BusinessMagazin

Tag: senatori

  • Legea antifumat, schimbată de senatori. Ce modificări au fost aduse

    Legea antifumat a fost modificată marţi de senatori, prin refefinirea spaţiului public închis. 

    “Prin spaţiul public închis se înţelege orice spaţiu accesibil public sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă”, potrivit unui amendament propus de Comisia juridică, adoptat în plen cu 76 de voturi “pentru”.

    Vedeţi AICI ce modificări au fost aduse

  • Cât de interesaţi sunt românii de parlamentarii pe care i-au ales

    Analiza a fost realizată folosind instrumente capabile să extragă date esenţiale din căutările pe Google şi cuprinde ultimele 24 de luni. Cele mai multe căutări au fost efectuate, în ordine descrescătoare, în Bucureşti, Prahova, Braşov, Neamţ şi Iaşi.

    DWF.ro a observat, în cele mai multe cazuri, o scădere a interesului oamenilor de a afla detalii despre aleşii locali, dar a remarcat şi diferenţe foarte mari în volumul de căutări pe Google între aceste judeţe. Astfel, dacă pentru Capitală au fost înregistrate peste 300.000 de căutări în fiecare an, la polul opus sunt judeţe precum Călăraşi şi Caraş Severin pentru care au fost înregistrate doar câteva sute de căutări. În altele precum Ialomiţa, Maramureş, Vâlcea, Vaslui, Bistriţa-Năsăud sau Botoşani, variaţia este pozitivă, ceea ce arată că cetăţenii din aceste regiuni au fost mai interesaţi să afle informaţii despre cei pe care i-au trimis în Parlament să-i reprezinte.

    Revenind la judeţele „fruntaşe“, pentru Bucureşti, cu o populaţie declarată de peste 1,6 milioane de locuitori, sunt aleşi în Parlamentul României 38 de deputaţi şi 16 senatori şi, conform analizei DWF.ro, interesul bucureştenilor a scăzut cu 1,81%, procent care îi arată pe aceşti cetăţeni interesaţi constant de parlamentari. Pe locul al doilea este Prahova, cu 16 locuri pentru deputaţi şi şapte pentru senatori, dar aici a fost observată o scădere cu 34,10%, pe când în Braşov, care are în Parlamentul României 11 deputaţi şi şapte senatori, procentul scăderii ajunge la 32,72%.

    În judeţul Neamţ, variaţia de la an la an ajunge la 50,98%, în scădere considerabilă, în contextul alegerii a 10 deputaţi şi patru senatori. În final, clasamentul este întregit de Iaşi pentru care sunt disponibile 18 locuri de deputaţi şi şapte de senatori în Parlament, unde a fost înregistrată o scădere de la an la an cu 7,97%. Sunt însă şi judeţe în care nu au fost înregistrate diferenţe de la an la an, cum ar fi Galaţi sau Constanţa.

    Ultimele alegeri pentru Parlament s-au desfăşurat în România în 2012. În acelaşi an, a fost organizat şi un referendum privind reducerea numărului de parlamentari la 300. Actuala analiză pe care DWF.ro am realizat-o prezintă un cadru sumar înainte alegerilor care se vor desfăşura în toamnă, când cetăţenii României din aceste judeţe sunt aşteptaţi la vot pentru a-i alege pe viitorii parlamentari. ”Deşi statisticile care pot fi obţinute prin analiza căutărilor online, nu reprezintă interesul tuturor românilor – mai ales al celor care n-au acces la Internet, din motive evidente, totuşi ilustrează succint implicarea şi informarea oamenilor în domeniul care îi priveşte direct” , a declarat Mihai Vînătoru, Managing Partner DWF.

    Digital Workforce este o agenţie digitală specializată în servicii de optimizare SEO si online reputation management (ORM).

  • Senatul a respins proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 300; doar 2 voturi pentru

    Împotriva proiectului s-au exprimat 83 de senatori, 3 s-au abţinut, iar 2 au votat pentru reducerea numărului de aleşi.

    La referendumul din 2009 77,78% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorii au respins propunerile BNR cu plafonul creditului de 150.000 euro şi gradul de îndatorare

    Senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins miercuri propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor.

    Banca Naţională a propus instituirea unui plafon de 150.000 de euro a creditului garantat cu ipotecă asupra unui imobil cu destinaţie de locuinţă, ceea ce ar corespunde unei valori a locuinţei de circa 200.000 euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Legea antifumat a fost declarată constituţională. Peisajul în toate barurile şi restaurantele din România se va schimba

    Legea antifumat este constituţională, au decis miercuri judecătorii CCR în unanimitate, respingând sesizarea formulată de 33 de senatori, care au susţinut că, prin definirea spaţiului public închis, acest act normativ introduce o formă de discriminare.

    Judecătorii CCR au respins cu unanimitate de voturi sesizarea de neconstituţionalitate depusă pe 21 decembrie, au declarat pentru MEDIAFAX surse din CCR.

    Cei 33 de senatori care au semnat contestarea au susţinut că raţiunea sesizării Curţii Constituţionale “nu vizează interzicerea fumatului în spaţiile publice, ci vizează definiţia «spaţiului public închis»”. În documentul înaintat Curţii Constituţionale se precizează că prin definirea spaţiului public închis ca orice spaţiu destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate, legea introduce o formă de discriminare.

    niţiatorii sesizării susţin, în documentul citat, că prin aplicarea legii antifumat se creează o discriminare între persoanele aflate în stare de detenţie în penitenciare de siguranţă şi cele aflate în tranzit într-un aeroport, cărora le este permis să fumeze într-un spaţiu public închis, şi ceilalţi cetăţeni fumători.

    Potrivit unor surse politice, contestaţia legii antifumat depusă la Curtea Constituţională este semnată de senatori de la toate partidele politice, printre care Cristiana Anghel (ALDE), Corneliu Dobriţoiu (PNL), Lucian Şova (PSD), Verestoy Attila (UDMR) şi senatorul independent Alfred Laurenţiu Mihai.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Senatorii decid astăzi dacă acordă PENSII SPECIALE primarilor şi celorlalţi aleşi locali/ Liberalii vor ieşi din plen

    Tăriceanu: Stăm şi ne minunăm că în România e corupţie, dar aleşii locali au salarii ridicole

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că nu a luat o decizie încă dacă susţine sau nu legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali, dar a comentat că aceştia au “salarii ridicole” şi nu ar trebui atunci să ne “minumăm” că în România există corupţie.

    PNL: Suntem împotriva pensiilor pentru aleşii locali. Liberalii vor ieşi din plen

    Proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali – primari, viceprimari, şefi de consilii judeţene- va fi dezbătut şi votat, luni, de plenul Senatului, for decizional, proiectul fiind susţinut de PSD, însă contestat de liberali, care au anunţat că vor vota împotrivă.

    “Întotdeauna ne-am pronunţat pentru respectarea a două principii esenţiale, cel al echităţii şi cel al contributivităţii. Poziţia noastră este împotriva unui asemenea proiect legislativ de introducere a unui regim special în legătură cu o anumită categorie socială. Suntem fără echivoc pentru respingerea unui asemenea proiect legislativ. (…)Vor ieşi din sală pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în legătură cu poziţia noastră”, a declarat , purtărorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionuţ Stroe.

    Întrebat dacă partidul îi va sancţiona pe senatorii care vor vota proiectul pensiilor pentru aleşii locali, aşa cum a susţinut că va face în cazul deputaţilor care şi-au votat pensiile speciale, Ionuţ Stroe a afirmat că vor exista sancţiuni “în termeni de viitoare ofertă electorală”, potrivit deciziei conducerii PNL, sugerând că aceştia nu se vor mai regăsi pe listele de candidaţi pentru scrutinul din 2016.

    “Trebuie să ţii cont de modul în care un parlamentar se încadrează în deciziile pe care partidul le ia în legătură cu votul, modul în care îşi exercită acest mandat şi atitudinea pe care o are la lucrurile de intres politic maxim pentru PNL”, a explicat Ionut Stroe.

    Adoptat tacit de Camera Deputaţilor

    Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, în luna noiembrie, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil, fără amendamente. Discutarea legii în Senat vine la mai puţin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat şi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor.

    Liderii PSD au anunţat că vor susţine în Senat acest proiect. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat joi că a discutat despre legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali cu liderii partidului, iar concluzia este că social-democraţii vor vota acest proiect, pe motiv că primarii nu au salarii mari, însă au foarte multe responsabilităţi.

    “Eu le-am spus colegilor mei să se gândească totuşi că primarii nu au salarii mari. Primarii au foarte multe constrângeri şi foarte puţine drepturi. Ei sunt consideraţi funcţionari publici, însă nu au drepturile pe care le au funcţionarii publici”, a spus Dragnea, adăugând că primarii şi restul aleşilor locali au responsabilităţi mari, însă nu au dreptul, potrivit legii, să primească sporuri, la fel ca ceilalţi funcţionari publici.

    Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a afirmat că legea este binevenită pentru aleşii locali. “La indemnizaţie nu primeşti niciun spor. (…) Eu cred că un primar merită din partea statului român un anumit respect pe care trebuie să-l dăm. Nu ştiu dacă e cea mai bună soluţie, dar este o dezbatere pe care trebuie să o avem”, a spus Zgonea.

    În schimb, liberalii au anunţat că se vor opune proiectului. “Poziţia noastră referitoare la pensiile speciale, indiferent că sunt ale parlamentarilor sau ale aleşilor locali, este una foarte clară: Nu le susţinem, nu susţinem aceste pensii!”, a afirmat copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

    Proiectul de lege a fost iniţiat de către 29 de parlamentari PSD, UDMR, PNL, UNPR, precum şi din partea minorităţilor naţionale.

    Senatorii din comisiile de specialitate au dat, săptămâna trecută, un raport favorabil acestei legi care prevede acordarea unor pensii speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, de indemnizaţia de vârstă urmând să beneficieze atât actualii, cât şi foştii aleşi locali.

    “Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, eşalonate după caz, în anexele nr.5 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleiaşi legi sau ale altor legi speciale, au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă”, arată proiectul de lege aprobat de senatorii din Comisia Juridică şi Comisia de Administraţie, din Senat.

    Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

    Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.

    Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă ar urma să fie suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    Potrivit iniţiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar şi viceprimar, preşedinţe şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

    De indemnizaţia pentru limită de vârstă, potrivit legii, ar trebui să beneficieze şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au avut anterior intrării în vigoare a legii amintite această calitate.

    Proiectul a fost adoptat tacit de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

  • Care este valoarea reală a clientului, astăzi, la noi?

    Veneam din Italia, unde tocmai mă minunasem în faţa unei abordări care mi s-a părut SF: o factură neplătită la electricitate şi, drept urmare, compania „taie“ curentul clientului. Cu toate acestea, clientul putea folosi becurile din casă, ba chiar şi instantul pentru încălzirea apei sau plita de gătit. Este adevărat, nu la putere maximă, dar o cafea tot puteai face. Iar clienţii au plătit ce au avut de plătit, ba chiar şi o taxă decentă de reconectare – care mi se pare în regulă – iar conflictul, dacă îi putem spune aşa, a fost stins civilizat, fără ameninţări, lapidări, deplasări sau alte „ări“.

    Când vom ajunge şi noi, oare, la relaţii cu adevărat normale între client şi furnizori? Ştiu că or să sară unii să-mi spună să nu generalizez, şi nici nu vreau asta, dar de cele mai multe ori, indiferent că vobim de un taximetrist, de un comerciant sau de un bancher, am sentimentul că eu, consumatorul, am pierdut meciul. Indiferent ce va să zică asta, că am îndurat fumul ţigării din taxi, că am închis ochii la calitatea mărfii sau că am acceptat un ton nepotrivit sau penalităţi aiurea.

    Care este valoarea reală a clientului astăzi, la noi, dincolo de fardul marketingului?

    Pentru că eu, consumatorul, cred că sunt important, şi nu numai eu, ci şi colegii mei, dumneavoastră, cei care citiţi revista, prietenii dumneavoastră şi toţi care susţinem întreg lanţul – magazine, bănci, furnizori de servicii. Plătim taxe şi impozite care sprijină pensionari, persoane asistate, funcţionari, investiţii publice, preşedinţi şi parlamente. Sunt/suntem alfa şi omega, începutul şi sfârşitul în circuitul economic şi oricine se consideră „too big to fail“ ar trebui să fie conştient că mărimea sa este suportată de micimea mea.

    Am scris în mai multe rânduri despre ceea ce cred că este o altă lipsă a societăţii româneşti – cea a avocaţilor. Avem foarte buni specialişti, experţi în legislaţie sau business sau procese penale şi civile, citaţi în reviste şi chemaţi le televiziuni, dar ne lipsesc avocaţi care să ajute cetăţeanul simplu în cazul în care a fost nedreptăţit. Avocaţi cu o atitudine proactivă, deschisă şi înţelegătoare, aflaţi în curtea furnizorului de utilităţi, în salonul spitalului sau pe holurile instituţiilor statului, avocaţi care să-i desluşească clientului clauzele contractuale pentru care semnează. Şi cred, sper că societatea românească, cinică şi crudă cu cei care nu ştiu să se apere, fie ei consumatori, întreprinzători, pietoni sau şoferi, medici sau pacienţi, s-ar însănătoşi în cazul în care nedreptatea ar fi taxată corespunzător.

    Doi la mână, poate că ar trebui să ieşim din poziţia de piaţă mică şi ieftină, din cauza puterii reduse de cumpărare. Îmi sprijină ideea Angela Filote, şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, care, la un summit pentru investitori, a pledat pentru o creştere a salariilor, dar bazată pe competitivitate, şi pentru măsuri destinate trecerii de la un stat cu costuri scăzute la unul cu forţă de muncă cu valoare adăugată medie şi mare, fără a pierde interesul investitorilor. „Nu cred că România îşi permite să aibă ca principal avantaj costul scăzut, nu cred că e corect pentru români“, a spus oficialul european.
    De aici ar trebui să înceapă treaba strategilor guvernamentali sau de partid, zic, şi, atunci când o să vă opriţi din râs, o să îmi daţi dreptate.

    Ilustrez cu „Masa frugală“ a lui Pablo Picasso.

  • Atenţie la scrisorile nigeriene; Sprijiniţi-i pe speculatori!

    Protejarea producţiei interne de orice este o temă perenă, analizată intens dar rămasă fără finalizare. Probabil iniţiatorii proiectului vor fi gândit în aceeaşi linie, dar au început să are ogorul din mijloc, iar bunele lor intenţii nu vor compensa nicicum lipsa unei baze reale pentru un asemenea proiect. În felul meu sunt un susţinător al cauzei, pentru că sunt un cumpărător „de piaţă ţărănească“ şi nu de supermarket. Dincolo de acesta, să vedem care este realitatea.

    Corul casandrelor agro-alimentare se plânge de importurile considerabile de produse alimentare şi de cheltuielile pe care le facem şi de faptul că suntem o ţară care care ar putea hrăni 60 de milioane de oameni, dar care nu reuşeşte să îşi asigure un minim de consum. Toată lumea îţi va povesti despre productivitatea scăzută şi costurile mari şi despre taxe şi nemuncă, dar nimeni nu spune că suferim din cauză că nu sunt destul de mulţi speculatori.

    Renunţând la peiorativul dispreţuitor cu care am fost setaţi să-i privim pe speculatori, aceştia sunt în stare – nu singuri, este adevărat – să dinamizeze agricultura şi industria alimentară locale. Ar putea să determine ţăranul să muncească oferindu-i un preţ corect pentru cereale, lapte şi carne. Speculatorii ar putea pune la punct nişte sisteme coerente din punct de vedere logistic, financiar şi tehnic de colectare a produselor, care să întregească lanţurile rupte dintre producători şi procesatori şi magazine. Speculanţi care să se concureze între ei şi astfel să mişte piaţa. Imobilismul înseamnă perpetuarea stării de sărăcie. Ne trebuiesc speculatori care să speculeze şi instituţii care să-i controleze şi să tempereze eventualele excese. Iar în momentul în care lanţurile se vor îmbina şi reţelele de magazine se vor putea aproviziona în mod constant şi la calitatea pe care o doresc, nici nu va mai fi nevoie de o lege specială pentru aşa ceva.

    A doua discuţie este despre bani. Să explic: am citit un studiu excelent despre o iniţiativă se poate dovedi cea mai reuşită iniţiativă de stimulare a antreprenoriatului şi de creare a locurilor de muncă din lume. Este vorba de Nigeria, unde guvernul a derulat, în 2011, un program de susţinere a 1.200 de antreprenori, cu 60 de milioane de dolari. Au solicitat bani 24.000 de oameni, din care au fost selectaţi în jur de 6.000, care au fost instruiţi şi ajutaţi să îşi întocmească planurile de afaceri. Dintre aceştia, au fost selectaţi circa 1.200 care au primit cash în medie câte 50.000 de dolari. Trei ani mai târziu, sute de noi companii erau pe profit, iar numărul locurilor de muncă create ajungea la 7.000. Dacă e să facem un calcul simplu, un loc de muncă a costat în jur de 8.500 de dolari. În plus, avem afacerile care funcţionează, taxele încasate de stat şi toate veniturile conexe.

    Să comparăm sumele cu cele 135 de milioane de euro – valoarea ajutoarelor de stat pe care guvernul actual anunţa că le acordă pentru crearea a 6.000 de locuri de muncă – este adevărat, cu grad înalt de calificare. Dar, totuşi, o altă împărţire simplă înseamnă 22.500 de euro pentru un loc de muncă (sunt calculele Ziarului Financiar din vara anului trecut). Suma nu este mare, pentru că un studiu al Băncii Mondiale estima cheltuielile pentru crearea unui loc de muncă undeva la 90.000 de euro. În aceste condiţii, nu cumva o soluţie mai eficientă decât investiţiile statului sau decât ajutoarele de stat sau decât toate ajutoarele de mii de miliarde din orice monedă vă trece prin cap care au fost risipite în criză se dovedesc a fi banii cash daţi oamenilor pentru a porni afaceri, pentru a cultiva terenuri, pentru a înfiinţa livezi sau pentru ferme de animale?

    La un moment dat acestor idei li s-a spus „bani din elicopter“. Sincer, cred în acest moment că ar fi fost o soluţie mult mai bună decât oricare alta.

    Şi poate ar trebui să privim mai cu atenţie la scrisorile nigeriene, cele care ne promit câte 50.000 de dolari.

    O pictură de Michael Echekoba, născut la Londra dar crescut în Nigeria, „Sărbătoare“ pe numele ei.

     

  • Senatori ai PSD şi UNPR propun interzicerea organizaţiilor politice cu caracter comunist

    Iniţiatorii, 26 de membri ai PSD, UNPR şi independenţi, printre care Ilie Sârbu, Gabriela Firea, Mihai Fifor, Sorin Ilieşiu, Doina Fedorovici, Constantin Mitu, Alexandru Cordoş, au precizat în proiect că scopul acestei interdicţii este prevenirea reinstaurării în România a regimului totalitar comunist.

    “Prin prezenta lege, organizaţiile politice cu caracter comunist sunt interzise. Scopul aceste interdicţii este prevenirea reinstaurării în România a regimului totalitar comunist care a funcţionat în ţara noastră între anii 1945 şi 1989, acesta fiind cel mai criminal regim politic din Europa postbelică – cu un număr de victime situat oficial între 500.000 şi 2.000.000, cifră record dacă o raportăm la numărul populaţiei -, România fiind totodată unica ţară în care s-au înregistrat victime la căderea comunismului: peste 1100 morţi şi peste 3300 răniţi”, se arată în această propunere legislativă.

    Iniţiativa legislativă prevede că aderarea la o organizaţie politică cu caracter comunist se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 6 ani, constituirea unei asemenea organizaţii se va pedepsi cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar sprijinirea sub orice formă a acesteia se va pedepsi tot cu închisoare, de la 2 la 4 ani. De asemenea, se menţionează că şi “tentativa se pedepseşte”.

    Proiectul a fost depus în 17 septembrie şi se află în consultare publică la Senat.

    Aceasta nu este prima propunere legislativă privind interzicerea organizaţiilor cu caracter comunist înaintată la Parlament. Senatorul independent Valeriu Todiraşcu a depus recent la Senat proiectul de lege privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter comunist şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.

  • 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni

    Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.

    Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.

    Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.

    Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.

    În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.

    Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.

    În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.

    În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.