BusinessMagazin

Tag: sef

  • Topul celor mai bune restaurante româneşti. Cine este bucătarul şef al anului

    Ghidul francez Gault & Millau, care a intrat oficial pe piaţa locală anul trecut cu un prim ghid al celor mai bine cotate restaurante din România a lansat acum o a doua ediţie ce cuprinde 275 de restaurante şi localuri pop din mai multe oraşe din ţară. În această primăvară compania a lansat şi un ghid al celor mai bune vinuri româneşti.

    Restaurantele evaluate au primit un scor cuprins între 0 şi 20 de puncte. Doar cele cu peste 10 puncte au fos incluse în ghid, iar în funcţie de nota obţinută, fiecare local primeşte între zero şi 5 bonete. Astfel, între 10 şi 10,5 sunt zero bonete, între 11 şi 12,5 apare prima bonetă. Pentru două bonete restaurantele au între 13 şi 14,5 puncte, iar apoi între 15 şi 16,5 numărul de bonete ajunge la trei. Ce sare de acest nivel – între 17 şi 18,5 puncte – este echivalentul a paru bonete, iar cum maximul (20 de puncte) e doar pentru zei, cinci bonete primesc localurile cu un punctaj între 19 şi 19,5 puncte.

    În România, maximul de bonete a fost trei, nivel primit de doar patru restaurante. Astfel, bucătarul şef al anului a fos Alexandru Dumitru de la Bistro Ateneu cu 15,5 puncte. Imediat după s-au situat la egalitate alte patru localuri – Paul Oppenkamp (the Artist), Andrei Chelaru (Fragment), Radu CM Ionescu (Kaiamo) şi Roland Suciu (Baracca) cu 15 puncte fiecare. Chefii Fragment, Kaiamo şI Baracca au primit titlul de marii bucătari de mâine. În total, peste 90 de restaurante din România au primit cel puţin o bonetă Gault & Millau, adică minimum 11 puncte.

     

    Cine a fost premiat la Gala Gault Millau 2019:

    Bucătarul şef al anului: Alexandru Dumitru, Bistro Ateneu (15,5 puncte)

    Marii bucătari de mâine:

    Andrei Chelaru, Fragment (15 puncte)

    Radu CM Ionescu, Kaiamo (15 puncte)

    Roland Suciu, Baracca (15 puncte)

    Femeia bucătar a anului: Oana Irina Coantă, Bistro de l’Arte (12,5 puncte)

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum reuşeşte un şef să îşi facă angajaţii să fie mult mai eficienţi: cine stă peste program este pedepsit şi amendat

    Program de resurse umane gândit în urmă cu 8 ani de Toshio Naito pare însă să dea rezultate: valoarea companiei a crescut de patru ori în perioada respectivă, scriu cei de la Bloomberg, fiind în prezent evaluată la 5 miliarde de dolari.
     
    Şi asta pentru că banii plătiţi se întorc în cele din urmă la angajaţi sub formă de bonus, unele suficient de mari pentru ca fiecare să-şi poată schimba maşina o dată pe an.
     
    Mai exact, compania a dezvoltat o monedă virtuală denumită “Will” care e folosită în tranzacţii. Astfel, cei care lucrează la Disco trebuie să plătească pentru orice serviciu sau facilitate şi pot să liciteze pentru diverse sarcini. Atunci când sarcinile sunt îndeplinite şi valoarea produsului creşte, companii îi recompensează pe toţi cei implicaţi.
     
    Productivitatea a crescut în mod semnificativ, în principal datorită faptului că nimeni nu mai vrea să participe la şedinţe care nu sunt absolut necesare. Un alt factor a fost “lupta” dintre ingineri pentru a obţine cât mai multe sarcini, crescându-şi astfel şansele de a obţine un bonus important.
     
    Orele suplimentare nu sunt doar descurajate, ci şi penalizate, fiind considerate o dovadă a productivităţii scăzute.
     
    Autorităţile din Japonia au recunoscut la rândul lor eficienţa programului, oferind companiei Disco un premiu pentru crearea “locului ideal de muncă”.

  • INTERVIU. Ce planuri are Serghei Bulgac, şeful Digi, ce investiţii pregăteşte compania cu venituri de 1 miliard de euro în 2018 şi la ce trebuie să se aştepte clienţii RCS&RDS

    Circa 80% din bugetul pe anul trecut al grupului Digi Communications, de 279 milioane euro, s-a îndreptat către România, către subsidiara telecom de pe piaţa locală, cunoscută drept RCS&RDS, aceasta fiind piaţa principală a companiei listată la bursa de la Bucureşti, apreciază Serghei Bulgac, CEO-ul şi preşedintele companiei, într-un interviu pentru ZF şi Business MAGAZIN.
    „An de an investim mult. Anul trecut investiţiile au fost de aproximativ 279 milioane de euro la nivel de grup, dar RCS consumă 75-80% din acest buget. Deci România a fost de departe cel mai mare beneficiar al investiţiilor totale”, spune Serghei Bulgac, şeful Digi.
    Pentru 2019 conducerea companiei îşi propune un buget similar cu anul trecut, după ce în ultimii 10 ani Digi a investit peste 2,5 miliarde de euro în total. „Ne-am dori ca investiţiile să fie puţin mai mici, dar comparabile şi cu 2017, când au fost investiţi 243 milioane de euro, şi cu 2018.”
    Însă investiţiile fac parte din parcursul normal al unei companii care vânează o poveste de creştere, care vrea să câştige cote de piaţă, clienţi şi business. 
    „Anul trecut a fost extraordinar. Am crescut serviciile de cablu TV cu peste 300.000 de abonaţi. Am crescut serviciile de broadband cu peste 200.000 de abonaţi. Primul trimestru din 2019 a mers pe un trend similar. Nu cred că vom putea să păstrăm sau să atingem chiar acelaşi nivel, însă creşterea continuă. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile fixe, am fost şi rămânem lideri. În zona Pay TV cablu şi satelit avem o cotă de piaţă de 51% şi în zona de servicii broadband internet fix avem o cotă tot de 51%”, adaugă el.
    În primele trei luni din 2019, compania a intrat pe pierderi de 17,6 milioane de euro, marcând primul trimestru pe minus din 2016 încoace, deşi veniturile au urcat cu 21%, ajungând la 282 de milioane de euro, după ce 2018 a fost un an cu venituri record de 1 miliard euro. Şeful Digi spune că pierderea din primul trimestru a fost generată de un cumul de factori care s-au întâmplat strict în T1/2019.
    „Unul dintre cei mai notabili, sper nerepetitiv, a fost influenţa cursului valutar, de 14 milioane de euro. Alţi factori au ţinut de cheltuielile mai mari cu amortizarea şi deprecierea, legate atât de achiziţiile noastre, cât şi de integrarea Invitel în grup şi cheltuieli mai mari cu salariile. Pe de altă parte, rezultatele din primul trimestru includ parţial majorarea de preţuri, care a avut loc şi în Ungaria, şi în România de la 1 martie – în România, un plus de 5% în zona de rezidenţial, în Ungaria, plus 4%. Cu siguranţă rezultatele din al doilea trimestru vor include şi această majorare de preţuri.“
    Pentru 2019, compania se aşteaptă la realizări în linie cu cele din primul trimestru, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi EBITDA (profitul înainte de taxe). „O predicţie mai precisă nu putem oferi, pentru că noi nu comunicăm previziuni nici pieţei, nici analiştilor“, spune Bulgac. „Nu avem nicio supriză sau revoluţie în gând şi în plan. Dorinţa noastră este să continuăm creşterea şi proiectele pe care le-am început de mai mulţi ani. Vrem să fim cât mai evolutivi, dar şi constanţi în dezvoltarea noastră.“
    Însă, dincolo de factorii citaţi de Bulgac, pentru oamenii care pariază pe companiile listate la bursă este important dividendul, dar şeful Digi susţine că pentru investitorii grupului de telecomunicaţii acest aspect nu este „atât de important” pe termen lung.
    „Am anunţat pe 30 aprilie dividendul de 0,5 lei pe acţiune, dividend mai mare faţă de cel de anul trecut, de 0,35 lei pe acţiune. Din păcate, acestea nu sunt atât de importante, aşa cum le vedem noi pe termen lung, pentru că, după cum am anunţat investitorii la momentul listării, credem că suntem o companie cu strategie de creştere, iar proiectele noastre sunt în derulare, atât în România, cât şi în Ungaria şi Spania. Cu toate acestea, probabil în anul 2021, când majoritatea sau toate proiectele vor fi finalizate, credem că vom modifica politica acordând un dividend mai mare“, consideră Bulgac.
    Digi recompensează anul acesta investitorii cu un randament de 2,1%, la preţurile curente de tranzacţionare, fiind pentru al doilea an consecutiv când împarte profit cu acţionarii. În 2018, compania fondată de Zoltan Teszari a livrat dividende cu un randament de 1% din rezultatul obţinut în 2017, dividendul propus şi aprobat pentru 2018 fiind cu 43% mai mare faţă de cel livrat în anul precedent.
    Pe 16 mai, Digi Communications a împlinit doi ani de la listarea la Bucureşti, perioadă în care acţiunile companiei din telecom s-au depreciat cu 43%, în timp ce indicele principal BET-TR a urcat cu 15,6% în aceeaşi perioadă. Pe de altă parte, indicele BET a scăzut cu 4%.
    Bulgac consideră că dinamica acţiunilor a fost influenţată de mai mulţi factori, precum  cei bursieri, macroeconomici, sociali şi politici din România, dar şi de factori din industria globală de telecom. „Sunt factori care sigur ţin de companie, sunt factori care ţin de piaţă, sunt factori care ţin de investitori sau poate de percepţie. Aceşti factori cred că au influenţat preţul acţiunilor până acum. De altfel, listarea în sine a avut succes, a atras mulţi investitori. Din păcate, preţul într-adevăr nu a reflectat, credem noi, nici creşterea, nici valoarea de după“, spune şeful Digi.
    Conducerea Digi crede că pe baza unei lichidităţi reduse la bursă şi a ofertei reduse de la vânzare nu a existat o şansă ca acţiunea să fie astăzi preţuită corect şi că preţul nu reflectă valoarea acţiunii.
    „Bursa ar trebui să fie un instrument natural de finanţare, de acces la capital sau investiţii de orice fel. Este păcat că România e o ţară atât de bogată şi cu potenţial şi nu are o bursă pe măsură. Dacă ar exista lichiditate, cel puţin în cazul nostru, credem că ar exista şi o posibilitate mai mare să se regăsească preţul corect al acţiunii, care în acest moment nu poate fi găsit. Nu există acest mecanism de price discovery în lipsa lichidităţii. Noi observăm că investitorii care au cumpărat acţiuni le-au ţinut şi nu le-au tranzacţionat. Din nou, fiind o lipsă de lichiditate, fiind o lipsă de ofertă la vânzare, credem că nu a existat o şansă ca acţiunea să fie preţuită corect şi nu credem că preţul de astăzi este unul corect.“
    Pentru a-şi susţine politica de expansiune, grupul cu sediul în Olanda s-a împrumutat şi în România, dar se împrumută şi pe pieţe externe. În februarie 2019, Digi a lansat o altă emisiune de obligaţiuni de 200 de milioane de euro la Dublin, majorată de la cele 125 de milioane euro pe care au vrut iniţial să le emită.
    În ceea ce priveşte relaţia cu investitorii internaţionali, impredictibilitatea din România generează o conversaţie dificilă probabil pentru orice preşedinte de board din România, cu „surprize” precum celebra OUG 114  – ordonanţa de urgenţă care a impus taxa „pe lăcomia băncilor”, taxa din telecom şi cea din energie.
    „Ei (n.r.: investitorii internaţionali) nu ar putea influenţa OUG într-o direcţie sau alta. Ei zic că şi noi trebuie să respectăm legile. Pe ei îi afectează volatilitatea care a fost indusă şi lipsa de predictibilitate legată de procesul legislativ. Noi chiar am avut emisiunea de obligaţiuni din februarie, care a mers foarte bine”, spune şeful companiei.
    În ceea ce priveşte piaţa de telecom din România, unde Digi activează cu RCS&RDS, Bulgac consideră că există un raport „extraordinar” calitate-preţ. „Aici există cel mai rapid internet, cu viteze de 300 MB până la 1 GB/s. Nu găseşti în alte pieţe o asemenea viteză. Şi mai mult, găsim aceste servicii în cea mai mare parte a României, nu doar în oraşe exclusiviste cum ar fi Cluj sau Bucureşti, ci în toată ţara”.
    Ar putea deveni noul stindard al conectivităţii – 5G-ul – standard în piaţa din România în perioada imediat următoare, aşa cum se discută în majoritatea pieţelor mari din lume?
    5G trebuie să fie revoluţionar în zona de mobil prin viteze foarte mari, dar ca să fie acel 5G despre care citim în reviste de profil trebuie să ne întoarcem la baze, observă Bulgac. „E nevoie să existe o posibilitate facilă de construcţii de reţele, un regim facil de autorizare a acestor construcţii şi probabil acces la spectru şi frecvenţe la preţuri rezonabile pentru ca investiţiile să fie justificabile.
    Ca 5G să fie adevăratul 5G, densitatea reţelelor mobile trebuie să crească de multiple ori, ceea ce nu poate fi făcut uşor, trebuie o investiţie de sute de milioane de euro la nivelul întregii industrii, o investiţie masivă.”
    El notează că din mai multe puncte de vedere jucătorii din piaţă pot lansa oricând servicii 5G pe licenţele existente, însă pentru o reţea naţională autorităţile trebuie să îşi facă treaba.
    „Din punct de vedere tehnic şi de reglementare, toate licenţele mobile pe care le avem noi şi concurenţii noştri permit o folosire liberă a oricărei tehnologii pe oricare dintre frecvenţe. Şi în acest moment orice concurent din piaţă poate lansa servicii 5G pe frecvenţele existente.” Potrivit lui Bulgac, nu există o legătură între licitaţia 5G şi serviciile 5G care pot fi oferite şi astăzi. Legat de licitaţie, aşteptăm ca ANCOM să publice invitaţiile, să publice caietele de sarcini şi atunci vom lua decizia dacă participăm, ce se întâmplă, ce facem legat de aceste frecvenţe. „Legat de dezvoltarea tehnologică, dacă lansăm sau vom lansa serviciile 5G cu acea licitaţie, mi se pare încă timpuriu, abia au apărut primele terminale 5G în piaţă, au apărut şi în realitate nu sunt disponibile sau sunt prea puţin disponibile publicului larg. Cred că în următoarele 5-6 luni putem avea o strategie. Nu ştiu dacă asta înseamnă şi o lansare anul acesta”, menţionează Bulgac.
    Grupul avea la finalul anului trecut 13.700 de angajaţi în România şi peste 3.000 în total în Ungaria, Spania şi Italia. Conducerea acestuia transmite că nivelul de salarizare este în linie cu industria de telecomunicaţii, cu mici variaţiuni. În 2018, potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net realizat pe piaţa telecomunicaţiilor a variat între 2.800 şi 6.000 lei net.
    Serghei Bulgac a lucrat în compania RCS&RDS încă din 2003, iar în 2005 a devenit membru al consiliului de administraţie. În 2015, el a devenit şi preşedinte al aceluiaşi board, cu mandat până în 2020. 

  • Un salariu pe zi în România: Cât câştigă un contabil-şef: între 1.300 şi 3.000 euro net pe lună

    „Există variaţii destul de mari între salariile oferite angajaţilor din companii mici sau medii şi mari, dar şi între pachetele oferite celor din companiile româneşti antreprenoriale şi cele multinaţionale. Un contabil-şef într-o fabrică din ţară câştigă 1.500 de euro net pe lună.“

    Un contabil-şef în România poate câştiga între 1.300 şi 3.000 de euro net pe lună, în funcţie de industrie, companie şi de dimensiunea acesteia, arată datele firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Work Service Group.

    „Pentru poziţia de contabil-şef, vedem variaţii destul de mari între salariile oferite angajaţilor din companii mici sau medii şi mari, dar şi între pachetele oferite celor din companiile româneşti antreprenoriale şi cele multinaţionale, diferenţe care vin la pachet şi cu responsabilităţi diferite şi cerinţe diferite în ceea ce priveşte expertiza şi competenţele candidatului. De exemplu, un contabil-şef într-o fabrică din ţară câştigă 7.000 lei net (1.500 de euro net – n.red.) pe lună, în timp ce un contabil-şef într-o companie mare, multinaţională, într-unul din oraşele de top din România ajunge la 13.000 de lei net (2.700 de euro net – n. red.) pe lună“, a explicat Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Work Service Group.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt planurile britanicului Dominic Bruynseels cu First Bank, fosta Piraeus Bank

    „Modelul nostru este unul foarte flexibil, cu orientare pe eficienţă şi rezultate. Cred că nimeni nu se aşteaptă la mai puţin din partea unei companii cu acţionariat american. Nu excludem nicio opţiune de dezvoltare a afacerii noastre, dacă costurile sunt corecte. Matricea noastră de succes cuprinde o serie întreagă de acţiuni care ţintesc creşterea şi deciziile sunt întotdeauna raportate la obiective şi rezultate. În acest moment se află în desfăşurare un proces de transformare profund la nivelul organizaţiei, timp în care rămânem deschişi la oportunităţile de extindere”, susţine Dominic Bruynseels, preşedinte executiv al băncii First Bank (fosta Piraeus Bank), controlată de fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    Britanicul Dominic Bruynseels, care are o carieră bancară de aproximativ patru decenii şi a fost CEO al BCR în perioada 2008 – 2012, anunţa încă de la preluarea mandatului de şef al First Bank intenţia de a face „banking în stil american“ şi de a dinamiza piaţa locală.

    „Cea mai importantă dintre misiunile mele, ca CEO al unei companii deţinute de un fond de investiţii, este să duc businessul la potenţialul său maxim de dezvoltare. Planurile noastre de viitor sunt concentrate pe creştere şi pe plusvaloare”, spune acum şeful First Bank.

    Un prim pas pentru extinderea prezenţei americanilor pe piaţa bancară românească a fost anunţat recent, First Bank semnând un acord pentru achiziţia subsidiarei din România a Leumi Bank, după ce înţelegerea israelienilor de la Leumi cu fondul britanic de investiţii Argo a picat.

    După achiziţia Piraeus Bank şi Leumi Bank, fondul american de investiţii J.C. Flowers ar ajunge la o cotă de piaţă după active de circa 1,8% pe piaţa bancară locală, apropiindu-se de liga celor mai mari 10 bănci de pe piaţa românească.

    În ceea ce priveşte o posibilă ascensiune a First Bank în perioada următoare pe locurile 11/12 în topul băncilor locale după active, Dominic Bruynseels speră ca banca să se claseze chiar mai bine. „Sper cu adevărat că ne vom clasa mai bine de atât în viitorul apropiat. Suntem competitivi şi, chiar în această perioadă, punem bazele unei noi organizaţii, mai apropiată de stilul de lucru antreprenorial, mai agilă.”

    Fondul J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru achiziţia Băncii Româneşti (cu capital grecesc), care are o cotă de piaţă de circa 1,5%, după ce BNR nu a aprobat tranzacţia prin care banca românească cu capital maghiar OTP Bank intenţiona să cumpere Banca Românească.

    „Nu avem nicio reţinere în a recunoaşte că suntem interesaţi să achiziţionăm Banca Românească. Dacă o vom cumpăra sau nu, depinde de mulţi factori. În cazul în care apare o oportunitate relevantă, este foarte probabil să cumpărăm o nouă bancă şi avem toată susţinerea investitorului nostru pentru o asemenea operaţiune. În ceea ce priveşte Leumi Bank România, aşteptăm aprobările finale pentru a fuziona cele două bănci. În prezent, lucrăm la finalizarea planurilor astfel încât primii paşi spre integrare vor fi făcuţi cel mai probabil până la finalul acestui an.“

    În mai puţin de un an, First Bank a făcut „paşi importanţi pentru a-şi asigura un viitor solid” în România, după cum povesteşte preşedintele executiv al băncii. „Am lansat un brand puternic printr-o campanie de imagine catalogată de specialiştii de pe piaţa locală de advertising ca fiind una dintre cele mai puternice, memorabile campanii ale pieţei bancare. Am evaluat în detaliu businessul şi am stabilit direcţia în care vom merge, am început un proces de transformare care să reconfigureze banca.”

    Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de perioada similară a anului 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.

    Iar 2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, după cum anticipează Dominic Bruynseels. „În 2019 ne vom concentra pe creşterea volumului de surse atrase, pe extinderea portofoliului de clienţi afluent şi pe integrarea Leumi.”

    Pentru finalizarea tranzacţiei de preluare a Leumi Bank de către First Bank este necesară şi primi-rea aprobărilor de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Vorbind despre tipurile de afaceri care sunt considerate oportune pentru finanţare în România, şeful First Bank spune că banca ar trebui să rămână conectată la „acele activităţi care contribuie la dezvoltarea ţării”. „În calitate de bancheri, avem o datorie morală să contribuim cât de mult putem la dezvoltarea comunităţii din care facem parte. Sectorul IT rămâne o carte câştigătoare – în pofida uşoarelor scăderi de profit estimate în acest domeniu, infrastructura, este vitală pentru România în acest moment, agricultura.”

    Planurile pentru viitor ale First Bank se concentrează asupra creşterii, obiectivul-cheie fiind investiţia.

    „Cuvântul cheie pe termen scurt şi mediu este «investiţie». Investim în digitalizare, în reajustarea proceselor şi sistemelor interne astfel încât să devenim mai buni şi mai eficienţi în deservirea clienţilor. Investim, de asemenea, în dezvoltarea de noi soluţii de servicii bancare online şi ne mobilizăm pentru a asigura capitalul necesar în cazul în care decidem să facem o nouă achiziţie. După finalizarea procesului de achiziţie a Bank Leumi România, vom avea o cotă de piaţă de 1,8%, iar intenţia noastră este să depăşim acest nivel pe segmentele de care suntem interesaţi.”

    Banca are suportul acţionarului majoritar J.C. Flowers pentru o nouă achiziţie, dacă apare o oportunitate relevantă, însă modelul de business este orientat mai mult asupra profitabilităţii decât asupra cotei de piaţă, după cum spune preşedinte executiv al First Bank. „Nu vizăm în mod special o anumită cotă de piaţă; nu este obiectivul nostru principal. Ne interesează mai mult profitabilitatea şi o bună rentabilitate a activelor (ROE).”

    Americanii de la J.C. Flowers au anunţat investiţii în digitalizare de 7,5 milioane de euro la First Bank, dar şi un plan de restructurare prin închiderea unor sucursale şi disponibilizări. Concret, First Bank, care avea în anii trecuţi o cotă de piaţă după active de 1,5% şi ocupa locul 13 în topul bancar local, intenţionează să închidă sau să comaseze 40 de sucursale şi să concedieze 379 de angajaţi. Reţeaua teritorială a băncii este formată din 100 de unităţi bancare şi 1.300 de angajaţi.

    „Tehnologiile digitale şi procesele de restructurare vin, de obicei, împreună. Amintiţi-vă de impactul industrializării. Îndrăznesc să spun că cele două salturi tehnologice din istoria noastră sunt similare. Tendinţa actuală pe piaţa europeană este dispariţia treptată a sucursalelor fizice sub presiunea noilor tehnologii şi a comportamentelor digitale adoptate de clienţii băncilor. Procesul nostru de transformare evoluează conform planurilor şi lucrăm la îmbunătăţirea platformei noastre de mobile şi internet banking, precum şi la alte soluţii bazate pe tehnologie, în paralel cu derularea acestui proces. În acelaşi timp, am iniţiat parteneriate cu furnizorii de soluţii de plată, care fac lucrurile mai simple şi aduc confort clienţilor noştri.” Practic, ceea ce face acum First Bank este o transformare a businessului pentru a deveni mai flexibil, „capabil să se adapteze şi să adopte rapid trendul noilor tehnologii, care domină sectorul bancar global”.

    Referindu-se la jucătorii non-bancari, Dominic Bruynseels susţine că nu-i vede ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie. „Jucătorii nonbancari sunt exemplul perfect pentru a ilustra modul în care alte companii dezvoltă soluţii care tradiţional aparţineau exclusiv sectorului bancar. Nu îi văd neapărat ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie în materie de agilitate şi utilizare a tehnologiei. Nu m-ar surprinde dacă în viitorul apropiat băncile ar achiziţiona companii fintech. O astfel de simbioză ar face ca sectorul bancar să treacă la un nou nivel.”

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.

    În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un matematician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.

    În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank (redenumită First Bank), J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.

    Această tranzacţie s-a înscris în procesul de consolidare a pieţei bancare locale, care a inclus şi alte bănci, precum Bancpost (cu capital elen) – preluată de Banca Transilvania – sau Marfin Bank România – care a fost preluată de familia de armatori greci Vardinogiannis prin intermediul vehiculului fondului de investiţii Barniveld Enterprises.

    Faţă în faţă cu sistemul bancar local

    Despre continuarea consolidării sectorului bancar din România, Dominic Bruynseels spune că este „inevitabilă şi necesară“.

    „Cel mai probabil, unii dintre actorii mai mici de pe piaţă vor fi preluaţi de băncile mai mari, cu un apetit pentru extindere. Este o tendinţă pozitivă pentru piaţa bancară locală, care se va maturiza şi mai mult.” Dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, putem vedea că deja are loc o restructurare a sectorului bancar la nivelul UE şi, potrivit statisticilor BCE, numărul instituţiilor de credit din zona euro a scăzut cu 25% faţă de anul 2008. „Această scădere poate fi explicată, în parte, de ieşirea din sector a băncilor ineficiente şi acest lucru s-ar putea întâmpla şi în România.”

    Şeful First Bank apreciază că sistemul bancar românesc este stabil acum, în pofida turbulenţelor prin care a trecut la începutul anului, cu şanse bune de a rămâne profitabil, cu condiţia să nu apară alte perturbări.

    România este o piaţă foarte competitivă în banking, având în vedere numărul mai mult decât generos al instituţiilor bancare prezente aici, în opinia lui Dominic Bruynseels. Pe piaţa bancară locală activează 36 de bănci.

    „Ne luptăm cu toţii pentru un număr limitat de clienţi eligibili, vizăm cu toţii aceiaşi clienţi retail affluent şi acelaşi bazin de companii solvabile, cu un business solid. Avem nevoie de toate instrumentele de care dispunem pentru a convinge clienţii că suntem alegerea corectă în materie de servicii bancare. Activitatea noastră funcţionează pe încredere şi pe angajaţi ultra competitivi, în spatele cărora stă tehnologia de ultimă ora. Dimensiunea reţelei de sucursale este din ce în ce mai puţin importantă având în vedere preferinţa clienţilor pentru tehnologie şi confort. Clientul bancar este mai matur, mai pragmatic, mai exigent şi mai sofisticat. Clientul bancar din România a învăţat din criza care a afectat sistemul bancar la nivel global şi local.”

    În ceea ce priveşte reglementarea la nivelul sistemului bancar local, şeful First Bank crede că „situaţia a fost echilibrată până acum”. „Sectorul bancar a fost supus unor corecţii în materie de reglementare, corecţii care au venit în mare măsură din relaţia directă cu clienţii. A fost mai degrabă un proces de maturizare. Cred că avem reguli de funcţionare clare şi corecte şi că aceste reguli ar trebui să rămână predictibile pentru a încuraja un business sustenabil.”

    Dar provocările nu lipsesc pentru sectorul bancar românesc în perspectivă.

    „Există mai mulţi factori care ar putea crea dificultăţi sectorului bancar din România. Unii dintre aceştia – posibila stagnare sau chiar scădere a economiei, îmbătrânirea populaţiei – se manifestă la nivel global, în timp ce alţii – cum ar fi subdezvoltarea zonelor rurale – sunt specifici pieţei locale. Băncile locale sunt nevoite să depăşească problemele gradului mare de migraţie a forţei de muncă, reducerea clasei mijlocii, reducerea investiţiilor în economie. Oportunităţile derivă din avansul tehnologiei şi al capacităţii acesteia de a oferi soluţii mobile care pot fi utilizate de oriunde în lume.”

    Cea mai mare dintre provocările sistemului bancar este „recâştigarea încrederii clienţilor”, care a fost sever afectată de anii de criză finaciară, a căror moştenire este încă vie, după cum susţine şeful First Bank. „Trebuie să lucrăm pentru a îndepărta această moştenire şi pentru a fi mai orientaţi către clienţi, decât asupra businessului. Digitalizarea ar trebui să ne lase timpul necesar pentru a face ceea ce ştim foarte bine: să relaţionăm cu clienţii noştri, nu să procesăm tranzacţii.”

    Referindu-se la evoluţia reglementărilor în banking la nivel internaţional, şeful First Bank aminteşte că în sectorul bancar american au existat perioade de reglementare severă, urmate de perioade de relaxare. În timp ce reglementările mai stricte au condus la o perioadă de stabilitate financiară, băncile comerciale au început să piardă teren în faţa instituţiilor financiare mai inovative, precum companiile fintech. În aceste condiţii el apreciază că „a devenit necesar un demers de relaxare a reglementărilor, iar cel mai recent a fost adoptat anul trecut, pentru a abroga unele dintre prevederile Legii Dodd-Frank din 2010, care au fost puse în aplicare după criza financiară”.

    În Uniunea Europeană, arhitectura complexă, postcriză, a mecanismului de supraveghere financiară – cu un număr mare de noi autorităţi, precum şi cu obiective noi de reglementare – ridică îngrijorări din perspectiva funcţionării pe termen lung a pieţei bancare, în opinia lui Dominic Bruynseels. „Sunt puse în discuţie dificultatea intrării pe noi pieţe şi impactul diferenţiat al reglementărilor. Este posibil ca noul regim de supervizare al UE să continue să favorizeze protejarea stabilităţii financiare în defavoarea concurenţei bancare.”

    Vorbind despre viitorul modelului „băncii universale”, Dominic Bruynseels anticipează că „va rezista în timp”, dar se va schimba gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei.

    „Majoritatea băncilor vor continua să lucreze cu toate segmentele de clienţi – persoane fizice, companii etc. – atâta vreme cât aceste categorii vor exprima nevoi de ordin financiar şi vor cere suport bancar. Iar băncile, la rândul lor, au nevoie de venituri şi profituri. Ceea ce se va schimba este gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei. Avem clienţi care preferă tehnologia în derularea operaţiunilor bancare, dar şi clienţi care încă preferă să vină la sucursală pentru că le place interacţiunea umană şi confortul oferit de consultantul bancar pe care îl cunosc de ani de zile. Integrăm tehnologia acolo unde este nevoie să facem acest lucru, dar continuăm să rămânem apropiaţi de clienţii care au nevoie de noi.” Acesta este motivul pentru care First Bank susţine că se poziţionează ca o „bancă tech cu componentă umană”.

    Cine este Dominic Bruynseels

    60 de ani
    Britanic de origine, are o carieră bancară de aproape patru decenii
    A fost recrutat de fondul de investiţii american J.C. Flowers pentru a prelua în 2018 conducerea executivă a First Bank (fosta Piraeus Bank)
    Anterior a condus, în perioada 2008-2012, BCR, care era atunci cea mai mare bancă din România. A fost selectat personal de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, venirea lui la Bucureşti fiind o surpriză (anterior austriacul Andreas Treichl încercase să găsească pentru conducerea BCR un bancher român recunoscut pe piaţa bancară)
    A lucrat 27 de ani în grupul Barclays, un jucător de top pe piaţa bancară britanică
    Are un MBA la Henley Management College din Marea Britanie
    A absolvit Facultatea de Istorie Medievală a Universităţii Durham din Anglia

    Fondul de investiţii american J.C. Flowers ŞI First Bank

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.

    În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un mate­matician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. J.C. Flowers este unul dintre liderii domeniului de private equity, dedicat investiţiilor globale în sectorul financiar. Fondat în 1998, J.C. Flowers & Co. a investit peste 15 mld. dolari în 53 de companii de portofoliu din 18 ţări, în domenii precum cel bancar, asigurări, reasigurări, servicii financiare specializate şi servicii de management al activelor. J.C. Flowers & Co. gestionează active de aproximativ 6 mld. dolari.

    În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank, J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.

    First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.
    Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.

    First Bank operează prin 100 de unităţi bancare şi 1.300 de specialişti, pentru aproximativ 130.000 de clienţi activi.

    2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, conform estimărilor băncii.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ella Kalai, economist-şef { Alpha Bank }

    •   Doctor în economie, Ella Kallai este absolventă a Facultăţii de Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice şi a Facultăţii de Matematică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
    •   S-a alăturat echipei Alpha Bank România în 2001, iar în 2006 a fost numită economist-şef.
    •   Experienţa anterioară celei bancare include poziţii în cadrul departamentelor de cercetare de la Institutul pentru Economie al Academiei de Ştiinţe din Cehia, Université de Paris 1 (Franţa), Center for Integration Studies, Bonn (Germania), Institutul de Tehnică de Calcul din Cluj-Napoca. A obţinut titlul de doctor în economie la Université de Paris 1, Panthéon-Sorbonne, în 2000, Universitatea Carol din Praga şi State University din New York în 2001.
    •   Cariera sa a avut mai multe faţete, dar firul roşu care a făcut legătura între ele a fost cercetarea, indiferent că a fost cercetare în domeniul IT sau în domeniul economic, cercetare fundamentală sau cercetare aplicată.
    •   Regula sa de bază este recunoştinţa către toţi cei care, într-un fel sau altul, au ajutat-o să îşi urmeze drumul.

    Active totale (2017): 15,6 mld. lei
    Profit (2017): 214,7 mil. lei

  • Răzvan Cuc solicită demiterea şefului Aeroportului Otopeni/ Imaginile cu “mizeria de nedescris”, găsită de ministru după plângerile primite de la pasageri

    „Am efectuat in aceasta dimineaţă o vizită inopinată în principala poarta de intrare a României şi anume Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni. Am primit numeroase sesizări din partea pasagerilor nemulţumiţi de ceea ce văd în acest aeroport.

    La fata locului am găsit o mizerie de nedescris în toalete, ziduri rupte, igrasie. Problema scărilor rulante este aşa cum mi-au semnalat-o românii. Scările rulante care ar trebui să deservească pasagerii cu dizabilităţi nu funcţionau, lifturile, la fel. Zilnic, prin acest aeroport trec zeci de mii de pasageri care se lovesc de aceste lucruri.

    La plecări nu exista niciun scaun. Pasagerii sunt nevoiţi sa stea pe marginea scărilor şi pe pervazul geamurilor. Mizeria şi delăsarea pe care le-am găsit aici arată un management defectuos. Arată lipsa unui bun gospodar care să conducă această companie. Lipsa investiţiilor este vizibilă, deşi ar putea sa existe investiţii pentru că aceasta companie are buget generos. Mă declar total nemulţumit de acest management al companiei si cu siguranţă românii merita un altfel de management”, a postat Cuc pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani câştigă Reed Hastings şeful Netflix

    Reed Hastings, CEO-ul Netflix, s-a bucurat de o mărire de salariu impresionantă în 2018, potrivit Fortune.

    Şeful Netflix a câştigat 36,1 milioane dolari anul trecut, o creştere cu 48% faţă de veniturile de 24,4 milioane dolari în 2017. Cea mai mare parte din compensaţia lui a venit sub formă de acţiuni.

    Hastings are un salariu de bază de 700.000 de dolari, dar acţiunile pe care le-a primit anul trecut sunt evaluate acum la 35,4 milioane dolari.

    Vestea cu privire la mărirea salarială a lui Hastings a stârnit controverse în contextul în care Abigail Disney, nepoata lui Roy şi Walt Disney, a spus că i se pare „o nebunie” că Bob Iger, CEO-ul Disney a câştigat 65,6 milioane dolari.

    Netflix a înregistrat performanţe bune în ultimii ani însă compania ar putea fi în punctul culminant în contextul în care rivalii încep să scoată platforme de streaming şi să-şi producă propriul conţinut,m oferindu-l la preţuri mai reduse decât Netflix.

    Astfel, Disney a lansat DisneyĂ, un serviciu despre care presa internaţională scrie că ar putea fura cotă de piaţă de la Netflix.

     

  • Carmen Dan, răspunde acuzaţiilor şefului DGA, Cătălin Ioniţă: E trist că un ofiţer de carieră, care invocă onoarea, îşi pune uniforma în cap în modul ăsta

    “Cătălin Ioniţă, în calitatea sa de director al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, avea toate instrumentele să facă absolut toate verificările referitor la fapte le-a considerat sau, mai nou, le consideră grave. Faptul că iese cu o astfel de poziţie după ce eu am prezentat în activitatea de bilanţ motivele pentru care eu consider că această structură importantă a ministerului trebuie să fie mai eficientă mi se pare cel puţin duplicitar. În aceeaşi notă, dacă-mi permiteţi, privesc şi faptul că acum consideră că este oportun să prezinte public un raport în care menţionează că nu a fost de acord să preia funcţia de şef al Poliţiei Române. Asta înseamnă că, probabil, aş putea să deduc, urmând firul logic al acţiunilor lui Ioniţă, că a existat un raport după fiecare discuţie cu mine sau cu premierul din acea dată”, a declarat, luni, Carmen Dan, la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    Ministrul a mai spus că raportul transmis de Cătălin Ioniţă nu este înregistrat nici la Ministerul Afacerilor Interne şi nici la Guvern, aşa cum ar fi fost firesc, menţionând că la Palatul Victoria sunt înregistrate doar două rapoarte ale acestuia, unul din 9 ianuarie şi celălalt din 17 ianuarie.

    “Este posibil ca domnul Ioniţă să aibă foarte multe rapoarte după orice discuţie pe care a avut-o în acea perioadă cu mine sau cu premierul de la acel moment. Cert este că la Guvern, la primul-ministru, sunt două acorduri, sper să nu greşesc, unul este din data de 9 ianuarie şi altul din data de 17 ianuarie”, a completat Carmen Dan.

    Ministrul a precizat că acum este de părere, mai mult ca oricând, că decizia de reorganizare a Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) este una necesară. “I-am solicitat să vină dânsul, în calitate de director, cu o formulă de reorganizare. Nu am făcut altceva decât să respect o cale normală şi firească”, a completat Carmen Dan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul unui important şef de fond de investiţii: Tesla este la un pas de eşec. Promisiunea lui Elon Musk nu s-a materializat

    David Einhorn, şeful fondului de investiţii Greenlight Capital a trimis o scrisoare clienţilor fondului său de hedging care vorbeşte despre lipsa cererii, reduceri de preţ “disperate”, concedieri, închideri de magazine şi de centre de servicii, precum şi de reducerea cheltuielilor de capital, dar şi de un nou efort de a distrage investitorii hiperbolizând capabilităţilor maşinilor autonome, relatează  Reuters.

    “Credem că acum, chiar acum, compania pare să fie la un pas de eşec”, spune scrisoarea. Greenlight mizeză pe scăderea acţiunilor Tesla, un pariu profitabil acum, în condiţiile în care preţul acţiunilor Tesla a scăzut de la 332,80 dolari la 279,86 dolari în primul trimestru. Vineri, acţiunile Teslei tranzacţionau în jur de 268 dolari pe acţiune.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.