţii serviciilor medicale”, a atras atenţia ministrul demisionar.

    Pe 20 noiembrie, ministrul sloven al Economiei a demisionat din funcţie, în contextul în care Guvernul condus de Alenka Bratusek, aflat la putere din martie, a trecut la măsuri de austeritate severe pentru a evita să solicite asistenţă financiară europeană.

  • România a avut în iunie a treia mare scădere anuală din UE a volumului vânzărilor de retail

     Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Spania (6,9%), Slovenia (3,6%) şi România (3,1%), iar cele mai puternice creşteri în Luxembourg (27,5%), Lituania (6,7%) şi Polonia (5,5%).

    În rândul celor 22 de state membre care au furnizat date, volumul vânzărilor de retail a scăzut în şapte ţări şi a avansat în 15.

    Raportat la luna mai, România a înregistrat o creştere de 0,1% a volumului vânzărilor de retail în iunie, faţă de un declin de 0,3% în UE. Zece state au consemnat creşteri faţă de luna mai, Bulgaria a stagnat, iar 11 au avut o evoluţie negativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Optimism pe piaţa de electrocasnice: Gorenje previzionează o creştere de 10% a vânzărilor

    „Anul trecut vânzările de produse Gorenje pe piaţa din România au ajuns la circa 12 milioane de euro, conform estimărilor. Pentru acest an însă, mizăm pe un avans cu 10% datorită dezvoltării reţelei de distribuţie şi a lărgirii categoriilor de produse”, a declarat Damir Drazetic, Director General al Gorenje România.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în acest an electrocasnicele mari vor reprezenta aproximativ 70% din vânzările Gorenje, în timp ce electrocasnicele mici aduc 30% din business-ul companiei pe piaţa locală.

    „În ceea ce priveşte cota de piaţă pe care o deţinem, acesta este cuprinsă între 3% şi 10% în funcţie de categoriile de produse”, a mai adăugat reprezentantul companiei. El a subliniat că un avans important va fi raportat în acest an şi pe segmentul electrocasnicelor încorporabile, acestea fiind tot mai mult alese de către români datorită designului special.

    În acest moment, produsele Gorenje pot fi găsite în peste 600 de magazine din România, atât din mediul offline, cât şi din online. „Din totalul vânzărilor Gorenje, 35% sunt realizate în reţelele naţionale de magazine specializate, în timp ce 25% prin intermediul magazinelor independente”, a afirmat reprezentantul companiei.

    Magazinele de tip cash and carry, hypermarketurile şi reţelele de do-it-yourself aduc, şi acestea  20% din business-ul anual al Gorenje, în timp ce vânzările online reprezintă 17%. Compania are parteneriate şi cu reţele specializate în vânzarea de mobilier de bucătărie, acestea reprezentând 3% din business.