BusinessMagazin

Tag: Schimbari

  • Bill Gates, avertisment dur privind NFT-urile: Se bazează pe „teoria prostului mai mare”

    Miliardarul Bill Gates a declarat că proiectele bazate pe criptomonede, precum token-urile non-fungibile (NFT-uri), reprezintă o serie de escrocherii „bazate pe teoria prostului mai mare”, reiterându-şi astfel poziţia critică vizavi de activele digitale, conform Bloomberg.

    „În mod evident, imaginile scumpe cu maimuţe vor îmbunătăţi imens lumea”, a spus în mod sarcastic cofondatorul Microsoft, prezent în cadrul unei conferinţe privind schimbările climatice de marţi, adăugând că nu va cumpăra sau va shorta (vinde în lipsă) vreodată clasa respectivă de active.

    Gates a criticat şi în alte rânduri industria crypto. Anul trecut, s-a contrazis cu Elon Musk, şeful Tesla şi SpaceX, cu privire la efectele de mediu ale minării de Bitcoini şi la faptul că moneda este prea riscantă pentru investitorii de retail.

    În timpul conferinţei de ieri, organizată de TechCrunch, Gates a vorbit din poziţia de fondator al Breakthrough Energy Ventures, un fond axat pe mediu creat în 2015. Fostul CEO al Microsoft a detaliat cu privire la dificultăţile pe care le implică recrutarea de angajaţi în industria chimică şi producţia de oţel, sectoare care au nevoie de un nivel mai redus de emisii de gaze cu efect de seră.

    Bitcoin s-a prăbuşit luni cu 15% şi cu 5,4% ieri, ca parte a unui val de vânzări din spaţiul crypto, „alimentat” de estimările privind inflaţia şi ratele dobânzilor din SUA, cât şi de decizia platformei Celsius de a întrerupe retragerile şi transferurile de monede virtuale. Între timp, au fost afectate şi unele colecţii populare de NFT-uri, precum Bored Ape Yacht Club (BAYC).

    Gates a apărat, totodată, iniţiativele de digital banking pe care le-a susţinut prin fundaţiile filantropice din care face parte, descriindu-le drept „de sute de ori mai eficiente” decât criptomonedele.

     

  • Bill Gates critică din nou spaţiul crypto şi spune că NFT-urile se bazează pe „teoria prostului mai mare”

    Miliardarul Bill Gates a declarat că proiectele bazate pe criptomonede, precum token-urile non-fungibile (NFT-uri), reprezintă o serie de escrocherii „bazate pe teoria prostului mai mare”, reiterându-şi astfel poziţia critică vizavi de activele digitale, conform Bloomberg.

    „În mod evident, imaginile scumpe cu maimuţe vor îmbunătăţi imens lumea”, a spus în mod sarcastic cofondatorul Microsoft, prezent în cadrul unei conferinţe privind schimbările climatice de marţi, adăugând că nu va cumpăra sau va shorta (vinde în lipsă) vreodată clasa respectivă de active.

    Gates a criticat şi în alte rânduri industria crypto. Anul trecut, s-a contrazis cu Elon Musk, şeful Tesla şi SpaceX, cu privire la efectele de mediu ale minării de Bitcoini şi la faptul că moneda este prea riscantă pentru investitorii de retail.

    În timpul conferinţei de ieri, organizată de TechCrunch, Gates a vorbit din poziţia de fondator al Breakthrough Energy Ventures, un fond axat pe mediu creat în 2015. Fostul CEO al Microsoft a detaliat cu privire la dificultăţile pe care le implică recrutarea de angajaţi în industria chimică şi producţia de oţel, sectoare care au nevoie de un nivel mai redus de emisii de gaze cu efect de seră.

    Bitcoin s-a prăbuşit luni cu 15% şi cu 5,4% ieri, ca parte a unui val de vânzări din spaţiul crypto, „alimentat” de estimările privind inflaţia şi ratele dobânzilor din SUA, cât şi de decizia platformei Celsius de a întrerupe retragerile şi transferurile de monede virtuale. Între timp, au fost afectate şi unele colecţii populare de NFT-uri, precum Bored Ape Yacht Club (BAYC).

    Gates a apărat, totodată, iniţiativele de digital banking pe care le-a susţinut prin fundaţiile filantropice din care face parte, descriindu-le drept „de sute de ori mai eficiente” decât criptomonedele.

     

  • Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu anunţă schimbări uriaşe în educaţie

    Se renunţă la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale şi va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, a anunţat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, după şedinţa Comitetului pentru Dialog Social în care este prezentat conţinutul noului Regulament de funcţionare şi organizare a instituţiilor de învăţământ din preuniversitar (ROFUIP).

    ”Structura anului şcolar este deja cunoscută, este deja publicată în Monitorul Oficial, iar modificare esenţială care a fost deja agreată este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar. Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N este numărul de ore alocat săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână într-un an întreg şcolar vor fi necesare minimum cinci note. Profesorul are totală autonomie în evaluarea ritmică pe parcursul întregului an şcolar”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Mâine, aceste modificări vor îmbrăca forma unui ordin de ministru şi vor  fi transmise spre publicare în Monitorul Oficial, a mai spus ministrul. În plus, a fost stabilită şi poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întreg sistemul naţional de învăţământ.

    ”Sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt 10 judeţe care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a treia săptămână a lunii februarie: Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova. Sunt Bucureştiul şi Suceava care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie”, a detaliat Cîmpeanu.

     

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Care sunt cele 7 noi ocupaţii apărute în România. Ce joburile puteţi face de acum

    În această lună a fost oficializată o schimbare din acest an a Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea a şapte noi ocupaţii şi modificarea mai multor ocupaţii conform Ordinului Ministerului Muncii nr. 644/2022.

    În Monitorul Oficial din 25 mai 2022 a fost publicat Ordinul nr. 644/351/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

    Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) este un nomenclator apărut pentru prima dată în anul 1995.

    Cele şapte noi ocupaţii sunt:

    1. creator/conceptor articole vestimentare – cod COR – 311944;
    2. expert comunicare guvernamentală– cod COR – 243224;
    3. expert e-guvernare – cod COR – 242234;
    4. inspector de urmărire şi administrare bunuri – cod COR – 261924;
    5. manager comunicare guvernamentală – cod COR – 121311;
    6. specialist marketing online – cod COR – 243105;
    7. tehnician de radiologie şi imagistică licenţiat – cod COR – 226928.

    În plus, se mută ocupaţia “instructor de dans” din grupa de bază 2653 Dansatori şi coregrafi în grupa de bază 3423 Instructori şi coordonatori de programe de pregătire fizică şi activităţi recreative la codul 342310.

    De asemenea, se redenumeşte ocupaţia “operator la utilaje de forjat dirijat” ca “operator la utilaje de foraj dirijat” şi păstrează acelaşi cod 834204 în grupa de bază 8342 Conducători de maşini şi utilaje terasiere.

     

     

     

  • Schimbările climatice pun în pericol 4% din PIB-ul mondial

    Schimbările climatice ar putea duce la pierderea a 4% din producţia economică anuală la nivel mondial până în 2050 şi ar putea afecta în mod disproporţionat multe dintre regiunile mai sărace ale lumii, conform unui nou studiu realizat în 135 de ţări.

    Firma de rating S&P Global, care acordă punctaje de credit ţărilor în funcţie de sănătatea economiilor lor, a publicat un raport în care analizează impactul probabil al creşterii nivelului mării şi al intensificării valurilor de căldură, secetei şi furtunilor.

    Într-un scenariu de bază în care guvernele se feresc în mare măsură să adopte noi politici majore în materie de schimbări climatice, ţările cu venituri mici şi mijlocii inferioare vor înregistra pierderi de 3,6 ori mai mari în medie la nivelul produsului intern brut decât cele mai bogate.

    Expunerea Bangladeshului, a Indiei, a Pakistanului şi a Sri Lankăi la incendii, inundaţii, furtuni majore şi, de asemenea, la penurii de apă înseamnă că Asia de Sud este expusă unui risc de 10%-18% din PIB, aproximativ triplu faţă de America de Nord şi de 10 ori mai mare decât regiunea cea mai puţin afectată, Europa, scrie Reuters.

    Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi Africa Subsahariană se confruntă, de asemenea, cu pierderi considerabile. Ţările din Asia de Est şi Pacific se confruntă cu niveluri de expunere similare celor din Africa Subsahariană, dar în principal din cauza furtunilor şi inundaţiilor, mai degrabă decât a valurilor de căldură şi a secetei.

    „În grade diferite, aceasta este o problemă pentru întreaga lume”, a declarat Roberto Sifon-Arevalo, analist de top al S&P pentru credite guvernamentale: „un lucru care iese cu adevărat în evidenţă este nevoia de sprijin internaţional pentru multe dintre aceste părţi (mai sărace) ale lumii”.

    Ţările din jurul ecuatorului sau insulele mici tind să fie mai expuse riscului, în timp ce economiile care se bazează mai mult pe sectoare precum agricultura vor fi probabil mai afectate decât cele cu sectoare de servicii importante.

    Pentru majoritatea ţărilor, expunerea şi costurile generate de schimbările climatice sunt deja în creştere. În ultimii 10 ani, numai furtunile, incendiile şi inundaţiile au provocat pierderi de aproximativ 0,3% din PIB pe an la nivel mondial, potrivit companiei de asigurări Swiss Re.

    De asemenea, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a calculat că, în medie, în ultimii 50 de ani, în fiecare zi, undeva în lume, a avut loc un dezastru legat de vreme, climă sau apă, provocând zilnic 115 decese şi pierderi zilnice de peste 202 milioane de dolari.

    Sifon-Arevalo, de la S&P, a declarat că unele ţări au suferit deja deprecieri ale ratingului de credit din cauza vremii extreme, cum ar fi unele insule din Caraibe după uraganele majore.

    Un studiu realizat anul trecut de un grup de universităţi din Marea Britanie, care a analizat o creştere mai accentuată a temperaturilor globale, a prezis că peste 60 de ţări şi-ar putea vedea ratingurile reduse din cauza încălzirii globale până în 2030.

    Unii experţi au sugerat, de asemenea, o scară progresivă pentru ratinguri, în care ţările foarte expuse ar avea un punctaj de credit pentru următorii 10 ani sau cam aşa ceva şi un alt punctaj pentru un viitor mai îndepărtat, când este posibil ca problemele să fie mai acute.

    „Ne străduim să spunem ce este relevant şi unde”, a declarat Sifon-Arevalo. “Dar nu evaluăm în funcţie de cel mai rău scenariu, ci în funcţie de un scenariu de bază”.

  • CNN – Omenirea a irosit unica şansă de a combate schimbările climatice pe durata pandemiei

    Pandemia ar fi putut fi momentul decisiv în lupta împotriva schimbărilor climatice – o oportunitate pentru liderii globali de a salva mediul şi de a pivota planeta către un viitor mai verde.

    Covid-19 a devastat economia globală şi a forţat guvernele din întreaga lume să investească trilioane de dolari în efortul de recuperare.

    Pandemia ar fi putut fi momentul decisiv în lupta împotriva schimbărilor climatice –  o oportunitate pentru liderii globali de a salva mediul şi de a pivota planeta către un viitor mai verde.

    În schimb, CNN a descoperit că unele dintre cele mai mari ţări producătoare de combustibili fosili injectează banii contribuabililor pentru a susţine industriile poluante. Şi noi date exclusive arată că aceste decizii duc lumea cu un pas mai aproape de o catastrofă climatică.

    Cercetările arată că lumea merge cu mult în urma obiectivelor de limitare a încălzirii globale la sub 2 grade Celsius.
    Emisiile globale de gaze cu efect de seră au scăzut din cauza restricţiilor cauzate de coronavirus. Emisiile viitoare sunt proiectate să fie uşor mai mici din cauza crizei economice pe termen scurt.

    Pe termen lung însă, emisiile vor creşte din cauza dorinţei multor state care vor să-şi revină economic la normalitatea şi stilul de viaţă de dinainte de pandemie.

    Polonia cheltuieşte 35 de milioane de dolari pentru a cumpăra cărbune  pentru a uşura o industrie „zguduită de pandemie”. În Canada, provincia Alberta investeşte 1,1 miliarde de dolari într-o nouă conductă de petrol, considerată „esenţială” pentru redresarea economică. Australia accelerează o nouă mină de cărbune pentru a ajuta statul „să se recupereze de impactul Covid-19”. Şi India deschide zeci de mine de cărbune sectorului privat pentru a „transforma criza Covid-19 într-o oportunitate”.

    Când Polonia a semnat Acordul de la Paris din 2015, s-a angajat să menţină creşterea temperaturii globale cu mult sub 2 grade Celsius. 
    UE, inclusiv Polonia, va trebui să-şi reducă emisiile legate de cărbune aproape de zero până în 2030 dacă doreşte să fie compatibilă cu Acordul de la Paris.

    Australia este al doilea cel mai mare exportator de cărbune din lume după Indonezia, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, iar Queensland, în special, se bazează în mare măsură pe sectorul resurselor. Mineritul reprezintă aproape 12% din economia Queenslandului şi jumătate din veniturile sale din export, ceea ce o face cea mai mare industrie a statului, potrivit datelor guvernamentale.

    India este al treilea cel mai mare poluator de dioxid de carbon din lume, după China şi Statele Unite.
    Producţia de cărbune a ţării a crescut constant de la 532 de tone metrice în 2010-2011 la 810 de tone metrice proiectate pentru anul 2019-2020, iar guvernul are un plan pe cinci ani pentru a creşte sectorul cărbunelui cu 8% până în 2024.
    India importă, de asemenea, o mare parte din cărbunele său. Unul dintre motivele majore pentru impulsul recent în producţia internă este renunţarea la importuri, satisfăcând în acelaşi timp nevoile în creştere de energie ale populaţiei sale de 1,3 miliarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări uriaşe ale structurii anului şcolar. Dispar semestrele şi trimestrele şi apare un altfel de an scolar

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, miercuri după-amiază, noua structură a anului şcolar. Se renunţă la semestre şi trimestre şi se introduce anul şcolar cu 5 module de învăţare. O altă premieră este săptămâna „mobilă” de vacanţă, în luna februarie. 

    Propunerea agreată, spune Cîmpeanu, după consultări, a fost ca şcoala să înceapă pe 5 septembrie, cu un prim modul de învăţare.

    După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanţă, spune ministrul. Săptămâna 24 – 30 octombrie va fi prima vacanţă, acordată tuturor elevilor şi preşcolarilor.

    După această vacanţă, de la finele lunii octombrie, urmează modulul al doilea de învăţare, care se va derula până în preajma Sărbătorilor de Iarnă. Urmează cea de-a doua vacanţă, din 23 decembrie până pe 8 ianuarie.

    Apoi urmează modulul al treilea, cu începere din 9 ianuarie.

    Sorin Cîmpeanu vorbeşte aici despre o premieră: modulul al treilea se va derula până în luna februarie, când vine cea de-a treia vacanţă, în a doua săptămână, a treia săptămână sau a patra săptămână. Decizia aparţine fiecărui inspectorat şcolar judeţean.

    După vacanţa din februarie începe cel de-al patrulea modul, care se va derula până în preajma Sărbătorilor Pascale, atât catolice, cât şi ortodoxe. Mai exact, vacanţa va fi organizată în perioada 8 – 23 aprilie.

    După această vacanţă urmează modulul 5, până pe 16 iunie.

    Cea de-a cincea vacanţă este cea de vară, care a rămas să înceapă în data de 17 iunie şi va dura până în prima zi de luni din septembrie, când ar urma să înceapă anul şcolar 2023 – 2024.

  • Greenpeace: Efectele crizei climatice ne lovesc mai puternic şi mai repede decât s-a anticipat

    Potrivit Greenpeace, de la evaluarea anterioară, riscurile climatice se manifestă mai rapid şi se vor agrava curând. Specialiştii constată că mortalitatea cauzată de inundaţii, secetă şi furtuni a atins în ultimul deceniu o cotă alarmantă de 15 ori mai mare în regiunile extrem de vulnerabile, comparativ cu regiunile cu vulnerabilitate foarte redusă.

    Raportul mai arată că schimbările climatice şi evenimentele extreme asociate vor duce la o creştere semnificativă a îmbolnăvirilor şi a deceselor premature. Fenomenele meteorologice extreme, creşterea nivelului mării, insecuritatea alimentară, lipsa apei potabile şi daunele societale asociate, precum şi pierderile şi daunele suferite de ecosisteme, vor creşte cu fiecare fracţiune de grad de încălzire, au stabilit cercetătorii.

    Războiul din Ucraina a ridicat o serie de chestiuni legate de securitatea energetică, pericolul energiei nucleare şi dependenţa de combustibili fosili.

    La o încălzire de 1,5°C, până la 14% dintre speciile ecosistemului terestru se vor confrunta, probabil, cu un risc foarte mare de extincţie, consideră cercetătorii. Iar intervalul de timp în care se poate face ceva se tot micşorează.

    „Intervalul de timp în care mai putem acţiona se scurtează cu repeziciune. Ne apropiem de o perioadă decisivă. După 2040, în funcţie de gradul de încălzire, schimbările climatice vor conduce la numeroase riscuri pentru sistemele naturale şi umane. Alegerile societale implementate în deceniul următor vor fi decisive”, anunţă cei de la Greenpeace.

    Soluţia este ca guvernele tuturor statelor să-şi alinieze obiectivele şi acţiunile climatice, în conformitate cu limita de încălzire de 1,5 °C, stabilită în cadrul Acordului de la Paris. Asta înseamnă, printre altele, renunţarea la combustibilii fosili şi la planurile noi de investiţie în petrol, cărbune sau gaz. Acesta este deceniul critic pentru asigurarea unui viitor locuibil, echitabil şi durabil, spun specialiştii.

    „Trebuie să privim realitatea cu onestitate brutală. Mai multă încălzire aduce mai multe probleme, mai frecvente şi mai intense, atât pentru noi, cât şi pentru toate celelalte specii de plante şi animale. O spune un grup de lucru format din 270 de oameni de ştiinţă care au analizat peste 34.000 de lucrări ştiinţifice şi au revizuit peste 62.000 de comentarii. Veştile cu care vine acest raport sunt extrem de alarmante şi ar trebui să mobilizeze acum autorităţile din lumea întreagă să renunţe la arderea combustibililor fosili şi să protejeze până la 50% din zonele terestre, de apă dulce şi oceanică a Pământului”, a declarat Vlad Cătună de la Greenpeace România.

  • Schimbări majore la Inditex: Pe mâna cui lasă proprietarul Zara cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume?

    Propietarul Zara, Inditex, a numit-o preşedinte pe fiica fodatorului său şi a numit un nou director executiv, pe măsură ce finalizează un „proces de predare generaţională”, început în urmă cu un deceniu, scrie Financial Times.

    Acţiunile celui mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume au scăzut cu 4% în tranzacţiile de dimineaţă la Madrid, după anunţul de marţi, reducând câştigul anul la 9,5%.

    Potrivit companiei, consiliul de administraţie a aprobat-o ca preşedinte pe Marta Ortega Perez, fiica fondatorului şi acţionarului majoritar al Inditex, Amancio Ortega, cel mai bogat om din Spania. Numirea ei este efectivă de la 1 aprilie.

    Oscar Garcia Maceiras, consilier general şi secretar al consiliului de administraţie al Inditex, va prelua funcţia de director executiv de la Carlos Crespo. Crespo, la cârmă din iulie 2019, va deveni director operaţional.

    „Credem că a sosit momentul să întoarcem o nouă pagină”, a spus Pablo Isla, preşedinte executiv până pe 31 martie. „Realitatea acestei tranziţii este punctul culminant al angajamentului meu faţă de Inditex şi faţă de Amancio Ortega”.

    Numirea lui Garcia Maceiras „era deja prevăzută de la încorporarea sa în companie datorită abilităţilor şi calităţilor sale”, a adăugat Isla.

    Structura organizatorică include un comitet de management, format din directori de lungă durată din grup.

    Retailerul de modă şi-a revenit după pandemie, spunând în septembrie că aproape toate magazinele sale au fost deschise. Grupul a raportat vânzări şi profituri puternice între mai şi iulie. Veniturile au depăşit recordurile din 2019, cu aproape 7 miliarde de euro în perioada de trei luni, împinsă în creştere de o expansiune a vânzărilor online.

     

  • Statele Unite sunt îngrijorate: Dezvoltarea nucleară a Chinei reprezintă „una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”

    Pe 27 iunie, China a devenit prima naţiune care a lansat un vehicul hipersonic, o navă manevrabilă care se deplasează cu o viteză de peste cinci mai mare decât cea a sunetului, relatează Financial Times.

    Vehiculul a fost propulsat de o rachetă care poate zbura deasupra Polului Sud, evitând apărarea antirachetă a SUA care se concentrează pe Polul Nord. Această traiectorie oferă chinezilor o nouă modalitate de a lovi potenţialele ţine din America.

    Testul scoate din nou în relief potenţiala capacitate nucleare în creştere a Chinei, fapt care declanşează multiple semne de alarmă la Washington. La începutul acestei luni, Pentagonul a declarat că forţa nucleară a ţării comuniste va creşte de patru ori, ajungând la 1.000 de focoase până în 2030.

    În ultimele două decenii, China a uimit Washingtonul cu ritmul neobosit al formării sale militare convenţionale, variind de la avioane de luptă şi bombardiere până la submarine şi nave de război. Marina sa este acum de departe cea mai puternică din lume.

    Dar combinaţia dintre testul hipersonic şi avertismenul focosului a concentrat acum atenţia asupra unei posibile schimbări dramatice în agenda nucleară a Beijingului.

    Liderii militari din Washington se confruntă cu două întrebări critice. După decenii de creştere a forţelor sale nucleare, China trece la o abordare mai puţin defensivă. Are această strategie potenţialul de a modifica semnificativ echilibrul de putere în Asia de Est? Şi ar putea acest lucru să permită Chinei să câştige un conflict cu SUA asupra Taiwanului prin neutralizarea ameninţării armelor nucleare americane?

    Generalul Mark Milley a descris testul, care a fost raportat pentru prima dată de Financial Times, ca fiind foarte aproape de un „moment Sputnik”, referidu-se la introducerea de către Uniunea Sovietică a unui satelit în spaţiu în 1957.

    „Asistăm la una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”, spune Milley pentru FT.

    „Această situaţie ia naştere alături de o schimbare fundamentală a caracterului războiului”, adaugă Milley. „Trebuie să acţionăm de urgenţă pentru a dezvolta capacităţile în toate domeniile, terestre, maritime, aeriene, spaţiale, cibernetice şi nucleare. Trebuie să acţionăm acum, altfel riscăm să ne condamnăm generaţiile viitoare la eşec”.

    Amiralul Charles Richard, conducătorul forţelor nucleare americane în calitate de şef al Comandamentului Strategic, a spus în august că extinderea nucleară a Chinei este cu totul neaşteptată şi îngrijorătoare. Generalul John Hyten a declarat: „Toate armele hipersonice pe care le construiesc sunt concepute pentru SUA… Trebuie să luăm extrem de serios această situaţie”.

    Ca răspuns la declaraţiile Pentagonului, ambasada chineză a acuzat SUA că a cheltuit trilioane de dolari pentru a-şi moderniza propriul arsenal nuclear. „Lumea va decide cine este cu adevărat responsabil de această nebunie nucleară”, a declarat ambasada, conform sursei citate.