BusinessMagazin

Tag: scumpire

  • Uluitorul drum al motorinei spre pragul de 9 lei pe litru: de la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 50% şi nu există niciun semn că lucrurile se vor opri aici

    ♦ Saltul spectaculos făcut de preţul carburanţilor nu reflectă evoluţia barilului de petrol în sine, cât mai ales pe cea a cotaţiilor produselor petroliere.

    În zona Barbu Văcărescu, Bucureşti, nicio staţie nu mai comercializează motorină standard sub preţul de 9 lei pe litru. Cel mai scump litru de motorină se găsea la finalul săptămânii trecute în continuare în staţiile MOL din zonă, în timp ce carburant ceva mai ieftin putea fi cumpărat de la benzinăriile Petrom sau Lukoil.

    Comparativ cu începutul acestui an, litrul de motorină este cu aproape 50% mai scump, o dinamică nemaiîntâlnită la nivel de piaţă. Spre exemplu, în zona bunurilor de larg consum laptele s-a scumpit cu 7,4% în primele trei luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut, doar hrana pentru animale având un ritm mai accelerat de scumpire, de 34%, în perioada analizată, conform unor date GfK.

    La nivelul UE, la începutul acestei luni a fost anunţat cel de-al şaselea pachet de sacţiuni împotriva Rusiei, inclusiv cu privire la petrolul rusesc. „Această decizie va duce la reducerea efectivă, cu aproximativ 90%, a importurilor de petrol din Rusia către UE până la sfârşitul anului“, au anunţat liderii europeni.

    În 2021, UE a importat ţiţei în valoare de 48 de miliarde de euro şi produse petroliere rafinate în valoare de 23 de miliarde de euro din Rusia. La nivelul UE, dependenţa de importurile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile mai recente ale Comisiei Europene aferente anului 2020, iar Rusia reprezintă un sfert din aceste importuri. Astfel, consecinţele unui embargo pe petrolul rusesc sunt în continuare greu de estimat, dar este de aşteptat ca presiunea pe preţ să rămână extrem de ridicată.

     

  • Împrumuturile vor fi din ce în ce mai scumpe pentru guverne şi consumatori: inflaţia este încă departe de vârf, iar valul de creşteri de dobânzi a devenit global şi este abia la început

    În Polonia, oamenii aruncă la gunoi din ce în ce mai puţină mobilă, mai puţine electrocasnice sau alte obiecte mari. În Marea Britanie, preţurile locuinţelor au luat-o în jos după o explozie puternică în ultimii doi ani „ traiul s-a scumpit prea mult, iar consumatorul se gândeşte de trei ori înainte să ia un credit. Acestea sunt efectele unor valuri de inflaţie care au forţat băncile centrale ale lumii să dezlănţuie şi ele cel mai mare val de majorări de dobânzi din ultimele decenii. Iar ciclul de scumpire a creditului este abia la început, spun analiştii.

    Nu este încă o tendinţă atât de generalizată cum a fost marea încetinire economică sincronizată de dinainte de criza produsă de pandemie pentru că, spre exemplu, Banca Centrală Europeană încă n-a ridicat dobânda de politică monetară, adică

    n-a scumpit creditul. Dar o va face cel mai probabil în iulie. Iar banca centrală a Chinei reduce dobânzile pentru a stimula creşterea economică. Fiind uzina lumii, economia chinezească simte mai slab valul de scumpiri de la nivel global şi tinde să exporte inflaţie. Acolo, guvernul se concentrează pe creşterea economiei încă frânată de COVID.

    Prin urmare, inflaţia influenţează multe, de la costul creditării la costul vieţii şi comportamentul consumatorului. Dacă BCE umblă la dobândă va trebui să înceteze şi achiziţiile de active cu care ţine jos costurile de finanţare ale guvernelor din zona euro. Astfel, investitorii şi guvernele se pot aştepta ca din iulie încolo să se mărească decalajul dintre preţul creditului pentru economiile considerate mai slabe cum sunt Spania, Italia, Grecia şi Portugalia şi preţul la care se împrumută Germania. Pentru economiile vulnerabile, va fi mai scump. Prin urmare, se pune întrebarea cât timp preţurile vor mai continua să crească accelerat?

    BCE a întâmpinat actualul val de inflaţie cu optimism, promovând mesajul că va fi doar trecător. Dar n-a fost aşa, iar scumpirile au depăşit diferitele vârfuri propuse de economişti de top. În zona euro, inflaţia creşte de 10 luni consecutive, iar cei mai mulţi economişti se aşteaptă ca tendinţa să continue.

    Cele mai recente date arată că în Spania ritmul scumpirilor a accelerat în mai, spre surprinderea multora. Estimările pentru zona euro arată cea mai înaltă cotă de la înfiinţarea uniunii monetare, scrie Financial Times. O cauză majoră a scumpirilor generalizate este energia mai scumpă ca urmare a şocurilor invaziei ruse din Ucraina. Dacă în urmă cu doar o jumătate de an gândul că  preţurile petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari pe baril îngrozea, ieri cotaţia a trecut pragul de 120 de dolari pe baril.

    Strategii de la Bank of America apreciază că pentru ţiţeiul Brent, referinţa internaţională, cotaţiile pot trece şi de 150 de dolari dacă exporturile ruse scad brusc, notează Reuters. Accelerarea inflaţiei – la aproape 8% în zona euro şi Germania – şi perspectiva ca aceasta să continue forţează băncile centrale să promită că vor acţiona fără întârziere. La BCE, dezbaterile sunt despre cât de agresivă să fie înăsprirea politicii monetară după luni preţioase de întârziere a unui răspuns. Guvernatorul băncii centrale olandeze propune creşterea dobânzii cu o jumătate de punct procentual dintr-un foc, aşa cum a făcut şi Rezerva Federală americană, care a declarat război total inflaţiei. Economistul şef al BCE, Philip Lane, şi preşedinta băncii, Christine Lagarde, vor o reacţie mai domoală şi treptată, cu majorări de 25 de puncte de bază în iulie şi septembrie. Astfel, dobânda de politică monetară ar fi scoasă din teritoriul negativ după mulţi, mulţi ani. Nemţii ar vrea creştere în trei etape pentru ca dobânda să fie adusă peste zero până la finalul anului. Dar în comparaţie cu ce se întâmplă la nivel global, BCE pare să acţioneze prea lent.

    Costurile creditării cresc în cea mai mare parte a lumii, semn că era banilor ieftini apune, arată FT. Băncile centrale majorează dobânzile rapid în ceea ce reprezintă cel mai amplu val de înăsprire a politicii monetare din ultimele două decenii. În ultimele trei luni, băncile centrale au anunţat peste 60 de creşteri de dobânzi după ce în ultimul deceniu în economiile avansate dobânzile au stat la minime istorice. Jennifer McKeown, analist la Capital Economics, spune că băncile centrale au creat „cel mai coordonat ciclu de înăsprire de decenii“. Mulţi analişti cred că acesta este doar începutul unui val de scumpire a creditului. McKeown spune că se aşteaptă ca din 20 dintre cele mai mari bănci centrale ale lumii, 16 să majoreze dobânzile în următoarele şase luni. Cele mai agresive vor fi cele din SUA şi Marea Britanie.

  • Mâncarea riscă să se scumpească şi mai mult cu fermierii copleşiţi de crize după crize după crize

    Îngrăşămintele au ajuns să coste cât o parcelă de teren, se plâng fermierii greci, care protestează cerând cu disperare susţinere financiară suplimentară pentru a face faţă creşterii dramatice a preţurilor energiei, care împinge în sus costurile carburanţilor şi îngrăşămintelor. Situaţia se resimte în întreaga Europă, dar şi la nivel mondial. În Grecia, creşterea preţurilor pentru multe alimente de bază este alcătuită din două cifre. Iar povara resimţită de fermieri este pe cale să crească şi mai mult, după ce un producător de potasă din Belarus, care reprezintă o parte majoră din livrările globale, a declarat forţă majoră, iar preţurile erbicidelor riscă să o ia în sus.

    În Grecia, tractoarele au devenit simbol al neliniştii, potrivit AP. De săptămâni, acestea sunt parcate de-a lungul autostrăzilor ţării, proprietarii acestora ameninând să blocheze traficul dacă nu vor primi ajutor din partea guvernului.

    „Îngrăşămintele de exemplu: anul trecut, plăteam 500 de euro pe tonă. Acum, e ca şi când am cumpăra o bucată de pământ. Costă între 1.700 şi 1.800 de euro“, arată Dimitris Kakalis, un fermier grec care s-a alăturat protestelor.

    Iar criza îngrăşămintelor, provocată de urcuşul abrupt al pre­ţurilor energiei, este pe cale să se am­plifice. JSC Belaruskali din Belarus a declarat recent forţă majoră, anunţând că nu-şi va putea respecta contractele, notează Bloomberg.

    Absenţa livrărilor din Belarus va avea consecinţe importante.

    Potasa este un nutrient important pentru porumb şi soia. Îngrăşămintele mai scumpe vor creşte costurile legate de producţia de alimente şi vor contribui la creşterea inflaţiei la nivel mondial.

    „Contractele globale pe potasă s-au stabilizat la cel mai ridicat preţ din 2008, anunţând un nou an de inputuri scumpe pentru fermieri“, arată Alexis Maxwell, analist la Green Markets. „Sancţiunile americane împotriva Belarusului au eliminate de asemenea un competitor cheie“.

    În acelaşi timp, preţul celui mai important erbicid din lume riscă să crească puternic, producţia de alimente urmând astfel să devină şi mai costisitoare.

    Un furnizor major al unui ingredient din glifosat, un erbicid utilizat pe scară largă de cultivatorii de porumb, soia, bumbac din întreaga lume, şi-a suspendat producţia din cauza unor probleme de ordin mecanic, iar reparaţiile ar putea dura trei luni. Bayer, producătorul Roundup, al cărui ingredient activ este glifosatul, a declarat forţă majoră, însemnând că ar putea să nu-şi respecte acordurile de vânzări.

    Astfel ar putea apărea un deficit de ofertă, potrivit companiei de analiză AgbioInvestor, cât şi creşteri de preţuri într-o perioadă în care fermierii se confruntă deja cu costuri în creştere pentru orice, de la seminţe, la îngrăşăminte.

    „Fermierii vor fi sub presiune pe un număr de pieţe importante“, unde costurile sunt în creştere, avertizează AgbioInvestor.

     

  • Inflaţia este de neoprit în Europa. Până şi berea se va scumpi, semnal că explozia preţurilor este pe cale să degenereze într-o nouă criză

    În Italia, electricitatea s-a scumpit cu 94% de la începutul anului, iar gazele cu 131%. Autorităţile au promis miliarde de euro pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei, dar scumpirile sunt mereu cu un pas mare înainte.

    În Ungaria, în ianuarie mâncarea s-a scumpit cu peste 10%. Preţurile uleiului pentru gătit au sărit în sus cu 33%, cele ale făinii cu 31%, iar ale pâinii cu 18%. Guvernul de la Budapesta a plafonat preţurile în magazine, dar i se reproşază că nu a tăiat şi TVA. În Polonia, partidul de guvernământ a redus TVA chiar şi până la 0 la mâncare, care s-a scumpit doar „moderat“, după cum au observat analiştii. Însă au început să iasă în evidenţă preţurile transportului, în special al  celui pe calea ferată.

    Din Marea Britanie după Brexit a venit vestea că standardele de viaţă au scăzut în decembrie cu cel mai rapid ritm din ultimii opt ani, de când Europa trecea printr-o criză a datoriilor care a degenerat într-o criză a ine­ga­lităţilor sociale şi a încrederii în instituţiile europene. Percepţia acestor inegalităţi şi neîncrederea sunt motive ale votului pentru Brexit din 2016. Erodarea standardelor de viaţă este efectul inflaţiei.

    În Franţa, o economie care rezistă surprinzător de bine în faţa valului inflaţionist global, tradiţionala franzelă îndură şi ea creşterea costurilor. Este un aliment la care francezii se întorc mereu şi mereu în vremuri de restrişte şi de aceea a devenit un simbol istoric. De decenii produsul simplu rezultat din amestecul de făină cu apă are acelaşi preţ, iar în actualul mediu inflaţionist brutarii fac eforturi dureroase să păstreze tradiţia. Pentru alte produse însă este liber la scumpiri.

    Dar cea mai îngrijorătoare veste pentru gu­vernanţii şi economiştii europeni vine de la marii producători de bere. Spre exemplu, colosul Heineken a avertizat că se confruntă cu cea mai dificilă inflaţie din ultimul deceniu şi că există pericolul ca aceasta să taie pofta consumatorilor de bere. Pe lângă faptul că noile probleme apar când industria barurilor şi res­taurantelor este încă în perioada de re­venire după şocurile provocate de lockdown-urile din pandemie, reducerea con­su­mului de bere are o semnificaţie aparte. Berea, la fel ca pâinea, a devenit un aliment social. Este chiar mai mult de atât. Este un liant social.

    Reducerea consumului de bere semnali­zează probleme în altă parte, cum ar fi la ni­velul puterii de cumpărare. Heineken a anunţat că va majora „curajos“ preţurile pentru berea pe care o produce în încercarea de a amortiza scumpirea materiilor prime şi ener­giei şi costurile „nebuneşti“ ale trans­portului. Este foarte probabil ca acest lucru să descurajeze cererea din partea gospodăriilor şi aşa presate de facturile mai mari la energie şi încălzire şi de creşterea preţurilor alimentelor, hainelor şi altor servicii, notează Bloomberg.

    „Dacă analizezi inflaţia pe care o simţim acum, este cea mai puternică din ultimii zece ani şi nu se manifestă doar la nivelul categoriei produselor noastre – s-ar putea să fie şi o problemă macroeconomică“, a ex­plicat Dolf van den Brink, CEO al Heineken.

    La începutul acestei luni şi concurentul Carlsberg a emis mesaje pesimiste referitoare la perspectivele din industria de profil. Van den Brink s-a plâns în special de scumpirea aluminiului cu 50% în doar o lună şi un pic. Cotaţiile orzului s-au dublat.

    Germania este cea mai mare ecomomie europeană, dar îşi are săracii ei, iar inflaţia îi loveşte cel mai dur tocmai pe aceştia.

    ONG-urile au semnalat creşterea cererii pentru serviciile băncilor de alimente şi pentru ajutor financiar cu întreţinerea. Organizaţiile de caritate spun că sprijinul oferit de guvern nu este suficient, iar ziarul cel mai popular din Germania, Bild, dă vina, pentru preţurile prea mari, pe Banca Centrală Europeană, care nici acum nu are un calendar clar pentru majorarea dobânzilor, principalul instrument de frânare a inflaţiei.

    BCE a refuzat mult timp să dea semnalul majorărilor de dobânzi, la început insistând că factorii care stau la baza inflaţiei sunt doar trecători, apoi arătând că se teme că dacă acţionează prea de­vre­me riscă să frâneze nu doar inflaţia, pe care timp de un deceniu n-a reuşit s-o învie, ci şi revenirea economică.

    Dar acum tocmai pre­ţu­rile mai mari erodează creş­terea economică. Şi abia acum cercetătorii bă­n­cii centrale a zonei euro au des­coperit că o posibilă în­răutăţire a crizei gazelor poate diminua activitatea economică în regiune şi agra­va şocul creat de preţurile prea ridicate ale energiei.

    Un studiu al BCE a găsit că lovitura dată de o penurie de gaze s-ar simţi cel mai dur în Slovacia, Austria şi Portugalia. Imune vor fi Olanda şi Belgia. Între timp, în SUA, administraţia preşedintelui Joe Biden ia în considerare suspendarea taxelor pe benzină pentru a stopa accelerarea inflaţiei. Iar SUA sunt exportatoare de petrol şi gaze naturale, cu o industrie a rafinării foarte bine dezvoltată.

     

  • Unele pieţe nu funcţionează libere

    Scumpirea energiei şi a gazului natural din ultimul an, tendinţă vizibilă încă din martie, anul trecut, scoate la iveală multiple anomalii ale pieţelor din România, dar şi A statului de a gestiona din timp o criză care acum duce în corzi toată economia.

    „Reglementaţi preţul. S-a scumpit apa pe Dunăre? S-a scumpit cărbunele? S-a scumpit combustibilul nuclear? Nu. Uitaţi de piaţa liberă în energie şi reglementaţi preţul. Energia este vitală pentru toţi“, spunea săptămâna trecută, Ştefan Gadola, unul dintre fondatorii EnergoBit.

    Circa 80% din toată producţia de energie a României este în mâinile statului şi jumătate din producţia de gaze, dar în timp ce producătorii colectau profituri de vis, sub protecţia lipsei de acţiune a autorităţilor locale, restul economiei ceda sub presiunea celor mai mari preţuri din istorie.

    Iar pentru ca toate pieţele să funcţioneze, altele strategice trebuie să lucreze în interesul lor. Energia este una dintre ele.

    Roxana Petrescu este guest editor


     

  • Graficele anului 2021. De la explozia preţurilor la energie, la locuinţe din ce în ce mai scumpe şi până la un nou an de boom în electroIT

    Cum se vede anul 2021 în piaţa de energie, în retail, pe piaţa imobiliară şi în zona de fuziuni şi achiziţii.

     

    Explozia preţurilor la energie

    Încă de la începutul anului a fost vizibilă ascensiunea fără precedent a preţului certificatelor de emisii de CO2, cu impact direct pe preţul energiei, dar abia în a doua jumătate a anului lucrurile au devenit certe. Energia electrică a ajuns în 2021 un bun de lux, la fel şi gazul natural. În cazul României, măsurile au fost întârziate în contextul în care agenda politică a fost ocupată cu lupte interne, congrese în plină pandemie sau moţiuni de cenzură. (Roxana Petrescu)

     

    2021, un an cu aproape 400 de magazine noi şi investiţii de 1 mld. euro ân comerţul modern 

    Cele mai multe reţele de comerţ modern din România şi-au continuat dezvoltarea în 2021, astfel fiind deschise aproape 400 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate noi. În total, jucătorii străini au scos din buzunare circa 1 mld. euro pentru investiţii, arată estimările ZF pe baza datelor oferite de companii. Este vorba de bani ce au mers atât către deschideri de magazine şi remodelări ale unor unităţi deja existente, cât şi către achiziţii de terenuri sau construcţia de depozite noi.

    Grupul german Kaufland a avut în 2021 un buget de investiţii pentru România de peste 375 mil. euro, acesta fiind un nivel record pentru cei 16 ani de prezenţă. Spre comparaţie, anul trecut nemţii au investit circa 300 mil. euro, iar în 2019 suma a fost de 200 mil. euro.

    Retailerul cu preţuri mici Penny, activ pe segmentul de discount, a pariat pe plan local circa 100 mil. euro în acest an, iar pentru viitorul apropiat are un buget de 1 mld. euro pentru România.

    Totodată, în al doilea an marcat de pandemia de COVID-19, discounterul german Lidl, liderul comerţului local după cifra de afaceri, a avut cel mai alert ritm de expansiune de la intrarea pe piaţă în urmă cu circa un deceniu. Acestea sunt doar trei exemple privind dezvoltarea locală care a avut loc şi în pandemie şi care va continua.

    Estimările sunt că 2022 va fi anul cu cea mai alertă expansiune de până acum – peste 500 de unităţi noi – şi cu investiţii de cel puţin 1 mld. euro. Competiţia e tot mai acerbă şi lupta pentru consumatori şi banii lor se dă pe toate fronturile. (Cristina Roşca)

     

    Consumul privat „duduie”, evoluţia din 2021 fiind a doua cea mai bună din ultimii 14 ani

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut în primele zece luni din acest an (cele mai recente date), în serie brută, cu 11,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Aceasta este a doua cea mai bună evoluţie de după 2008, fiind depăşită doar de performanţa consumului din 2006, de 13,5%.

    Anul 2021 a fost al doilea an consecutiv marcat de pandemia de COVID-19 care a lovit din plin întreaga lume în primăvara lui 2020. Totuşi, evoluţia pozitivă a consumului privat poate fi explicată printr-o serie de factori. Pe de-o parte, baza de pornire (2020) a fost joasă, mai ales în lunile de lockdown, când oamenii au fost precauţi în achiziţii. În al doilea rând, unele domenii precum moda, spre exemplu, au fost afectate pe tot parcursul anului trecut de pandemie, aşa că 2021 a reprezentant un prim pas către revenire. A contat şi faptul că au existat mulţi bani în piaţă care au mers către consum, către achiziţii de alimente, electrocasnice şi mobilă, apetitul românilor rotunjind conturile retailerilor de aproape orice fel. Nu în ultimul rând, inflaţia – o problemă tot mai presantă în semestrul secund din acest an – se vede şi ea în consumul privat care ia în calcul atât expansiunea retailerilor, cât şi creşterile de preţuri. (Cristina Roşca)

     

    Preţurile apartamentelor continuă să crească

    Preţurile apar­ta­men­telor vechi cu 3 camere din Capitală au revenit în noiembrie pe o pantă ascendentă şi au crescut, în medie, cu 100 de euro sau 0,1% faţă de octombrie la 98.400 de euro, după o scădere de 500 de euro în luna anterioară, potrivit da­telor companiei de consul­tan­ţă imobiliară SVN Româ­nia.

    Din cele 20 de cartiere luate în calcul, doar trei au scăzut în noiembrie faţă de octombrie, iar două au scăzut, în timp ce restul au rămas constante.

    Raportat la noiembrie 2019, creşterea este de 3,3% sau 3.150 de euro, acesta fiind şi cel mai scăzut ritm de creştere din ultimele 12 luni. Ritmul de creştere a încetinit treptat în acest an, pe măsură ce economia a fost afectată de pandemie. Spre comparaţie, cele mai bune luni au fost ianuarie şi februarie, cu creşteri de 5,4% şi 5,8%. (Bogdan Alecu)

     

    Piaţa de M&A a fost pe val în pofida pandemiei. Investitorii au avut cash să cumpere, iar antreprenorii au avut dorinţa să vândă cât preţurile sunt sus

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii a avut un an foarte bun în 2021 în întreaga lume, iar România nu a făcut excepţie. Pandemia de COVID-19 nu a reprezentat o piedică pentru investitorii financiari sau strategici care, pentru că stăteau pe cash, au decis să cumpere afaceri în domenii variate precum IT, energie (în special verde), industrie alimentară (start-up-uri care pariază pe mâncare „verde” – alternative din plante la proteina animală, dar nu numai) ori imobiliare.

    Din datele ZF pe baza informaţiilor din piaţă, pentru România, 2021 a fost un an mai bun decât precedentul în termeni de M&A. Piaţa a fost lovită temporar de lockdown şi de toate celelalte restricţii din primăvara lui 2020. În acest an, deşi restricţiile au continuat să fie impuse şi ridicate, omenirea a început să trăiască cu ele, aşa că businessul a trebuit să meargă mai departe. Cu ajutorul tehnologiei, cu mult mai puţine întâlniri fizice, tranzacţiile au avut loc, iar în cazul României s-a putut remarcat pe de-o parte o efervescenţă pe segmentul fondurilor de private equity locale şi regionale, iar pe de alta o dorinţă a antreprenorilor locali de a vinde într-o perioadă în care preţurile sunt sus. În acest context, piaţa este estimată de ZF a fi în creştere faţă de 2020 atât în volum, cât şi în valoare, la 160 de dealuri cu o valoare cumulată de 5 mld. euro. (Cristina Roşca)

     

    Vânzările de electroIT şi-au continuat creşterea în 2021, urcând la un pas de 4,5 mld. euro

    Românii au cheltuit anul acesta circa 4,5 mld. euro pe frigidere, televizoare, produse IT, echipamente de birou sau aspiratoare, piaţa continuând să crească susţinut în al doilea an marcat de pandemie pe fondul faptului că oamenii au stat mai mult acasă şi au investit în propria locuinţă. Astfel, vânzările au crescut în 2021 versus 2020 cu circa 15% arată estimările ZF pe baza informaţiilor oferite de jucătorii din domeniu.

    Spre comparaţie, piaţa de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 12,5% în primul an de pandemie faţă de anul 2019, conform studiului GfK Pulse România. La debutul pandemiei, jucătorii din piaţă mizau pe scăderi de 30-50%. În realitate însă, vânzările au bătut record după record, atingând valoarea de 4,5 mld. euro în 2021, un nivel istoric pentru România.

    Totuşi, piaţa s-a confruntat cu o serie de probleme în acest an, respectiv lipsa stocurilor la furnizori din cauza crizei semiconductorilor şi creşteri mari de preţuri pe întreg lanţul. Nu au lipsit nici întârzierile în cazul transportului care s-a scumpit la rândul său. Iar asta în condiţiile în care cererea a fost la cote maxime. (Cristina Roşca)

  • Scumpiri în lanţ: După ce preţul gazului a explodat, urmează ca energia electrică să se scumpească VIDEO

    Există semnale din piaţa energiei care indică că preţul gazului s-ar putea stabiliza. Cu toate acestea, există o nouă problemă cu care consumatorii s-ar putea confrunta în 2022, aceasta fiind majorarea preţului la energie electrică.

    „În primul rând piaţa noastră este cuplată cu pieţele vecine, iar pieţele vecine depind mult de preţul gazului.Se spune că preţul gazului se va calma, dar preţul energiei electrice nu neapărat şi aici într-adevăr nu trebuie uitat că preţul energiei electrice în ţările în care producătorul marginal este un poluant conţine costuri tone de CO2” a declarant Valeriu Binig, preşedintele Comitetului pt Energie, AmCham, la ZF Live.

     

  • Dacia anunţă preţul pentru Jogger, cel mai nou model produs la Mioveni şi scumpeşte Dusterul

    Dacia Jogger, modelul crossover cu 7 locuri care înlocuieşte în gamă Logan MCV şi Lodgy are un preţ de pornire de 13.990 de euro cu TVA pentru versiunea Essential în configuraţie cu 5 locuri, echipată cu motorul ECO-G 100 şi 16.950 Euro (TVA inclus) pentru versiunea Comfort în configuraţie cu 7 locuri, echipată cu motorul TCe 110.

    în ceea ce priveşte Seria Limitată „Extreme”, aceasta afişează preţuri cuprinse între 16.800 Euro (TVA inclus) în cazul variantei cu 5 locuri şi motorizare ECO-G 100 şi 18.000 Euro (TVA inclus) pentru configuraţia cu 7 locuri şi motorizare TCe110. Garanţia oferită este de 3 ani sau 100.000 km. Primele livrări sunt programate în luna martie 2022.

    Jogger dispune de două motorizări: propulsorul cu alimentare mixtă benzină/GPL ECO-G 100 şi noul motor TCe 110 cuplat cu o cutie de viteze manuală cu şase trepte. Ambele motoare sunt echipate cu sistemul Start & Stop şi sunt conforme normei Euro 6D Full.

    În toamna acestui an a fost “ajustat” şi preţul noului SUV Duster – acesta costa 13.900 de euro în momentul lansării, la final de august 2021, însă acum preţul de pornire al acestuia a urcat la 14.200 de euro. Spre comparaţie, în momentul lansării, în 2010, maşina pleca de la 10.500 de euro – însă cu o listă a dotărilor mult mai săracă.

    Jogger, noul vehicul de familie al gamei Dacia, poate fi comandat începând cu data de 1 Decembrie în întreaga reţea de agenţi autorizaţi ai mărcii.

    Prezentat în premieră mondială la începutul lunii septembrie la Salonul Internaţional al Mobilităţii de la Munchen, Jogger este disponibil pe piaţa din România în două configuraţii – cu 5 şi cu 7 locuri – şi în două versiuni de echipare: Essential şi Comfort. Acestora li se adaugă, încă de la lansare, o serie limitată, intitulată „Extreme”, care cuprinde elemente de design specifice.

     

     

  • Industria alimentară se confruntă cu un şoc fără precedent. Tot ce se putea scumpi se scumpeşte: energia, combustibilul, munca, materiile prime

    Ungaria se confruntă cu o penurie de făină. Companiile de morărit anunţă scumpiri de 40%, iar poducătorii de pâine vor ridica preţurile cu peste 10%. Ungaria este în situaţia aceasta deşi este un stat propice agriculturii, investeşte în acest sector, nu este sărac şi nu este izolat de pieţele externe.

    Probleme asemănătoare au multe alte economii din diverse părţi ale lumii. Aceasta pentru că economia alimentară modernă nu a mai avut de-a face cu forţe precum cele care o modelează în prezent: toate componentele de cost, cum ar fi energia, combustibilul, munca, materiile prime au crescut drastic şi toate în acelaşi timp, după cum scrie Hungary Today. Preţurile grâului cresc din SUA şi până în Rusia, atingând niveluri record în Europa şi conducând la scumpirea pâinii. Iar situaţia nu se va ameliora prea curând, după cum a concluzionat Bloomberg.

    Culturile de grâu, cele mai întinse ca suprafaţă din lume, au fost lovite anul acesta de secetă, îngheţ şi ploi puternice. Cele ale prin­cipalilor exportatori n-au făcut excepţie. Acest lucru a condus la reducerea cantităţilor de făină disponibile pentru produse variind de la pizza la pâinea franţuzească şi pastele făinoase italiene sau turceşti. Iar oferta limitată când cererea este mare duce la creşterea preţurilor.

    Experţii sunt îngrijoraţi că recoltele aşteptate de la Argentina şi Australia nu vor reuşi să aducă suficientă materie primă pe piaţă pentru a o detensiona. „Iar situaţia se poate înrăutăţi“, spune Carlos Mera, analist pe agricultură la Rabobank. „Cu cât preţurile se duc mai sus, cu atât mai multă frică pătrunde pe piaţă, iar cumpărătorii sunt tentaţi să se lase pradă panicii.“

    În Australia, grâul s-a scumpit până la un nivel record deoarece prognozele meteo anunţă ploi abundente care pot afecta calitatea recoltelor. Bursa de mărfuri din Chicago, unde preţurile grâului au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii nouă ani, este asaltată de cumpărători străini.

    Cererea este şi ea la niveluri record. „Lumea a consumat în ultimii doi ani mai mult grâu decât a produs, ceea ce a dus la micşorarea rezervelor finale“, explică pentru Barronís Jake Hanley, analist la Teucrium. „Cererea este puternică pentru că grâul este folosit în primul rând pentru consumul uman.“ Deşi pe piaţa globală grâul nu este o materie primă rară, cantităţi mari sunt blocate în ţări precum China, care nu exportă.

    Grain Central estimează că stocurile de grâu ale SUA şi Canadei, doi producători de talie mondială, se îndreaptă spre cele mai joase cote din 2007-08, deşi exporturile ambelor state s-au redus.

    În Ucraina, un alt mare exportator de grâu, stocurile sunt constante. În Rusia, piaţa se contractă pe partea de ofertă din cauza recoltei slabe şi a exporturilor puternice către Orientul Mijlociu.

    Reuters menţionează analişti care spun că exporturile din Uniunea Europeană au o viteză care probabil că nu va mai putea fi susţinută mult timp. Pentru a preveni o penurie de faină acasă, Moscova a început anul acesta să suprataxeze exporturile şi a semnalizat că ar putea introduce limite de export.

    Peste toate acestea se suprapune creşterea preţurilor îngrăşămintelor agricole, a căror producţie este afectată de criza gazelor naturale din emisfera nordică. O penurie de îngrăşăminte chimice riscă să afecteze însămânţările de toamnă şi primăvară şi astfel producţia de grâu.

    În Ungaria, făina a ajuns o materie primă disponibilă în cantităţi insuficiente, ceea ce probabil va duce la scumpirea pâinii cu 10-15% anul viitor în condiţiile în care companiile de morărit şi panificaţie vor majora preţurile cu 40%.

    Tona de grâu şi porumb aproape că s-a dublat de la începutul acestui an, după o perioadă de 7-8 ani de stabilitate, spune D·vid Hollosi, analist of Takarekbank. În Ucraina, deşi această ţară este unul dintre cei mai mari producători, dar şi exportatori, de grâu din Europa, pâinea s-a scumpit cu 20% faţă de anul trecut, potrivit UkrinForm. Dacă la acest lucru de adaugă scumpirea cu 70% a uleiului de floarea soarelui şi cu 50% a zahărului, atunci se poate vorbi de o inflaţie la alimente devastatoare pentru o economie care încă se reechilibrează după războiul din estul industrializat cu forţele separatiste. Dar nici în economiile mai prospere gospodăriile nu vor fi ocolite de şocul inflaţiei la alimente, scrie Reuters, care menţionează exemplul scumpirii pastelor făinoase în Franţa şi Italia. Ce e mai rău urmează să vină pentru acest sector. În New York, costurile mai mari scumpesc, sau reduc, dimensiunile emblematicei felii de pizza de 1 dolar. Producătorii se plâng că toate costurile care puteau creşte au crescut: făina în primul rând, s-a scumpit, brânza la fel, tot aşa şi roşiile, mănuşile, ambalajele, şerveţelele, combustibilul, forţa de muncă. Preţurile unora din materiile prime s-au dus în sus într-un an şi cu 200%, notează The New York Post. Usturoiul s-a scumpit cu 400%.

     

  • Simpa, una dintre cele mai vechi fabrici de pâine din Sibiu: Noi nu am scumpit pâinea şi am observat că a crescut uşor volumul de vânzări

    Reprezentanţii Simpa, o companie cu tradiţie pe piaţa de panificaţie, fiind una din cele mai vechi fabrici de profil din Sibiu, deţinută majoritar de Maria Agârbicean (98%) şi administrată de Alexandru Agârbicean, spun că nu au majorat preţul pâinii, deşi costurile cu producţia au crescut, pentru că aşteaptă să vadă care este reacţia pieţei.

    „Ni s-a scumpit mult făina, iar preţul gazului s-a triplat. Noi nu am scumpit pâinea, pentru că aşteptăm reacţia pieţei. Am observat că a crescut uşor volumul de vânzări“, a spus pentru ZF Alexandru Agârbicean, admi­nistrator şi director tehnic al Simpa, din Sibiu, business cu o cifră de afaceri de aproape 95 milioane de lei în 2020, mai mică cu 3% decât în 2019, şi un profit net de 6,3 mi­lioane de lei şi peste 320 de angajaţi.

    Simpa, a cărei istorie a început în anul 1967, are în portofoliu peste 60 de sortimente de pâine şi produse de panificaţie şi peste 60 de produse de cofetărie, patiserie şi produsele noastre fast-food. Compania îşi desface producţia în peste 20 de magazine din oraşul Sibiu şi împrejurimi, arată datele de pe site-ul companiei.