BusinessMagazin

Tag: serviciu

  • Una dintre cele mai mari probleme ale societăţii moderne este: De ce nu-şi mai iau angajaţii concediu? Oare am uitat cum este să fii în concediu cu adevărat?

    Mult râvnitul concediu nu mai e de mult timp o deconectare autentică. Unii îşi iau zile libere condiţionat de programul colegilor, iar pentru alţii, foaia de concediu rămâne necompletată şi la final de an. În unele companii, e subiect tabú, care îţi poate anula şansele la promovare. Mai departe, graniţa dintre viaţa privată şi cea profesională aproape a fost ştearsă de criza sanitară, munca remote invadând, fără drept de apel, timpul liber. În acest context, aproape nefuncţional, se ridică o întrebare cu implicaţii majore: oare am uitat cum este să fii în concediu cu adevărat?

    Mă aflam în concediu prin Toscana în urmă cu trei săptămâni şi m-am surprins intrând pe e-mailul de birou. Cu viile scăldate în soare şi o porţie de paste italieneşti autentice în faţă, eu îmi verificam inboxul. Mi-am dat seama că am ajuns să fac asta natural, din reflex, aşa cum clipesc.

    Nu sunt singura. Potrivit BBC, 23% dintre angajaţii britanici au raportat într-un sondaj realizat în 2018 de Glassdoor că în concediu şi-au verificat mailul regulat, iar 15% au spus că au lucrat în timpul concediului de frica de a nu rămâne în urmă şi de a nu reuşi să îşi ducă sarcinile la bun sfârşit. În SUA, procentul este mult mai mare: 59% dintre angajaţi au recunoscut că au intrat în contact cu şefii sau colegii de serviciu cel puţin o dată pe zi în perioada concediului, iar 23% s-au implicat în chestiuni legate de job de trei sau mai multe ori pe zi în vacanţă. Cel mai greu să se deconecteze de locul de muncă le este, se pare, membrilor generaţiei Z (persoane născute între anii 1995 şi 2010), 86% dintre aceştia afirmând că au fost activi în legătură cu serviciul în concediu, arată un sondaj din 2019 al LinkedIn, citat de CBSNews.

    Florin Godean, country manager Adecco România, consideră că această practică este foarte nesănătoasă. „Ideal, fiecare persoană care pleacă în concediu trebuie să aibă activ la birou un coleg care poate să îi preia din atribuţii/responsabilităţi pe perioada în care lipseşte. Cu un transfer bine definit de responsabilităţi înainte de concediu se poate evita aducerea laptopului, verificare de e-mailuri sau răspunsul la telefoane.”

    Florin Godean, Country Manager, ADECCO ROMÂNIA

    „Un angajat care nu îşi foloseşte zilele de concediu nu este neapărat mai productiv. Perioadele de concediu de cele mai multe ori permit persoanelor să se detaşeze şi să vadă lucrurile în altă perspectivă după ce revin la birou.”

    La rândul său, Costin Tudor, fondator şi CEO al platformei Undelucram.ro, crede că acest obicei devine nesănătos atât timp cât este făcut constant şi cu atât mai mult cu cât vine dintr-o nevoie pe care compania o are şi pe care nu a ştiut să o anticipeze din timp. Ambii cred totuşi că încă există deconectarea totală de muncă în concediu. „Dar mi-e teamă că în mare parte din cazuri acest lucru reprezintă doar excepţia de la regulă”, subliniază Costin Tudor.

    Acest lux de a ne deconecta total de job în concediu depinde foarte mult de companie, de cât de bine pregătim concediul şi de cât de mult control ne dorim, consideră Alexandru Dincovici, antropolog şi general manager, IziBiz Consulting. „În principiu, e ideal ca atunci când mergem în concediu să lăsăm cât mai mult din muncă la birou, însă pentru multă lume, mai ales cei aflaţi în poziţii de management şi, din păcate, mai ales în companiile mai mici, acest lucru nu este complet posibil, din mai multe motive.” În opinia lui, modul actual de lucru, mai ales dacă vorbim de joburile care au făcut tranziţia aproape complet către remote/munca de acasă, e cel mult o scuză pentru a şterge şi mai mult graniţa dintre viaţa profesională şi viaţa personală. „Se poate trasa o linie între cele două destul de uşor şi oricând, însă este nevoie de nişte ingrediente esenţiale aici.”

    Primul, spune el, ar fi pregătirea concediului, pentru care trebuie înştiinţate persoanele care ar putea suna cu tot felul de cerinţe, din afara companiei, şi pregătiţi colegii care vor rămâne la birou, pentru a fi la curent cu proiectele în desfăşurare şi lucrurile care necesită atenţie. „Tot aici intră şi setarea unui mesaj de out of office pe e-mail, care să redirecţioneze comunicările, şi acolo unde există telefon de birou chiar redirecţionarea apelurilor către altcineva.” Al doilea, dar cel puţin la fel de important, consideră că este o negociere a ceea ce presupune concediul, atât cu superiorul ierarhic şi/sau colegii de departament, cât şi cu sine şi familia. „Pentru că cel mai nesănătos lucru care poate să apară în concediu este, în fond, degradarea unor relaţii interumane, atât personale cât şi profesionale, care decurg din imposibilitatea de a trasa o demarcaţie clară între muncă şi timp liber, şi de a-l negocia pe cel din urmă cu persoanele esenţiale din viaţa ta. Dacă trebuie neapărat să lucrezi în concediu, este bine să aloci un interval orar bine definit pentru asta şi să îl comunici ca atare, evitând să păstrezi acelaşi ritm de lucru ca la birou. Dar pentru a putea face asta, este bine ca şi cei apropiaţi să ştie şi să înţeleagă de ce e necesar acest lucru şi, neapărat, ca şi colegii sau partenerii să ştie şi să înţeleagă că se pot baza pe tine doar în anumite condiţii şi într-un anumit ritm de muncă.”

    Apoi, vine negocierea cu sine. „Multă lume are dificultate în prioritizarea sarcinilor de muncă şi, mai ales, în separarea sarcinilor urgente de restul, cu atât mai mult dacă se fac presiuni din interiorul sau exteriorul organizaţiei. Până la urmă, foarte puţine lucruri sunt cu adevărat urgente, şi dacă le pui pe hârtie vei observa că acestea din urmă nu sunt nici pe departe la fel de numeroase pe cât ai putea crede. Dacă nu te descurci în această prioritizare sau separare, te poate ajuta o întrebare foarte simplă dar foarte eficientă: care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla dacă sarcina x nu este gata acum, ci peste x ore sau x zile, când revin din concediu? La fel de bine funcţionează, în cazul delegării, întrebarea similară: care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla dacă nu rezolv eu sarcina x, ci se ocupă de ea o colegă sau un coleg?”

     

    Vacanţa, un “must“

    Anita Dănciulescu, psiholog clinician, psiholog educaţional şi psihoterapeut în psihoterapie experienţial unificatoare spune că, din punct de vedere psihic, vacanţa este foarte importantă pentru conectarea individului cu sinele, cu partenerul de viaţă, cu familia şi cu propriile autenticităţi. Potrivit ei, decizia de a ne lua o perioadă de repaos şi frecvenţa cu care o facem depind de un mix controlat de hedonism şi posibilităţi financiare, cum ar fi: “Cât de important este să-mi iau un concediu şi câţi bani sunt dispus să cheltuiesc?”.

    Anita Dănciulescu, psiholog clinician, psiholog educaţional şi psihoterapeut în psihoterapie experienţial unificatoare

    „Vacanţa este foarte importantă pentru conectarea individului cu sinele, cu partenerul de viaţă, cu familia şi cu propriile autenticităţi. Decizia de a ne lua o perioadă de repaos şi frecvenţa cu care o facem depind de un mix controlat de hedonism şi posibilităţi financiare.”

    “Este timpul să fac o pauză în muncă şi să mă focusez pe aspectele personale din viaţa mea?”. La rândul său, Alexandru Dincovici este de părere că vacanţa este importantă „pentru că viaţa nu este doar despre muncă. Este şi despre ceilalţi, despre familie, comunitate şi societate”. El adaugă că în toate contextele care nu sunt axate strict pe muncă ne dezvoltăm anumite abilităţi de care avem nevoie şi care ne sunt foarte utile în viaţă, şi pe care le putem transfera inclusiv în viaţa profesională.

    „Munca, în general, mai ales într-o corporaţie sau companie, într-o societate capitalistă, este despre un anumit tip de valori, într-un context care te formează într-un anumit fel, destul de specific. Este despre acumulare, câştig, productivitate, progres şi o sumedenie de indicatori, cei mai mulţi numerici, care trebuie să crească în permanenţă. E o călătorie care nu se termină niciodată, dar care te forţează aproape mereu, dacă intri în acea logică a corporaţiei sau companiei, să faci întotdeauna mai mult, să îţi depăşeşti limitele. Şi, în timp, această logică a producţiei sau să-i zicem a firmei, vine cu costuri foarte mari, şi fizice dar şi psihice.”

    Vacanţa, în schimb, subliniază Dincovici, este singurul element reglementat, alături de zilele libere legale, care te mai scoate din acest context. „Îţi dă ocazia să experimentezi şi alte tipuri de interacţiuni şi de activităţi şi să îţi dezvolţi alte abilităţi. Şi este absolut necesară pentru că suntem oameni şi, doar muncind într-un astfel de cadru nu vom putea niciodată să devenim nişte oameni mai buni.” În opinia sa, ar trebui să ne luăm concediu cât de des simţim, „însă e important să luăm pauze de la muncă sau măcar să mai diversificăm activităţile şi să ne asigurăm şi că avem parte de destulă odihnă”.  În principiu, spune antropologul, e recomandat să ne luăm concediu în cel puţin două momente diferite din an, dar nu există un răspuns bine definit. „Concediile trebuie de obicei sincronizate cu cele ale altor membri ai familiei sau ale unor prieteni, ceea ce complică puţin lucrurile.”

    Alexandru Buşilă, psiholog, fondator al proiectului Cortul Terapeutic şi preşedinte al asociaţiei Enable Emotions, alege să descrie importanţa vacanţei printr-o paralelă, provocându-ne să ne imaginăm o lanternă perfect funcţională, dar care are acumulatorii descărcaţi. „În cel mai bun caz o mai putem folosi pentru scurt timp ca lumină de veghe. Şi apoi – beznă. Cât de importanţi sunt acumulatorii încărcaţi pentru lanternă, atât de important este concediul pentru oameni. Zilele de weekend ne ajută să ne reîncărcăm bateriile, dar pe termen lung nu e suficient. În plus faţă de weekend, concediul ajută la deconectare. Şapte zile, zece zile, 20 de zile în care presiunea zilnică a taskurilor profesionale este eliminată permit creierului să se reîncarce cu creativitate, motivaţie, eficienţă. De multe ori spunem – «am nevoie de o pauză». Şi din păcate, tot de multe ori, doar spunem. Ar fi bine să învăţăm să şi luăm pauză. E foarte important!” El consideră că frecvenţa cu care ne luăm concediu depinde de „acumulatorii” fiecăruia dintre noi, subliniind că important este să alternăm concediul de explorare cu cel de odihnă. „Sunt oameni care au nevoie de concediu după concediu. Atunci când explorăm ne deconectăm, dar există riscul să ajungem la epuizarea fizică dacă exagerăm. Sunt oameni care fac 3.000 de paşi pe zi în mod constant şi când merg în vacanţă ajung să facă şi 20.000 de paşi pe zi în fiecare zi de concediu. E un efort enorm pentru organism şi în loc să ne încărcăm bateriile, le descărcăm şi mai mult.  E bine să alternăm – o zi de concediu explorăm, o zi ne odihnim. Minunat ar fi să ne luăm un concediu pentru a explora şi un alt concediu pentru a ne odihni.”

     

    Puşculita cu zile libere

    În ciuda beneficiilor evidente ale plecării în concediu, un articol din 2014 al celor de la Business Insider, bazat pe un sondaj realizat de firma OfficeTeam, pe care îl citează Anita Dănciulescu, sublinia faptul că în Statele Unite o treime dintre angajaţi nu îşi folosesc toate zilele de concediu. Conform sondajului, 38% dintre angajaţi nu îşi iau concediu deoarece vor să păstreze zilele libere pentru situaţia în care ar putea să apară alte nevoi; 30% consideră că au foarte multă muncă şi nu vor să piardă timpul, invocând teama că nu vor putea să îşi termine taskurile la timp, 12% au declarat că nu o fac pentru că nu le place, 10% nu aveau timp să îşi ia concediu, 3% au pus acest lucru în seama faptului că managerii lor s-ar supăra, iar 7% au invocat alte motive. Conform aceluiaşi articol, în timpul vacanţei 34% dintre respondenţi considerau că nu şi-au luat timpul necesar potrivit pentru o vacanţă, 25% nu s-au putut concentra sau nu şi-au putut scoate munca din minte, 22% au luat legătura cu oamenii din propriul birou prea des şi doar 7% nu au luat legătura cu biroul deloc. The Guardian scotea la iveală, în 2018, o situaţie similară, arătând într-un articol că o treime dintre angajaţii britanici nu folosiseră toate zilele de concediu în acel an, în timp ce 16% dintre respondenţii sondajului prezentat au declarat că s-au simţit vinovaţi din cauza faptului că şi-au folosit toate zilele de concediu la care aveau dreptul. Odată cu pandemia lucrurile nu au făcut decât să se înrăutăţească. Business Insider prezenta, la sfârşitul lui 2020, un sondaj realizat în vara anului trecut de compania IPX 1031 la nivelul Statelor Unite, potrivit căruia 92% dintre angajaţii chestionaţi şi-au anulat, amânat sau nu şi-au făcut de loc planuri de vacanţă din cauza crizei sanitare şi, doar 27% şi-au luat concediu de la începutul pandemiei. „Când masa din bucătărie devine birou, e din ce în ce mai greu să faci diferenţa între muncă şi timp liber. Din păcate, vedem că tot mai mulţi angajaţi – din toate sectoarele – nu îşi iau concediu sau timpul personal oferit de angajatori, fie din cauza volumului crescut de muncă, fie deoarece nu reuşesc să găsească un echilibru între viaţa profesională şi cea personală”, declara Claire Barnes, senior vice president of human resources la Monster Worldwide, în acelaşi articol.

    Ce probleme identifică specialiştii noştri în fenomenul zilelor de concediu puse „la saltea” de angajaţi şi căror factori consideră că se datorează? Costin Tudor este de părere că în piaţa locală acest fenomen a început odată cu boomul preluării de proiecte noi de către companiile multinaţionale care activează în România. „Tranziţia proiectelor în sine, precum şi derularea din punct de vedere operaţional a acestora au dus la o nevoie de personal cu disponbilitate crescută la job. Ţin minte că eu, la momentul când activam într-una dintre companiile multinaţionale din România, aveam prin 2009/2010 undeva la 45 de zile de concediu de odihnă strânse «la saltea», şi nu pot să spun că reuşeam să am mai mult de zece zile de concediu pe an”, îşi aminteşte el.

    Pe de altă parte, Florin Godean consideră că zilele de concediu adunate au apărut din neglijenţa angajaţilor, dar mai ales a angajatorilor. „Cu câţiva ani înainte de începutul pandemiei angajatorii au început să abordeze acest subiect dar în mod sporadic şi mai mult teoretic. Nu cred că există diferenţe mari între ţări. Cred că depinde mai mult de sectorul economic şi de domeniul de activitate.”

    Acest fenomen are repercursiuni reale. „Poate consolida depresiile şi anxietăţile pe care angajaţii le dezvoltă din munca pentru acasă şi volumul mai mare de muncă pe care şi-l asumă. Totodată, va lăsa fără rezolvare anumite aspecte personale pe care angajaţii le pun pe hold pentru a munci”, susţine Anita Dănciulescu. În opinia ei, cel mai probabil angajaţii nu pleacă în vacanţă din două motive: comoditatea de acasă care, în contextul actual este foarte validă – munca nu se mai face neapărat într-un mediu inconfortabil – şi investirea în alte planuri de viitor.

    Alexandru Buşilă enumeră, printre motive, entuziasmul unui job nou, posibilităţile financiare şi nu numai. „Cred că în funcţie de fiecare persoană există explicaţii diferite pentru fenomenul zilelor de concediu puse la saltea. Îţi doreşti foarte mult să ajungi să lucrezi la o anumită companie, în sfârşit visul ţi se îndeplineşte şi de încântare efectiv uiţi de concediu. Sau ai nevoie de bani şi preferi să îţi iei concediu doar fictiv.  De altfel, potrivit Eurostat, în 2019 un procent de 29% dintre rezidenţii din Uniunea Europeană cu vârste de peste 16 ani nu şi-au permis să plătească o săptămână de concediu departe de casă. Buşilă spune că există şi oameni care nu ştiu ce să facă în concediu, îşi pierd sensul, au impresia că trăiesc degeaba şi atunci preferă să muncească. „Cu cât punem însă mai multe zile de concediu la saltea, cu atât cresc şansele să crească zilele de concediu medical, subliniază el, adăugând că păstrarea lor e primul pas către epuizare. „Iar de la epuizare mai e doar un pas până la somatizare, depresie, burnout.” Efectele nu vizează însă doar angajatul. „Pentru companie pierderile pot fi majore mai ales când vorbim de specialişti şi nu numai. Oamenii sunt greu de înlocuit şi de multe ori procesul de recrutare poate dura mai mult decât este dispus clientul să aştepte.”

    Alexandru Dincovici susţine la rândul său această idee, spunând că, pe de-o parte, angajaţii pot ajunge mai uşor la burnout şi la scăderea productivităţii, iar în ceea ce priveşte companiile, „oricare ar fi motivul, fie că vorbim despre o cultură organizaţională a performanţei sau de un mediu de tip start-up extrem de alert şi de aglomerat, pe termen lung aceste tipuri de companii nu pot rezista fără probleme majore de retenţie a personalului, care le vor afecta implicit şi performanţa.” Un model de business sustenabil trebuie să ia neapărat în calcul angajaţii şi bunăstarea lor, consideră antropologul.

    La polul opus celor care „se zgârcesc” la zilele de concediu din varii motive sunt cei care recuperează acum după anul precedent şi trimit nenumărate cereri de concediu spre aprobare. Cât concediu e prea mult? „Nu există prea mult concediu. Există doar o greşită gestiune a perioadelor încarcate şi alegerea perioadelor pentru concediu. Cred că de aici apar cele mai multe acumulări de zile de concediu care sunt transferate în anii următori”, spune şeful Adecco. 

     

    Trup şi suflet pentru companie

    „Ai mai multe şanse să fii promovat dacă nu îţi iei concediu pentru a le demonstra superiorilor cât de implicat eşti în companie?”, a fost una dintre întrebările pe care le-am ridicat. Anita Dănciulescu şi Alexandru Dincovici consideră, deopotrivă, că acest lucru depinde de companie şi industrie. „Contează foarte mult şi modalitatea în care oamenii se definesc ca angajaţi, îşi definesc dorinţele de dezvoltare personală, ca mai apoi să stabilească şi ce sacrificii pot face pentru a-şi îndeplini scopurile”, spune Anita Dănciulescu.

    Dincovici notează că în unele firme angajaţii nu simt că îşi pot lua concediu, pentru că există o cultură dăunătoare, care favorizează munca şi atât, cu orice preţ. „Zona start-up-urilor reprezintă un caz aparte, pentru că volumul de muncă şi creşterea extrem de rapidă, în acele start-up-uri care reuşesc să atragă finanţare şi/sau clienţi, duc la o presiune foarte mare pe angajaţi şi concediul ajunge un deziderat la care nu mai are nimeni acces. Nu şi le pune nimeni la saltea, efectiv, dar nici nu eşti văzut cu ochi buni dacă îţi iei concediu sau nu există nimeni care să te înlocuiască şi îţi dai seama că nu mai poţi face faţă volumului de muncă dacă îţi iei mai multe zile libere consecutive.”

    Alexandru Dincovici, antropolog şi general manager, IziBiz Consulting

    „Modul actual de lucru, mai ales dacă vorbim de joburile care au făcut tranziţia aproape complet către remote/munca de acasă, e cel mult o scuză pentru a şterge şi mai mult graniţa dintre viaţa profesională şi viaţa personală.”

    El aminteşte şi de acele industrii sau domenii în care angajaţii câştigă bani în plus datorită prezenţei lor la muncă, în care salariul de bază este mic, însă este compensat de bonusuri, bacşiş sau alte tipuri de recompense, caz în care concediul reprezintă de fapt o pierdere financiară pe care angajaţii nu şi-o permit. Potrivit lui, în general ai mai multe şanse să fii promovat cu multă muncă şi zile puţine de concediu acolo unde există ierarhii clar definite şi o structură piramidală care permite ascensiunea regulată la un nivel ierarhic superior.

    „Axarea pe acest tip de mobilitate însă, în detrimentul mobilităţii laterale, de exemplu, poate duce la o cultură şi la un climat organizaţional destul de neplăcute pe termen lung. În general, într-un astfel de sistem se încurajează foarte mult competitivitatea şi poate mult mai puţin cooperarea. Oricine munceşte mai mult este, de obicei, apreciat mai mult, însă asta depinde enorm de sistemele interne de evaluare şi de cât de mult sunt încurajate aceste comportamente în detrimentul altora.” Munca, adaugă el, nu trebuie să fie despre sacrificiu. „Avem suficient de multe valori pozitive pe care le putem regăsi într-o companie şi printre care nu se numără şi ideea de sacrificiu. Nici nu cred că poate fi înţeleasă şi asimilată în context organizaţional de prea multă lume, pentru că e destul de învechită şi nepotrivită timpurilor noastre. Pe lângă toate efectele dăunătoare asupra calităţii vieţii tuturor celor vizaţi.”

    La aceeaşi întrebare, răspunsul lui Alexandru Buşilă a fost unul categoric: „Ai mai multe şanse să te îmbolnăveşti şi să nu mai apuci să te bucuri de beneficiile promovării dacă îţi sacrifici zilele de concediu ca să fii văzut şi apreciat. Dacă şefii tăi apreciază acest tip de implicare (sacrificiul), poate ar fi bine să te întrebi dacă vrei să lucrezi cu şi pentru aceşti oameni. Să rămâi peste program o oră din când în când, atunci când chiar o cere situaţia, e firesc. Dar să faci din orele suplimentare o obişnuinţă, un stil de viaţă, din punctul meu de vedere este o lipsă de iubire de sine.” Psihologul spune că a împărţit oamenii care fac ore suplimentare în două categorii: cei pe care nu-i aşteaptă nimeni acasă – „şi atunci ce rost are să termin treaba şi să merg acasă?” şi cei care ştiu exact ce-i aşteaptă acasă – „şi atunci cu cât îmi termin treaba mai târziu cu atât voi petrece mai puţin timp acasă”.

    Alexandru Buşilă, psiholog, fondator al proiectului Cortul Terapeutic şi preşedinte al asociaţiei Enable Emotions

    „Cu cât punem mai multe zile de concediu la saltea, cu atât sunt şanse mai mari să crească zilele de concediu medical. Păstrarea lor e primul pas către epuizare, iar de la epuizare mai e doar un pas până la somatizare, depresie, burnout.”

    În opinia lui Costin Tudor, în mod normal nu ar trebui să se întâmple acest lucru. „Dar realitatea ne arată că o mare parte din promovări se întâmplă şi datorită impresiei pe care o faci în faţa managerului. Iar disponibilitatea la job contribuie foarte mult la această impresie.”

    Pe de altă parte, Florin Godean nu crede că există companii care au acest criteriu de promovare. „Un angajat care nu îşi foloseşte zilele de concediu nu este neapărat mai productiv. Perioadele de concediu de cele mai multe ori permit persoanelor să se detaşeze şi să vadă lucrurile în altă perspectivă după ce revin la birou.”

     

     Cu laptopul pe plajă – muncă sau concediu?

    Într-un comunicat de presă recent, reprezentanţii agenţiei de turism Eturia anunţau că începând cu vara anului trecut, au început să primească, timid, solicitări pentru sejururi în destinaţii exotice, unde internetul să aibă o viteză bună, pentru ca turiştii să poată să lucreze, îmbinând astfel utilul cu plăcutul. Potrivit lor, solicitările pentru acest tip de sejururi au continuat să crească începând din martie, iar acum au atins un record în cazul Eturia şi, cu toate că momentan acest segment de călători este în creştere, în doi-trei ani poate deveni o direcţie de business. Mai avem însă nevoie de concediu când lucrăm remote, poate chiar dintr-o destinaţie exotică? „Cu atât mai mult avem nevoie”, consideră Alexandru Buşilă. Apoi explică: „Pandemia a creat o confuzie în rândul angajaţilor. Lucrez din locul unde dorm, mănânc sau mă relaxez uitându-mă la televizor. Creierul are tendinţa de a face asocieri pentru a-şi uşura procesele. Când ne aşezăm în pat creierul ştie deja că urmează să se odihnească. Prin urmare, dacă noi deschidem laptopul şi ne apucăm să lucrăm la un raport, în pat fiind, creierul va fi dezorientat – dormim sau muncim? Chiar dacă muncim remote, din locuri pe care le asociem cu vacanţa, e important să facem cererea de concediu, să închidem laptopul de muncă, telefonul şi să ne bucurăm de vacanţă – 24 de ore din 24, măcar 7 zile consecutive.”

    La rândul său, Alexandru Dincovici este de părere că esenţa vacanţei, cel puţin astăzi, nu se referă la locul în care ne aflăm şi implicit la opoziţia dintre familiar şi exotic, ci mai degrabă la o rupere de ritm şi schimbare de perspectivă. „Locuitorii Greciei şi ai Turciei, indiferent de ţara lor de baştină, merită şi au şi nevoie, şi ei de vacanţă. Lucrul remote este tot lucru, ne ocupă în continuare cel puţin tot atâtea ore pe zi şi de multe ori este o activitate mult mai singuratică şi mai lipsită de interacţiune umană decât tipul de muncă on-site cu care suntem mai obişnuiţi. Pe termen lung, cred că este şi mult mai periculos pentru sănătatea noastră mintală, indiferent dacă vorbim despre oameni aflaţi într-o relaţie de cuplu, cu copii sau oameni singuri.”

    Din perspectiva lui Costin Tudor aceasta e doar o soluţie de compromis şi nicidecum o separare între muncă şi viaţa personală, „separare pe care o recomand”. Evident, adaugă el, sunt lucruri care ţin de personalitatea fiecăruia dintre noi şi poate chiar şi de experienţa în câmpul muncii. „Însă cred cu tărie că vacanţa ar trebui apreciată şi experimentată la adevărata ei valoare.” La rândul său, Florin Godean spune că „fiecare dintre ele are alt rol pentru angajat şi pentru organizaţie. Odihna şi recuperarea din concediu sunt la fel de importante ca productivitatea sau motivaţia angajatului.”

     

    Iluzia vacanţei (cu şeful şi colegii)

    În urmă cu ceva timp, o prietenă îmi povestea că merge frecvent în team buildinguri, atât în ţară cât şi în străinătate. Pe moment mi-am spus: „Ce norocoasă!”. Mi-am schimbat însă rapid părerea când mi-a spus că asta se traduce prin mai puţină libertate în ceea ce priveşte alegerea perioadelor de concediu şi deadline-uri mai strânse. Poate ţine teambuildingul loc de concediu? Anita Dănciulescu este de părere că nu e cazul, pentru că de cele mai multe ori teambuildingurile sunt menite să întărească, apropie, consolideze o echipă, nu să relaxeze membrii echipei într-un cadru personal în care profesionalul să nu intervină, aşa că, în momentul nepotrivit, poate reprezenta multă oboseală, presiune şi obligaţie în rândul angajaţilor. „Seamănă, dar nu este vacanţă”, spune şi Alexandru Buşilă.

    Dincovici susţine, de asemenea, că deşi team buildingurile sunt o pauză de la munca efectivă, angajatul nu este, nici într-un team building, stăpânul propriului său timp. „Dimpotrivă, dintr-un anumit punct de vedere team buildingul reprezintă o perioadă mult mai încărcată, cel puţin cognitiv şi emoţional. Programul, de obicei, este foarte plin, de dimineaţa până seara, iar angajaţii trebuie să fie prezenţi şi implicaţi în toate activităţile, care îi solicită diferit, dar la finalul zilei chiar mai mult decât o zi de lucru. Şi mă refer aici la activităţile oficiale, nu şi la petrecerea de după sau la socializarea informală intensă de după terminarea programului. Oamenii se pot întoarce de la team building mult mai obosiţi şi, pentru multă lume ele reprezintă o ruptură completă de cotidian şi de viaţa lor personală. Team buildingul, chiar dacă util pentru companie şi echipă, poate fi de fapt asemuit unei mutări temporare a întregii vieţi a angajatului la birou, fără niciun fel de timp liber pentru el şi lucrurile care contează în viaţa sa.”

     

    Concediu obligat-forţat

    Un alt trend remarcat în rândul companiilor este acela de a le cere angajaţilor să păstreze un anumit număr de zile de concediu pentru perioada sărbătorilor de iarnă – cel mai adesea – şi să îşi ia zile libere când compania intră în stand by, deşi angajatul poate şi-ar fi dorit să beneficieze de ele în alt interval, stârnind astfel un val de frustrări mocnite. „Această practică nu este legală şi orice fel de astfel de practici trebuiesc sesizate. Există în schimb buna înţelegere între colegi, discuţiile în prealabil cu managerii tocmai pentru a împăca pe toată lumea şi zilele de concediu să fie consumate”, spune Florin Godean.

    Din perspectiva lui Costin Tudor, o soluţie la această situaţie este o bună comunicare cu managementul despre planificarea gradului de încărcare pe proiecte, respectiv despre intenţia de a lua concedii în anumite perioade din an. „Este foarte important şi ar rezolva multe din problemele care au loc în acest moment, mai ales dacă vorbim despre motivaţia angajaţilor de a rămâne în companie.”

    Legat de schimbările pe care pandemia le-ar putea aduce în sistemul tradiţional de acordare a concediului, cu cele minim 21 de zile – în cazul României – reglementate de stat, reprezentantul Undelucram.ro nu crede că trebuie să reinventăm sau să schimbăm neapărat ceva la acesta, accentuând că foarte importantă este însă planificarea din timp, împreună cu managementul.

    Costin Tudor, fondator şi CEO, undelucram.ro

    „Realitatea ne arată că o mare parte din promovări se întâmplă şi datorită impresiei pe care o faci în faţa managerului. Iar disponibilitatea la job contribuie foarte mult la această impresie.”

     

  • Glovo a extins oferta de servicii. Victor Răcariu, general manager Glovo CEE: „Până la finalul anului vom deschidem spaţii comerciale pentru produse de larg consum cu livrare rapidă în cinci oraşe din ţară”

    Platforma de livrări Glovo, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de profil, a lansat serviciul de livrare rapidă Glovo Express, prin care utilizatorii pot comanda direct din aplicaţie, cu un timp de livrare rapid, până la 2.500 de produse, precum legume, fructe, produse congelate, de băcănie, de brutărie, băuturi alcoolice şi non-alcoolice, dulciuri, lactate, dar şi produse dedicate îngrijirii bebeluşilor şi pentru animalele de companie, potrivit unui comunicat transmis de companie.

    „Lansarea Glovo Express şi trecerea în această nouă etapă de livrare la cerere pe piaţa din România reprezintă un moment cheie şi credem că impactul acestui nou serviciu este unul pozitiv. Ne bucurăm că putem extinde oferta de servicii, astfel încât tot mai multe produse din diverse categorii să poată ajunge într-un timp scurt la cât mai mulţi clienţi”, a spus Victor Răcariu, general manager regional Glovo pentru Europa de Sud-Est.

    Prin lansarea serviciului Glovo Express, compania a deschis şi un Micro Fulfillment Center (MFC) în România, la Bucureşti şi are în plan să mai ridice încă 15 astfel de unităţi, până la finalul lui 2021. Aceste centru vor asigura livrarea rapidă pentru mai multe categorii de produse, în peste şase oraşe din ţară, printre care se numără Bucureşti, Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca şi Constanţa.

    „Un Micro Fulfillment Center (MCF) este un spaţiu comercial special gândit pentru a oferi produse de larg consum şi nu numai exclusiv prin servicii de livrare rapidă, zilnic, tot timpul anului. MFC-ul anunţat de Glovo se află în Bucureşti şi face parte din planul companiei de extindere a diviziei de Q-Commerce, prin care va asigura livrare rapidă pentru mai multe categorii de produse”, au mai transmis reprezentanţii companiei.

    De asemenea, programul de funcţionare al Glovo Express va fi de luni până duminică, în intervalul orar 09:00 – 02:00. „Până la finalul acestui an, Glovo plănuieşte să deschidă Micro Fulfillment Centers în alte cinci oraşe din România, în afară de Bucureşti, printre care se numără Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca şi Constanţa.”

    Compania care operează Glovo a avut afaceri de 32,4 mil. lei în 2019 (cel mai recent an pentru care există date publice), în creştere cu aproximativ 2.300%.

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Domnule Profesor Iohannis, doi indicatori SMART-2030 pentru România Educată: 75% din absolvenţi să-şi găsească un serviciu în domeniul în care s-au pregătit şi 25% din clanurile de partid şi familie care controlează sistemul de învăţământ să dispară

    Am dat treapta 1 la un liceu teoretic, daca nu intram, eram re-rutat catre un liceu profesional cu profil agricol, statul imi dadea dupa absolvire un serviciu.

    La treapta a 2-a, doua clase s-au comasat in una. Daca nu luam treapta, eram re-rutat la un liceu profesional cu profil industrial, statul imi dadea dupa absolvire un serviciu.

    In clasele XI si XII faceam practica o zi pe luna la filatura de matase naturala din Lugoj si apoi la fabrica “Independenta” din Sibiu (exportau in zeci de tari, astazi inchise, probabil ceva mall-uri in locul lor). Daca nu luam bacalaureatul statul imi dadea dupa absolvire un serviciu.

    Am luat bacalaureatul si daca nu intram la facultate statul imi dadea dupa armata un serviciu de lacatus-mecanic la fabrica “Independenta”.

    Am intrat la facultate. Statul imi dadea dupa cei 6 ani un serviciu la un cabinet medical.

    Fiecare decretel cunoaste si poate confirma din propria experienta si prin propriul parcurs povestea de mai sus – chiar si decreteii care au lucrat la proiectul Romania Educata. In orice etapa de scoala sau liceu se putea intra intr-un sistem de pregatire care iti oferea cele necesare pentru a-ti gasi un serviciu.

    Astazi, acuza primara din partea societatii ramane aceea ca sistemul de educatie este desprins de noua realitate si de noile nevoi ale pietei muncii. Adica statul nu poate, nu stie sau nu vrea sa dea tinerilor un serviciu dupa absolvire ca sa-i tina in tara, indiferent de forma de invatamant pe care au absolvit-o.

    Asta pentru ca nu stim de cati medici, profesori, ingineri, chimisti, IT-isti, contabili, macaragii, zootehnisti, sudori, fierari-betonisti, etc, etc., etc., avem nevoie pana in 2030, in asa fel incat sa-i formam si sa le dam un job la capatul liceului, scolii profesionale sau facultatii.

    Si asta, desigur, pentru ca nu avem nici un plan sau schema de competitivitate economica pana in 2030, ca sa stim ce vrem sa pregatim.

    Din 1990 incoace scolile, liceele si facultatile, controlate de grupuri din partide sau familii, nu au tinut in nici un fel legatura cu nevoile din piata muncii, generand astfel fie forta de munca pentru export fie analfabeti functionali.

    Educatia, la fel ca si sanatatea de altfel, trebuie scoase din menghina in care o tin oligarhiile cvasi-indestructibile de partid si de familie.  O schimbare administrativa a sistemului de educatie si abundenta de bani de PNRR sunt necesare insa nu suficiente. Tinerii ne pleaca din tara din cauza neincrederii in autoritati, a coruptiei, a lipsei unor locuri de munca in raport cu pregatirea lor.

    Daca indicatorii de performanta ai sistemului de educatie vor fi angajabilitatea si extirparea coruptiei si daca la capatul scolii, liceului sau facultatii tinerii vor avea un serviciu in domeniul in care s-au pregatit si ne vor ramane in tara atunci vom stii ca proiectul Romania Educata a fost un succes.

     

     

     


     

  • Un fost angajat Amazon spune că aproape şi-a pierdut casa după ce a fost concediat de către un algoritm al companiei

    După trei ani în care a lucrat pentru serviciul de livrări Amazon Flex, Neddra Lira, în vârstă de 42, spune că a fost concediată brusc în luna octombrie a anului trecut, potrivit Business Insider.

    Drept rezultat, Neddra Lira nu şi-a mai putut plăti ipoteca, iar maşina i-a fost la scurt timp confiscată în condiţiile în care cadourile de Crăciun pentru copiii fostei angajate Amazon se aflau în interiorul automobilului. Cadourile au fost ulterior donate.

    „Aproape mi-am pierdut casa”, spune ea, având în vedere că jobul ei secundar – şofer de autobuz – se afla în incertitudine în toamna lui 2020, când majoritatea elevilor învăţau de acasă, iar măsurile de lockdown erau în plin efect.

    Programul Amazon Flex spune că şoferii trebuie să îşi folosească propriile lor vehicule, rutele de livrare fiind alese prin intermediul unei aplicaţii asemănătoare cu platforma Uber.

    Înainte să fie concediată, Lira a obţinut un calificativ „perfect” de angajat în cadrul aplicaţiei Amazon Flex, arată capturile de ecran obţinute de Bloomberg, care fac parte din sistemul de monitorizare al şoferilor prezenţi în program.

    Apoi, pe 2 octombrie, Lira a primit un mail care îi transmitea că a violat termenii serviciului şi nu „va mai putea participa în programul Amazon Flex”. După săptămâni întregi de email-uri şi apeluri, cazul fostei angajate Amazon a fost evaluat şi respins de o serie de angajaţi pe care nu i-a întâlnit niciodată.

    Momentan nu este clar ce a cauzat concedierea, însă şoferii Amazon Flex au semnalat mai multe probleme ale algoritmilor prezenţi în program.

     

  • Sistemul de plăţi instant a rămas pe loc în ultimii doi ani, cu doar patru bănci aderate. De ce nu se grăbesc alte bănci să treacă la sistemul de plăţi instant folosit în Vest?

    Sistemul de plăţi interbancare instant a rămas la nivelul a doar patru bănci din sistemul bancar local în ultimii doi ani, deşi băncile au în planul strategic aderarea la acest serviciu. Plăţile interbancare instant vor fi noua normalitate, dar până acum doar trei bănci, Vista Bank, BRD şi Patria Bank, au mai demarat implementarea plăţilor instant, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncilor pentru ZF.

    Cele patru bănci care au deja implementat serviciul de plăţi interbancare instant sunt Banca Transilvania, CEC Bank, Libra Internet Bank şi BCR.

    Infrastructura pentru procesarea plăţilor a fost dezvoltată de către Transfond, operatorul Casei de Compensare Auromate a plăţilor interbancare, în colaborare cu băncile comerciale, Asociaţia Română a Băncilor, care este administratorul schemei naţionale de plăţi, şi BNR, care este supraveghetorul schemelor de plăţi.

    Cu toate acestea, din anul 2019, când s-au alăturat sistemului de plăţi instant cele patru bănci, nici o altă bancă nu a mai făcut acest pas, până când în aprilie 2021, Vista Bank, fosta Marfin Bank, a anunţat demararea proiectului de implementare a plăţilor interbancare instant.

    Ulterior, şi BRD a spus pentru ZF că lucrează la acest proiect şi estimează că undeva în prima parte a anului viitor îl va lansa pentru clienţi.

    De asemenea, Patria Bank are în plan ca până la finalul anului 2021 să facă disponibil tuturor clienţilor băncii serviciul de plăţi interbancare instant.

    “Credem că există interes în rândul băncilor, însă priorităţile sunt specifice fiecărei bănci, iar contextul extern, pandemic, din 2020-2021 a condus la reprioritizări. Cu siguranţă, acest produs va deveni uzual în perioada următoare, fiind adoptat de mai multe bănci pe măsură ce infrastructura necesară se va dezvolta”, au spus reperzentanţii Patria Bank pentru ZF.

    Banca Transilvania a fost printre primele bănci care a dat startul plăţilor instant, alături de CEC Bank, prin aderarea la sistemul de plăţI interbancare instant pus la dispoziţie de Transfond de la lansarea acestui serviciu, de pe data de 22 aprilie 2019.

    Reprezentanţii BT au spus pentru ZF în ianuarie 2020 că plăţile instant fac parte din normalitate, iar promovarea acestui sistem se va accentua pe măsură ce noi bănci se vor înrola în sistem.

    Din punctul de vedere al utilizării sistemului de plăţi instant, Mugur Podaru, director al direcţiei de operaţiuni la distanţă din cadrul CEC Bank, a spus recent în cadrul unei emisiuni ZF Live că serviciul este unul foarte utilizat, iar clienţii care au decontări în relaţia cu cele patru bănci cu opţiunea de plată instant folosesc numai acest serviciu.

    Libra Internet Bank este a treia bancă care a implementat serviciul de plăţi instant. Reprezentanţii băncii au spus pentru ZF că implementarea serviciului de plăţi instat ţine de strategia fecărei bănci în parte, iar probabil că odată cu creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor pe care această soluţie de plată le aduce, tot mai mult bănci vor implementa această metodă.

    În acelaşi timp, BCR, a patra bancă care a aderat la sistemul de plăţi a spus anterior pentru ZF că a lansat plăţile instat în luna decembrie 2019 la nivel operaţional şi au fost anunţate în ianuarie 2020.

    În luna aprilie a anului 2020, Sabin Carantină, CEO al Transfond, spunea că aşteptările pentru anul 2020 erau de o aderare a încă 11 bănci la serviciul de plăţi instant, dar până în prezent nicio altă bancă nu a mai optat pentru acest serviciu, cu excepţia Vista Bank, care are în derulare testarea serviciului şi pe care ar trebui să îl lanseze în al doilea trimestru din 2021.

    Din persepectiva băncilor care nu au aderat încă la sistemul plăţilor instant, implementarea serviciului se află pe masă, dar au avut prioritate alte dezvoltări tehnologice, în timp ce se aşteaptă o tracţiune mai mare a serviciului.

    Reprezentanţii OTP Bank au spus pentru ZF că aspectul plăţilor interbancare instant este unul important şi va fi urmărit ca în viitorul apropiat să îl poată oferi clienţilor. În acelaşi timp, acest serviciu are în mod normal un grad de utilizare mult mai redus faţă de operaţinile de cont curent şi operaţiunile bancare uzuale ale unui client, au mai susţinut reprezentanţii băncii.

    UniCredit are, de asemenea, proiectul implementării serviciului de plăţi interbancare instant în vedere, dar prioritatea a fost pentru proiecte foarte importante precum semnătura electronică pentru companii, noul Mobile Banking, implementarea semnăturii electronice pentru persoane fizice şi fluxuri de creditare 100% de  la distanţă, au spus reprezentanţii băncii pentru ZF.

    Printre motivele pentru care sistemul de plăţi interbancare instant nu a prins tracţiunea necesară este faptul că este văzut ca un canal alternativ, fiind încă în stadiul incipient, după cum au spus reprezentanţii ING pentru ZF. Astfel, opţiunea plăţilor instant necesită participarea întregii comunităţi bancare.

    First Bank, deţinută de fondul de investiţii J.C. Flowers, are în plan implementarea serviciului de plăţi interbancare instant până la finalul acestui an.

    “Agilitatea ne-a ajutat să dezvoltăm şi să lansăm multe inovaţii într-un interval de timp scurt precum o aplicaţie nouă de mobile banking, consultanţă de ultimă generaţie prin serviciul nostru de video banking, împreună cu FintechOS am lansat deja două soluţii care reduc cu 80% timpul de răpsuns pentru cererile de creditare ale microîntreprinderilor şi IMM-urilor. Au fost aşadar, alte priorităţi, însă sistemul de plăţi interbancare instant rămâne în atenţia noastră”, a spus Gabriel Bătăiosu, process optimizaion and digital adoption leader în cadrul First Bank, pentru ZF.

    Din punct de vedere operaţional, implementarea serviciului de transfer interbancare instant ar presupune o serie de dezvoltări interne de complexitate redusă şi în paralel o serie de dezvoltări de nivel mediu realizate împreună cu Advahoo, procesarotul de plăţi al First Bank, a mai adăugat Gabriel Bătăiosu.

    “Fiecare bancă are propriile obiective de business şi propria strategie de a aborda piaţa. Suntem aliniaţi standardului bancar. Pentru plăţile setate ca urgenţă sau plăţile ordonate până în ora 13, transferul se face în aceeaşi zi, iar pentru transferurile standard, ordonate în afara orei limită de procesare a plăţilor, în ziua imediat următoare. Nu am identificat în rândul clienţilor noştri o cerere pronunţată pentru serviciul de transfer instant. Potrivit unui studiu recent, utilizatorul obişnuit de servicii de mobile banking foloseşte în medie 2- 3 aplicaţii diferite, deţinute la bănci şi neobănci. Deci dispune de alternative şi flexibilitate în ceea ce priveşte efectuarea de transferuri”, a mai explicat Gabriel Bătăiosu.

    În acelaşi timp, el susţine că sunt alte functionalităţi mult mai apreciate, de exemplu cea de “top-up”, care permite alimentarea instant a contului curent folosind fonduri existente în conturi deschise la alte bănci. Acesta este un serviciu pe care First Bank îl va prioritiza şi pe care îl are în vedere pentru perioada imediat următoare.

    Sistemul de plăţi instant s-a transformat de la o opţiune la o necesitate, având în vedere boom-ul digitalizării odată cu anul 2020, un an marcat de pandemie, care a forţat toate industriile să accelereze proiectele tehnologice.

    Plăţile instant funcţionează doar între cele patru bănci, care au implementate acest serviciu. În cazul în care clientul uneia dintre băncile care are serviciul de plăţi instant efectuează o plată sau un transfer interbancar către altă bancă care nu are acest serviciu, se aplică durata normală de la câteva ore (dacă tranzacţia este efectuată printre primele ore ale dimineţii) până la câteva zile în cazul în care transferul este efectuat, vineri, în a doua parte a zilei, urmând ca plata să fie înregistrată luni.

    În luna martie, Banca Transilvania şi CEC Bank, băncile care au dat startul implementării serviciului de plăţi instant, au implementat, de asemenea, o soluţie prin care clienţii pot iniţia plăţi între două conturi deschise la aceste bănci utilizând doar numărul de telefon mobil al beneficiarului plăţii, prin intermediul serviciului AliasPay, dezvoltat şi pus la dispoziţie comunităţii bancare de către Transfond.

    Ce spun băncile care au implementat sistemul de plăţi instant

    Banca Transilvania:

    ♦ Banca Transilvania vede plăţile instant ca parte din normalitate privind plăţile interbancare din România.
    ♦ În cazul persoanelor juridice, aceste plăţi sunt introduse în pachetele de cont curent ca tranzacţii obişnuite.
    ♦ O plată interbancară obişnuită durează mai mult decât o plată intrabancară sau, mai nou, decât o plată instant, pentru că presupune parcurgerea fluxului clasic de decontare Transfond.
    ♦Într-o luna, BT înregistrează câteva zeci de mii de tranzacţii cu băncile care au aderat până în prezent în sistem, iar cifrele vor creşte odată cu numărul de bănci aderente.

    BCR:

    ♦ Am lansat plăţile instant încă din decembrie 2019, cel puţin la nivel operaţional. Oficial, le-am anunţat în ianuarie 2020
    ♦ Am integrat această capabilitate în ecosistemul de plăţi George, aşa că nu i-am alocat o secţiune dedicată pe site, dar îl promovăm în secţiunea specială George.
    ♦ Plăţile instant se comisionează în funcţie de pachet: la George sunt 0, la TotalCont, la ERSTE Private Banking şi ONE sunt 1 leu, iar la restul 4 lei (standard).

    Libra Internet Bank:

    ♦ Ne-am înscris chiar în primul val al băncilor care au aderat la sistemul de plăţi instant.
    ♦ La momentul lansării din noiembrie 2019, am fost singura bancă din sistem care a inclus acest serviciu în mod gratuit în oferta standard pentru clienţii persoane fizice, atât pentru încasări, cât şi pentru plăţi.
    ♦ Am prioritizat aderarea la sistemul de plăţi instant cu scopul asigurării celei mai bune experienţe de utilizare pentru clienţii noştri.
    ♦ Foarte probabil că odată cu creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor pe care această soluţie de plată le aduce, tot mai multe bănci vor implementa această metodă de plată spre beneficiul unui număr cât mai mare de consumatori.
    ♦ În prezent, plăţile instant reprezintă cel mai rapid mod de a transfera fonduri între clienţii care au conturi la bănci diferite, putând fi realizate (24/7/365) şi în condiţii de maximă siguranţă.

    CEC Bank:

    ♦ Doar 4 bănci au serviciul de plăţi instant. Este cel care gestionează atât plăţile instant, cât şi noile lansate AliasPay, servicii de transfer între două numere de telefon, fără cunoaşterea IBAN-ului.
    ♦ Noi şi Banca Transilvania suntem primele bănci care am făcut disponibile aceste servicii şi încercăm oferim servicii de transfer şi către celelalte bănci, numai că durata de procesare este mai mare, întrucât se utilizează alt canal.
    ♦ Este un serviciu foarte utilizat. A fost gratuit circa 8 luni şi a fost folosit inclusiv cu iniţiere din ghişeu. Existau clienţi care veneau să solicite transferuri bazate pe un ordin de plată pe hârtie, care se deconta în regim instant, pentru că aşa solicitau în unităţile băncii.
    ♦ Clienţii care au decontări în relaţia cu cele 4 bănci folosesc numai plăţile instant

    Ce spun băncile care nu au implementat sistemul de plăţi instant incă:

    OTP Bank:

    ♦ Trebuie să luăm în considerare faptul că tranzacţiile interbancare instant au în mod normal un grad de utilizare mult mai redus faţă de operaţiunile de cont curent şi operaţiunile bancare uzuale ale unui client.
    ♦ În anii trecuţi, am considerat prioritară implementarea prevederilor Directivei privind Serviciile de Plată (PSD2), pentru o mai mare transparenţă şi pentru creşterea securităţii acestora.
    ♦ În dezvoltarea serviciilor bancare şi a operaţiunilor de cont curent disponibile, aspectul plăţilor interbancare instant este unul important şi urmărim ca în viitorul apropiat să îl putem oferi clienţilor noştri.

    UniCredit:

    ♦ Implementarea serviciului de plăţi interbancare instant (Instant payment) este un proiect pe care îl avem în vedere şi este în continuarea strategiei noastre de digitalizare şi de a fi disponibili 24/7 pentru clienţii noştri
    ♦ Accelerarea proiectelor de digitalizare din anul 2020 a dus la implementarea unor proiecte foarte importante: semnatura electronică pentru companii, noul Mobile Banking, implementarea semnăturii electronice pentru persoane fizice, fluxuri de creditare 100% la distanţă.
    ♦ Toate acestea ne-au permis ca, în noul context marcat de pandemie, să reducem la minimum nevoia interacţiunilor fizice

    ING Bank:


    ♦ Credem cu tărie că plăţile interbancare instant vor fi noua normalitate, soluţia în cazul nostru fiind proiectarea unei infrastructuri care să suporte direct traficul tuturor plăţilor de mică valoare odată ce vom lansa.
    ♦ Este un produs pe care l-am aşteptat să capete tracţiune, deoarece participarea întregii comunităţi bancare, inclusiv a ING Bank România, este cheia acestui demers naţional.
    ♦ Încă aflat în stadiu incipient, el este perceput momentan ca un canal alternativ, deşi este esenţialmente un canal de masă.
    ♦ În ceea ce priveşte implementarea în cadrul ING, suntem conectaţi la dezvoltările din piaţa naţională şi ale zonei unice euro, lucrând în acelaşi timp la infrastructura de plăţi instant pentru a seta standardul anilor ce vor urma.
     

    Vista Bank:

    ♦ Vista Bank a demarat deja şi se află în faza de testare a proiectului de implementare a plăţilor interbancare instant, un serviciu care asigură efectuarea de plăţi în timp real, în beneficiul clienţilor
    ♦ Serviciul va deveni disponibil clienţilor băncii pe parcursul celui de-al doilea trimestru al acestui an

    BRD:

    ♦ Actualmente lucrăm la acest proiect şi estimăm că undeva în prima parte a anului viitor îl vom lansa pentru clienţi.

    Patria Bank:

    ♦ Vom adera la sistemul de plăţi interbancare instant, proiectul fiind în curs de implementare.
    ♦ Sistemul de plăţi instant va fi disponibil tuturor clienţilor băncii, persoane fizice şi companii, spre finalul acestui an.
    ♦ Credem că există interes în rândul băncilor, însă priorităţile sunt specifice fiecărei bănci, iar contextul extern, pandemic, din 2020-2021 a condus la reprioritizări
    ♦ Acest produs va deveni uzual în perioada următoare, fiind adoptat de mai multe bănci pe măsură ce infrastructura necesară se va dezvolta.
    ♦ În prezent un transfer poate fi efectuat în câteva minute dacă se utilizează seerviciul Internet Banking, banii ajungând în contul celeilalte bănci în 2-3 ore, media pieţei, sau a doua zi, dacă ora efectuării transferului este înaintată.

    First Bank:

    ♦ Au fost alte priorităţi, însă sistemul de plăţi interbancare instant rămâne în atenţia noastră. Este un proiect pe care dorim să îl realizăm până la finalul acestui an.
    ♦ Din punct de vedere operaţional, implementarea serviciului de transfer interbancar instant ar presupune o serie de dezvoltări interne de complexitate redusă şI, în paralel, o serie de dezvoltări de nivel mediu, realizate împreună cu Advahoo, procesatorul de plăţi al First Bank.
    ♦ Pentru plăţile setate ca urgenţă sau plăţile ordonate până în ora 13, transferul se face în aceeaşi zi, iar pentru transferurile standard, ordonate în afara orei limită de procesare a plăţilor, în ziua imediat următoare.
    ♦ Sunt alte functionalităţi mult mai apreciate, de exemplu cea de “top-up“, care permite alimentarea instant a contului curent folosind fonduri existente în conturi de la alte bănci. Este un serviciu pe care îl vom prioritiza.

     

  • CEC Bank adaugă un nou serviciu în portofoliu: clienţii pot face transferuri către orice bancă din România folosind numărul de telefon în locul IBAN-ului

    CEC Bank a integrat în aplicaţia sa de mobile banking funcţionalitatea prin care clienţii pot face transferuri către orice altă bancă din România folosind numărul de telefon ca alias, în locul IBAN-ului, şi devine prima instituţie locală care oferă acest serviciu indiferent de banca unde este domiciliat contul destinatarului, chiar şi pentru conturile la bănci care nu sunt înrolate în serviciul AliasPay, lansat recent de Transfond.

    ”Să faci un transfer de bani ar trebui să fie la fel de uşor ca trimiterea unui SMS sau apelarea unui prieten din agenda telefonică. De aceea, am căutat şi am găsit o soluţie pentru a integra această funcţionalitate în aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank, în condiţiile în care vedem tot mai mulţi clienţi care preferă aplicaţiile de Mobile Banking pentru operaţiunile de zi cu zi”, explică Mugur Podaru, director Operaţiuni la Distanţă în cadrul CEC Bank.

    Funcţionalitatea de transfer de bani pe baza numărului de telefon este o dezvoltare proprie a CEC Bank, care a apelat la Asseco SEE – furnizor de servicii de dezvoltare IT cu care banca colaborează în zona serviciilor la distanţă. Transferurile se pot face atât intrabancar cât şi interbancar, şi funcţionează pentru orice beneficiar cu cont bancar în România.

    CEC Bank a integrat în aplicaţia sa de mobile banking funcţionalitatea prin care clienţii pot face transferuri către orice altă bancă din România folosind numărul de telefon ca alias, în locul IBAN-ului, şi devine prima instituţie locală care oferă acest serviciu indiferent de banca unde este domiciliat contul destinatarului, chiar şi pentru conturile la bănci care nu sunt înrolate în serviciul AliasPay, lansat recent de Transfond.

    Pentru a face o plată către un număr de telefon, utilizatorul selectează în aplicaţia de Mobile Banking opţiunea „Trimite bani” din meniul „Trimite/ Cere bani”, alege numărul beneficiarului din agendă sau îl introduce manual, completează suma şi descrierea tranzacţiei. Beneficiarul va primi un SMS prin care i se solicită să confirme tranzacţia – prin selectarea/ introducerea IBAN-ului, a numelui şi a sumei. Serviciul funcţionează şi în sens invers: cu opţiunea ”Cere bani”, clienţii băncii pot solicita transferuri de la alte persoane care au conturi la CEC Bank, iar confirmarea tranzacţiilor se face tot printr-un flux iniţiat prin mesaj SMS.

    Pentru transferurile prin funcţiile “Trimite bani” şi „Cere bani” nu se percep comisioane suplimentare, iar clienţii beneficiază pe Mobile Banking de reducerea de 60% faţă de comisioanele standard aferente tranzacţiilor prin conturi, notează anunţul băncii.

    Aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank a înregistrat o dublare a numărului de utilizatori şi o creştere de peste 110% a numărului de tranzacţii în 2020. În prezent, aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank oferă unele dintre cele mai avansate funcţionalităţi din piaţă precum plăţi instant şi AliasPay (plăţi pe baza numărului de telefon) către destinatari cu conturi la bănci care au aderat la acest serviciu Transfond; integrare cu ghiseul.ro pentru vizualizarea şi achitarea taxelor, impozitelor şi amenzilor; posibilitatea de a alimenta conturile de la CEC Bank, prin Intercont Transfer, cu sume de pe cardurile emise de alte bănci; vizualizarea situaţiei creditelor şi plata ratelor; posibilitatea de a modifica limitele de tranzacţionare şi setările cardurilor de debit; posibilitatea de a autoriza biometric plăţile online efectuate cu cardul; plăţi contactless cu telefonul mobil prin Apple Pay şi Google Pay; funcţionalităţi de bază precum vizualizarea soldurilor, efectuarea de plăţi şi transferuri în lei şi valută, deschiderea de conturi şi depozite şi alimentarea conturilor de economii.

    CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi active de peste 36 miliarde lei, la sfârşitul primului semestru din 2020.

    Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, este unicul acţionar al băncii.

  • Mai multe unităţi easybox pentru bucureşteni. Un jucător din piaţa de curierat anunţă că a deschis lockerul cu numărul 1.000

    Sameday, unul dintre principalii jucători din piaţa locală de curierat, anunţă extinderea serviciului easybox, prin inaugurarea lockerului cu numărul 1.000, amplasat în Bucureşti. Compania îşi propune să dubleze reţeaua deja existentă, până în primul trimestru al anului 2022.

    Operator al celei mai mari structuri de automate de livrare din România, Sameday a lansat primul locker în Bucureşti, în septembrie 2018, iar, de atunci, compania a extins constant acest serviciu, acoperind toate judeţele ţării şi asigurându-şi prezenţa atât în marile municipii ale României – cum sunt Bucureşti, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara – cât şi în localităţi mai mici. Astfel, în prezent, există în jur de 250 de lockere în Capitală, peste 60 în judeţul Ilfov şi aproape 700 în ţară. Exceptând regiunea Bucureşti-Ilfov, judeţele din ţară cu cel mai mare număr de easybox-uri sunt Cluj (85 lockere), Timiş (71), Iaşi şi Constanţa (58), Braşov (48).

    Pentru amplasarea lockerelor easybox, Sameday a încheiat parteneriate cu centre comerciale, benzinării, centre rezidenţiale, dar şi cu persoane fizice, asociaţii de proprietari sau autorităţi publice locale. În linie cu strategia de extindere a serviciului, compania îşi doreşte să identifice în continuare parteneri care dispun de spaţii amplasate în zone urbane, cu tranzit ridicat şi accesibile 24/7

    În cei aproximativ doi ani şi jumătate de la lansarea serviciului, Sameday a livrat peste 8 milioane de comenzi în easybox. Gradul de utilizare al lockerelor a crescut treptat, pe măsură ce serviciul s-a extins şi a devenit disponibil mai multor consumatori, dar şi ca urmare a testării sale de către un număr în creştere de comercianţi. În Bucureşti, de exemplu, peste 40% dintre cei care primesc opţiunea de livrare la easybox, optează pentru aceasta. Astfel, în 2021, Sameday a livrat, până în luna martie, peste 2.1 milioane de comenzi în lockere, înregistrând o creştere de 4 ori a volumelor, raportată la aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Printre beneficiile de care consumatorii se bucură, atunci când aleg acest serviciu, se numără: simplitatea în utilizare, flexibilitatea şi rapiditatea în livrare, disponibilitatea 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, plata cashless. În plus, serviciul este prietenos cu mediul pentru că seifurile electronice nu produc hârtii, iar alimentarea lor generează un grad mai scăzut de emisii de CO2 din partea operatorului de curierat. Practic, utilizatorii finali ai serviciului îşi pot ridica pachetele oricând, la orice oră, din lockerul ales, achitând în avans, online, sau la faţa locului, cu cardul sau cu sisteme NFC.

    Experienţa de livrare îmbunătăţită a destinatarilor pe care o oferă easybox are un impact direct asupra magazinelor online care utilizează serviciul. Comercianţii beneficiază şi ei de o serie de avantaje, atunci când aleg serviciul de livrare în easybox, întrucât acesta contribuie la optimizarea gradului de retenţie a clienţilor lor şi a costurilor de transport, la reducerea amprentei de carbon şi la livrarea mai rapidă a comenzilor. Prin easybox, se evită, deci, vizitele multiple la client, pentru predarea coletelor sau ridicarea retururilor.

    “Lansarea lockerului 1.000 reprezintă un punct important în strategia Sameday. Ne permite să fim mai aproape de un număr în creştere de consumatori şi să ne deservim şi mai bine clienţii care, mai mult ca niciodată, sunt în căutarea de eficienţă, predictibilitate, convenienţă şi flexibilitate. Ceea ce am reuşit să construim până acum prin reţeaua naţională de lockere easybox este rezultatul unei investiţii continue în tehnologie şi al unui efort constant de perfecţionare şi de integrare a feedback-ului primit de la partenerii noştri, dar şi de la utilizatorii finali. Ei sunt cei care dau măsura serviciilor şi mă bucur să observ că interacţiunea cu easybox aduce un grad înalt de satisfacţie în rândul destinatarilor. Astfel serviciul devine un criteriu de selecţie al comercianţilor de la care aceştia plasează comenzi. Acest lucru a făcut, alături de celelalte beneficii, ca tot mai mulţe magazine online să vadă în livrarea la locker o oportunitate şi să ne fie alături în ceea ce noi numim <<reinventarea experienţei de livrare în last mile>>.
    Easybox este un serviciu în care cred cu tărie şi pe care îmi doresc să îl dezvoltăm tot mai mult, pentru a oferi o experienţă cât mai bună consumatorului final şi a susţine creşterea adopţiei e-tailului în România”, declară Lucian Baltaru, CEO Sameday.

    În prezent, printre retailerii care utilizează serviciului easybox se numără companii precum eMAG, Decathlon, Flanco, FashionDays, Elefant, Libris şi Cărtureşti, alături de numeroase alte magazine online care oferă clienţilor lor opţiunea livrării în locker.
     

  • Spotify anunţă că va lansa serviciul de streaming în 85 de pieţe noi, care acoperă peste un miliard de persoane: „Cred că până în 2025 am putea avea 50 de milioane de creatori de conţinut de-a lungul platformei”

    Pe parcursul următoarelor zile, Spotify îşi va lansa serviciul de streaming în 85 de pieţe noi, urmând să implementeze încă 36 de limbi în cadrul platformei.

    Mişcarea include pieţe din Africa, Asia, Europa, America Latină şi zona Caraibelor, însumând peste un miliard de oameni, conform Tech Crunch.

    Având în vedere eforturile de creare a unui sistem audio fără frontiere – care conectează creatorii de conţinut şi ascultătorii –, mişcarea reprezintă cea mai mare extindere din istoria companiei.

    Spotify a declarat că va lucra îndeaproape cu partenerii şi creatorii din fiecare piaţă şi va accelera descoperirea unor genuri de muzică precum Afrobeats, Amapiano, K-Pop şi Reggaeton.

    Grupul suedez le va permite angajaţilor să lucreze în permanenţă în regim remote, odată cu trecerea muncii la sisteme de cloud şi adoptarea videoconferinţelor în comportamentul zilnic al companiilor.

    Cu 345 de milioane de utilizatori şi 155 de milioane de abonaţi de-a lungul a 93 de pieţe, Spotify este în prezent cel mai mare serviciu de audio streaming din lume, numărând pe platformă opt milioane de creatori la finalul lui 2020, de două ori mai mult decât în 2018.

    „Cred că până în 2025 am putea avea 50 de milioane de creatori de conţinut de-a lungul platformei, a căror artă ar putea fi apreciată de un miliard de utilizatori din toată lumea”, spune CEO-ul Daniel Ek.

     

  • eMAG extinde serviciul de livrare rapidă Genius în mai multe oraşe din ţară. “Vrem să aducem acest nou mod de shopping în cât mai multe localităţi”

    eMAG, cel mai mare retailer online local, extinde serviciul de livrare Genius în Craiova, Ploieşti, Galaţi, Brăila, Sibiu, Piteşti şi Buzău, dar şi din localităţile limitrofe.

    Astfel, clienţii pot avea acces la peste 280.000 de produse cu livrare gratuită şi rapidă pentru toate comenzile care depăşesc valoarea de 100 lei, plus alte beneficii exclusive, spun reprezentanţii eMAG.

     „În ultimul an, din ce în ce mai mulţi români s-au orientat către uşurinţa cumpărăturilor online, achiziţionând produse din diverse categorii, de la îmbrăcăminte, articole sport, bricolaj, mobilă până la produse necesare zilnic pentru familie sau pentru casă. Datorită accesului nelimitat la sute de mii de produse cu livrare rapidă şi fără grija costurilor de transport, membrii eMAG Genius au parte de experienţe premium care le salvează timp şi bani. Ne dorim să aducem acest nou mod de shopping în cât mai multe localităţi”, explică Andrei Şercanean, ecommerce services director eMAG.

    Potrivit datelor transmise de companie, locuitorii celor şapte oraşe pot testa gratuit serviciul Genius timp de o lună, urmând ca la finalul lunii de test să poată continua cu un abonament care să le asigure aceleaşi beneficii premium timp de 12 luni.

    Clienţii din cele şapte oraşe au la dispoziţie peste 120 de unităţi easybox de unde îşi pot ridica produsele oricând, la orice oră din zi şi din noapte.

    Până acum, posesorii eMAG Genius au ales livrarea la easybox într-o proporţie mai mare decât ceilalţi clienţi eMAG. Totodată, peste 80% dintre clienţii Genius au plătit cu cardul online, mai arată datele transmise de eMAG.

    Seviciul  Genius a fost lansat de eMAG în vara anului trecut în oraşele Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa şi Iaşi.

  • Retailerul Auchan lansează serviciul Drive în 31 de hipermarketuri din ţară

    Retailerul francez Auchan, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local, anunţă implementarea serviciului Auchan Drive prin intermediul căruia clienţii îşi pot ridica din parcarea celui mai apropiat hipermarket Auchan comenzile plasate şi achitate online prin intermediul aplicaţiei ori a magazinului online.

    „Serviciul Auchan Drive reprezintă o opţiune simplă şi rapidă pentru cumpărături: se comandă online, noi pregătim comanda, iar clientul ridică din parcarea magazinului în 2 ore sau în orice altă zi, în intervalul orar care îi convine cel mai bine”, explică Laurenţiu Furtună, Director E-commerce şi digital Auchan Retail România.

    Lansat iniţial sub forma unui proiect pilot în cadrul hipermarketului Auchan Ploieşti, serviciul Auchan Drive este în prezent implementat în 31 de hipermarketuri din 18 oraşe.

    Potrivit unui studiu local realizat de companie, cei mai mulţi clienţi care au optat pentru serviciul Auchan Drive au ales această opţiune datorită siguranţei oferite, întrucât preluarea cumpărăturilor nu necesită niciun contact fizic.