BusinessMagazin

Tag: scrutin

  • ANALIZĂ: Alegători din regiunile separatiste ucrainene nu ştiu unde vor vota duminică

     “Suntem pregătiţi să mergem doi-trei kilometri”, declară un pastor, Oleksandr Mosiiciuk, de la Makiivka, în estul Ucrainei, o regiune aflată sub controlul separatiştilor, care ar putea să perturbe alegerile.

    “Vor exista probleme mari” în ziua scrutinului, preconizează acest locuitor al oraşului de la periferia Doneţkului, un bastion al insurecţiei armate proruse care sfidează de o lună puterea de la Kiev. “Ştiu că scumpii noştri separatişti vor să oprească alegerile. Voi încerca să votez prin toate mijloacele, dar nu ştiu nici unde şi nici cum”, afirmă el.

    O parte a alegătorilor rămâne hotărâtă, la fel ca Oleksandr, să voteze în pofida pericolului şi incertitudinii cu privire la organizarea scrutinului în estul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soluţia rusească pentru Ucraina

    Iniţiativa de pace a lui Putin a eşuat – separatiştii vor ţine referendumul, iar Kievul a continuat acţiunile militare contra acestora – însă din punct de vedere diplomatic era obligatoriu ca ea să aibă loc. Kremlinul are tot interesul să ceară o amânare a referendumului, din raţiuni de simetrie cu atitudinea sa faţă de alegerile prezidenţiale din 25 mai, despre care a sugerat că ar trebui să fie amânate până la liniştirea ţării, pentru că nu poate recunoaşte rezultatul unui scrutin ţinut “când armata este desfăşurată contra populaţiei”, cum a spus ministrul de eterne Serghei Lavrov. O amânare a alegerilor (dacă nu şi a referendumului din Donbass) ar putea facilita obişnuirea treptată a Vestului cu ideea neclintită a Moscovei că soluţia pentru Ucraina este nu destrămarea teritorială, ci federalizarea.

    Oligarhul ucrainean Petro Poroşenko, favoritul net în sondaje pentru prezidenţiale, a avertizat însă că reprimarea separatiştilor va continua tocmai ca să se poată ţine scrutinul: “Sperăm să încheiem operaţiunile contra teroriştilor înainte de alegeri. Dacă nu, atunci vom înconjura fiefurile lor şi nu le vom permite să tulbure alegerile”.

    Poroşenko, 48 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari, proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din ţară, grupul Roşen (de unde şi porecla de “regele ciocolatei”), precum şi al unui post de televiziune şi al unor uzine auto. A fost şef al consiliului Băncii Naţionale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoşenko era prim-ministru, dar a fost şi ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici. A făcut parte din ambele părţi ale spectrului politic: a fost cofondator al Partidului Regiunilor, prorus, dar în 2005 s-a alăturat opoziţiei, susţinând “revoluţia portocalie”. În 2010 şi-a schimbat iar poziţia, trecând de partea regimului Ianukovici, pentru ca anul trecut să devină un finanţator al manifestaţiilor contra aceluiaşi regim.

    Acum, Poroşenko se prezintă drept cel mai proeuropean candidat, beneficiind ca atare de o cotă de 48,4% din intenţiile de vot. Boxerul Vitali Kliciko, unul dintre liderii Euromaidanului, a renunţat la propria sa candidatură la prezidenţiale ca să-l susţină pe Poroşenko. Miercuri, oligarhul a făcut deja o vizită la Berlin cancelarului Angela Merkel, cerând Vestului să impună o a treia rundă de sancţiuni contra Rusiei dacă referendumul din 11 mai are loc. El s-a declarat însă dispus să discute posibilitatea unei reforme constituţionale care să includă schimbări în legislaţia privind minorităţile şi chiar să accepte, însă numai după alegeri şi după ce situaţia se va fi stabilizat în şară, orice eventual referendum pentru deciderea viitorului anumitor regiuni.

    Cert e că atitudinea conciliantă a lui Putin, corelată cu decizia lui de a-şi retrage o parte din trupe de la graniţa cu Ucraina, le-a dovedit comentatorilor vestici că perspectiva unei intervenţii în forţă a Rusiei în ţara vecină se îndepărtează. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, a afirmat deja că Moscova ar putea să-şi atingă scopurile în Ucraina fără să recurgă la o invadare convenţională a ţării.

    Cât despre liderii UE, aceştia s-au liniştit de fapt de tot, în ciuda avertismentelor lor continue privind noi sancţiuni dacă referendumul de duminică va avea loc. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga) s-a declarat deschis unei a doua runde de negocieri la Geneva pentru pace în Ucraina cu participarea Rusiei, în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso (foto dreapta), s-a limitat la promisiuni că UE va susţine securitatea energetică a Ucrainei.

  • ALEGERI ÎN UNGARIA: Peste 34% dintre alegători au votat până la ora 14.00

    Un număr de 2.753.211 persoane s-au prezentat la urne în primele şapte ore de vot, potrivit Biroului Naţional ungar pentru Alegeri.

    Cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în judeţul Pest (centru), unde au votat 36,7% dintre alegători, iar cea mai scăzută în Szabolcs-Szatmar-Bereg (nord-est), unde şi-au exprimat opţiunile 30,1% dintre alegători.

    La Budapesta, prezenţa la vot era de 39,01%, potrivit aceleiaşi surse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI ÎN UNGARIA: Fidesz, marele favorit. Singura necunoscută este amploarea victoriei

     Spre deosebire de opoziţia de stânga, care s-a făcut puţin auzită şi a fost slab organizată, Fidesz a desfăşurat o campanie foarte activă, dominată de promisiunile vizând reducerea, în total cu 20 la sută, a facturilor la gaze şi electricitate pentru populaţie.

    “Am transformat şi reînnoit Ungaria, am făcut dintr-o maşină cu roţile dezumflate o maşină de curse”, le-a spus premierul Viktor Orban, sâmbătă, susţinătorilor, la o amplă manifestaţie organizată la Budapesta.

    Partidul său – al cărui slogan “Ungaria o duce mai bine” este omniprezent pe ziduri, la posturile de radio sau la televiziuni – este cotat în sondajele de opinie cu puţin sub 50 la sută din voturi. Principalul adversar, alianţa de stânga condusă de socialişti, este cotată cu 30 la sută, în timp ce partidul de extremă-dreapta Jobbik are între 15 şi 18 la sută. Aproximativ 20 la sută dintre alegători nu s-au decis încă asupra votului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Borisov cere anularea rezultatelor alegerilor din Bulgaria

     El a justificat acest demers printr-o “încălcare brutală a legii în perioada de reflecţie, cu o zi înainte de alegeri”, când orice acţiune de campanie este interzisă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AFP: Conclavul, un scrutin fără candidat

     La întrebarea “credeţi că aveţi şanse?”, adresată de jurnalişti, cardinalii care au sosit de luni la Roma pentru a pregăti alegerea liderului Bisericii Catolice au răspuns cu modestie sau în glumă.

    “Suntem în Alice în ţara minunilor”, a răspuns cardinalul american Daniel DiNardo, arhiepiscop de Galveston-Houston (Texas), unui jurnalist care l-a întrebat, în glumă, dacă ar purta o pălărie de cowboy în cazul în care ar fi ales Papă.

    Colegul său din Boston, cardinalul Sean O’Malley, a precizat că nu a avut niciodată intenţia de a abandona haina de călugăr capucin. “Port această uniformă de 40 de ani şi mi-am propus să o port până voi muri. Nu prevăd că o să o schimb”, a declarat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI 2012. Prezenţa la vot la ora 21. Totul despre organizarea scrutinului

    În mediul urban, prezenţa a fost de 40,49%. În mediul rural, prezenţa a fost de 43,4%.

    O prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional se înregistra în 21 de judeţe, între care Teleorman – 54,73%, Gorj – 54,14%, Olt – 49,79%, Mehedinţi – 50,14%, Giurgiu – 49,1%. Participare mai redusă se înregistra în Timiş – 33,5%, Maramureş – 33,7%, Cluj – 35,27%, Arad – 35,28%, Sibiu – 37,12%

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 39,36%. Sectorul 1: 42,39%, sectorul 2 – 41,16%, sectorul 3 – 37,27%, sectorul 4 – 39,56%, sectorul 5 – 35,76%, sectorul 6 – 40,79%.

    Acestea sunt date de prezenţă preliminare, iar marja de eroare a estimării rezultatelor este de Ă/-3%. Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de câteva mii de secţii de votare. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumurile din 2007 şi 2012, cât şi la alegerile locale din iunie 2012.

    La alegerile parlamentare din 2008, prezenţa la vot până la ora 21.00 era de 39,20% la nivelul ţării şi de 30,52% în Capitală.

    INFORMAŢII UTILE

    Numărul total al persoanelor care au drept de vot la alegerile parlamentare de duminică, 9 decembrie este de 18.248.414, conform datelor publicate de Biroul Electoral Central – cu 44.050 mai mic decât numărul de alegători înscrişi pe listele electorale permanente folosite la referendumul din 29 iulie.

    Numărul secţiilor de votare pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie este de 18.762, dintre care 18.456 în ţară. În Bucureşti sunt înfiinţate pentru acest scrutin 1.239 secţii de votare.

    Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se vor derula în intervalul orar 07.00-21.00 (respectiv ora locală în secţiile de votare din străinătate).

    Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Guvernul a delimitat prin hotărâre 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat.

    Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

    Documente necesare pentru votare:
    Cetăţenii români cu domiciliul în ţară: cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate;
    Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate: paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate;
    Cetăţenii cu reşedinţa în străinătate: paşaportul simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate;
    Membrii reprezentanţelor diplomatice: paşaportul diplomatic sau de serviciu;
    Elevii din şcolile militare: carnetul de serviciu militar.

    În ziua alegerilor sunt mobilizaţi peste 59.000 de angajaţi ai MAI, proveniţi din toate structurile ministerului. Dintre aceştia, 33.000 se ocupă de paza secţiilor şi a buletinelor de vot, în timp ce restul vor fi implicaţi în acţiuni de menţinere a ordinii publice. Începând din 8 noiembrie, MAI a organizat campania campania “Tu decizi! Votează legal!”, care aare ca scop informarea cetăţenilor români cu drept de vot asupra sancţiunilor aplicate în cazul nerespectării legislaţiei în vigoare privind corectitudinea votului. Cetăţenii sunt invitaţi să sune la 112 pentru a raporta orice tentativă de fraudă sau mită electorală.

    Conform Legii 35/2008, la solicitarea cetăţeanului care nu se poate deplasa şi cu adeverinţă de la medic că este în imposibilitatea de a se deplasa, la fiecare secţie de votare trebuie să existe o urnă volantă şi se deplasează o echipă din Biroul Electoral la persoana respectivă. “Dar aceasta nu înseamnă că se deplasează la cei care sunt înzăpeziţi. Se deplasează numai la persoanele, care conform actului medical, nu se pot deplasa spre secţia de vot”, a arătat Mircea Duşa, ministrul administraţiei şi internelor.

    Cetăţenii români aflaţi în tranzit în afara ţării, fără a avea reşedinţa sau domiciliul în străinătate, nu pot vota la alegerile parlamentare în secţiile de votare care vor funcţiona în afara ţării.

    Ministrul Administraţiei şi Internelor a anunţat că numărul românilor cu drept de vot care au domiciliul stabil în străinătate este de 441.769.

    MAE a organizat în afara ţării 306 secţii de votare în 95 de state, la fel ca şi la referendumul din 29 iulie. Acestea funcţionează în cadrul circumscripţiei electorale numărul 43, căreia îi sunt repartizate cele şase colegii ale diasporei – patru pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat. MAE a trimis în cele 306 secţii de votare din străinătate câte 452.300 de buletine de vot.

    MAE anunţă că a fost pus în funcţiune TelVerde (00 4) 0800 800 407 (telefon gratuit indiferent de ţara de apelare) şi alte cinci numere suplimentare, la care pot fi oferite informaţii cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, începând din 8 decembrie până la 10 decembrie, în regim de permanenţă.

    Celelalte cinci linii telefonice apelabile gratuit din străinătate:
    0040.21.367.49.41
    0040.21.367.17.89
    0040.21.367.49.46
    0040.21.367.49.33
    0040.21.367.17.72

    Pentru informaţii utile se poate accesa şi secţiunea dedicată alegerilor parlamentare de pe site-ul MAE şi de pe site-urile misiunilor diplomatice: http://www.mae.ro/alegeri-parlamentare-2012

    De asemenea, cetăţenii români pot accesa pe site-ul MAE o hartă interactivă care cuprinde situarea tuturor secţiilor de votare organizate în străinătate: http://www.mae.ro/node/16968

  • Numărul de voturi contestate este prea mic pentru a modifica rezultatul scrutinului din Rusia

    “Chiar dacă adunaţi toate aceste voturi incerte, este vorba de aproape 0,5% din numărul total de voturi. Deci, chiar dacă admitem ipoteza că aceste voturi pot fi contestate în justiţie, nu se poate aduce în discuţie legalitatea alegerilor sau rezultatul lor”, a declarat luni un purtător de cuvânt al lui Vladimir Putin, după ce el a fost interogat telefonic de agenţia de presă AFP, în legătură cu numeroasele mărturii de fraudă, susţinute şi de filmări apărute pe Internet. Opoziţia denunţă fraude electorale masive şi cere anularea rezultatului alegerilor. Un număr de aproximativ 80.000 de persoane au participat la diferite mitinguri şi proteste organizate de opoziţie, începând cu anul 2000, anul în care Rusia Unită a ajuns la putere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moldova: punct si de la capat

    O concluzie certa in urma alegerilor locale din 5 iunie din
    Republica Moldova este ca institutele de sondare a opiniei publice
    nu au reusit nici anul acesta sa gaseasca instrumentele de
    calibrare potrivite pentru comportamentul electoral al populatiei.
    Comunistii au obtinut, ca si la parlamentarele de la sfarsitul
    anului trecut, un scor mult mai mare decat cel indicat de sondaje,
    cel putin in cazul luptei pentru Primaria Chisinau, cea mai
    importanta reduta politica a tarii, de unde a inceput in 2007
    miscarea de contestare a Partidului Comunistilor (PCRM), aflat pe
    atunci la guvernare.

    Desi comentariile post-electorale s-au concentrat pe scorul
    surprinzator realizat de candidatul comunist Igor Dodon la Chisinau
    in fata primarului in functie, liberalul Dorin Chirtoaca, in restul
    tarii situatia este oarecum mai echilibrata, chiar favorabila
    actualei Aliante pentru Integrare Europeana (AIE). Votul politic
    dat pentru consiliile municipale si raionale favorizeaza usor AIE,
    desi trebuie remarcate si rezultatele bune obtinute de comunisti in
    marile orase. Din acest motiv, perioada post-electorala ramane
    deschisa tuturor scenariilor, inclusiv unor noi alegeri
    anticipate.

    Paradoxal, in ciuda turbulentelor politice din ultimii doi ani,
    economia tarii a reusit sa-si revina oarecum de pe urma socurilor.
    Dupa o scadere de 6,5% in 2009, cand criza politica interna s-a
    suprapus nefericit peste criza economica internationala, Produsul
    Intern Brut al Moldovei a crescut cu 6,9% in 2010, pana la circa
    5,8 miliarde de dolari, fiind asteptat sa avanseze cu 5,6% si in
    acest an. Un raport al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative
    Sociale (IDIS), un ONG local, arata insa un tablou macroeconomic
    destul de sumbru prin prisma vulnerabilitatii continue la inflatie,
    estimata pentru 2011 la 8,4%, peste cea preconizata de FMI (8%, cu
    perspectiva de scadere sub 6% in 2012). Pe de alta parte, salariile
    reale ale angajatilor au crescut anul trecut, spre exemplu, cu doar
    0,7%, pentru anul in curs fiind estimat un avans optimist de 4%, in
    conditiile unui somaj in crestere. In lipsa remiterilor financiare
    ale celor plecati in strainatate, care in 2010 au fost de peste o
    cincime din PIB, este evident ca tensiunile din societatea
    moldoveneasca ar fi cu mult mai mari.

    Nemultumirea populatiei fata de actuala guvernare este
    identificata de analisti in rezultatele obtinute de fosta putere
    comunista in orasele mari, in special in Chisinau si Balti,
    sociologic vorbind capete de pod pentru infruntarile electorale
    viitoare. “Nemultumirea fata de actuala guvernare este mare, iar
    baza tot mai solida a comunistilor, vizibila inca de la
    referendumul pentru modificarea Constitutiei (septembrie 2010), a
    fost confirmata la alegerile parlamentare din noiembrie 2010 si
    acum la locale”, explica pentru BUSINESS Magazin politologul
    Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. Asta
    desi discursul public este dominat de luari de pozitii
    anti-comuniste; acestea au dat peste cap, de altfel, si busolele
    institutelor de sondare, care nu au putut estima corect acea
    “spirala a tacerii”, sintagma care in sociologie denumeste
    inducerea in eroare a operatorului de sondaje de catre intervievat,
    la presiunea opiniei dominante induse de putere.

    Dezamagirea fata de rezultatele actualului primar e confirmata
    si de Oleg R. (24 de ani), un tanar jurist originar din capitala
    Moldovei, dar stabilit la Bucuresti. “In urma cu patru ani, dupa
    alegerea lui Chirtoaca, s-a intamplat sa asist intr-un autobuz in
    Chisinau la o disputa vie intre un rus si un ucrainean, primul
    sustinand cat de performant se dovedeste a fi tanarul primar ales
    de cateva luni. In aceste zile, o astfel de discutie nu cred ca mai
    este posibila”, spune Oleg. Pe astfel de nemultumiri, care au pus
    in umbra viziunea proeuropeana si apropierea de Romania a lui
    Chirtoaca, candidatul comunist Igor Dodon (un blogger cu state
    vechi in mediul virtual din Moldova – blogul sau, Dodon.md, este
    inaugurat de aproape un an si jumatate) si-a construit campania,
    plina de promisiuni si cu mesaje preponderent pozitive, de
    inspiratie occidentala. Totusi, Dodon nu este nici el un personaj
    proaspat intrat in politica, din perioada mandatului sau de
    ministru comunist al economiei datand unele suspiciuni legate de
    privatizari dubioase in folosul apropiatilor PCRM.

    E drept, in rezultatele deloc onorabile obtinute de Dorin
    Chirtoaca (creditat in sondajele preliminare cu victoria din primul
    tur), un rol important l-au avut si sciziunile din cadrul AIE.
    “Premierul Vlad Filat a vrut de fapt sa dea o lectie Partidului
    Liberal (PL), care l-a sprijinit pe Chirtoaca”, explica Pirvulescu
    felul cum se joaca raportul de forte din AIE; la aceasta se adauga
    sabotajul Partidului Democrat condus de fostul comunist Marian
    Lupu, care s-a incapatanat sa pastreze in cursa pentru primarie un
    candidat propriu, in dezavantajul evident al lui Chirtoaca.

    La sfarsitul saptamanii trecute, insa, cei trei lideri ai AIE,
    Filat, Lupu si Mihai Ghimpu (presedinte al PL si unchiul actualului
    primar Chirtoaca) s-au angajat solemn sa-l sustina pe actualul
    primar in scrutinul din 19 iunie. Nu de alta, dar, profitand de
    incapacitatea Parlamentului de a desemna constitutional un
    presedinte – functie al carei interimat e asigurat de Marian Lupu,
    ca presedinte al legislativului – si de un posibil scor bun la
    scrutinul din 19 iunie, PCRM a anuntat ca vrea alte alegeri
    generale anticipate in acest an, fortand AIE sa se gandeasca la
    randul sau la un astfel de scenariu. Strategia comunistilor, al
    caror mesaj de stabilitate si predictibilitate suna tot mai
    atragator pentru o anumita parte a electoratului, pune, asadar, din
    nou la incercare soliditatea AIE, dar si rabdarea moldovenilor.

  • Liberalul Dorin Chirtoaca si pro-europenii, castigatori in alegerile de la Chisinau – exit poll

    Sondajul de opinie la iesirea din sectiile de votare efectuat de
    CBS-AXA, IPP, IESPM si ADEPT, la comanda Publika TV, il indica
    drept castigator pe Chirtoaca, actualul primar, cu 53,1% din
    voturi, urmat de Dodon cu 40,9%.

    La alegerile pentru consiliul local, liberalii sunt pe locul al
    doilea dupa comunisti, cu 38% din voturi comparativ cu 39,9% pentru
    comunisti. Pe locul al treilea s-a situat Partidul Liberal Democrat
    din Moldova, cu 15,2% din voturi. PLD, condus de Vlad Filat, l-a
    sustinut la acest scrutin pe Dorin Chirtoaca.

    Sondajul reflecta situatia de la ora 19 din 55 de sectii de votare
    de la Chisinau. Marja de eroare este 2,5%.

    Rata de participare la alegeri pe intregul teritoriu al Republicii
    Moldova inregistrata la ora 21 a fost de 54,30%, iar in municipiul
    Chisinau – de 56,47%.

    La scrutinul de duminica urma sa fie alesi 898 de primari ai
    localitatilor si 11.740 de consilieri locali. Comisia Electorala
    Centrala a informat ca au participat 1.465.873 alegatori in total
    si ca in toate localitatile din tara a fost depasit pragul de 25%
    prezenta la vot, ceea ce inseamnă ca alegerile sunt valabile.

    Sectiile de votare s-au inchis la ora 21. Rezultatele preliminare
    oficiale ale alegerilor vor fi prezentate luni, 6 iunie, ora
    11.00.