BusinessMagazin

Tag: Schengen

  • Cioloş: Ar fi catastrofal dacă nu am intra în Schengen până la alegerile europene din 2024

    „Aceste probleme nu se rezolvă altfel decât prin diplomaţie, pentru că aici nu-i vorba de Austria ca popor care s-a opus, ci un cancelar care reprezintă un partid cu înclinaţii naţionalist-populiste, care foloseşte tema migraţiei ca o temă de campanie electorală şi practic, el s-a folosit în mod cinic de acest vot legat de România şi Bulgaria, ca să încerce să câştige puncte acasă. Deci nu cred că e cazul să <pedepsim> întreg poporul austriac. Ca să nu mai vorbim de faptul că acele companii împotriva cărora vor să se răzbune mulţi sunt companii româneşti care acţionează în economia din România şi noi am fi primii afectaţi”, spune Dacian Cioloş.

    Eurodeputatul Renew Europe crede că o eventuală separare a României de Bulgaria în dosarul Schengen nu ar ajuta prea mult.

    „Nu cred că ne-ar folosi, pentru că în primul rând, ar fi o procedură destul de complexă. România şi Bulgaria au aderat la UE pe baza aceluiaşi tratat, de aceea a şi fost votul separat între Croaţia, pe de o parte, România şi Bulgaria, pe de altă parte, pentru că Croaţia a aderat la UE separat, singură,
    România şi Bulgaria au aderat împreună. Teoretic, se poate face această separare, dar din punct de vedere juridic ar fi o procedură destul de lungă, Bulgaria ar putea s-o conteste. Aşa că din punctul meu de vedere, se poate lua o decizie politică pentru ambele ţări să adere la Schengen şi se poate modula momentul în care cele două ţări aderă, printr-un calendar tehnic de aderare””, adaugă Cioloş.

    El consideră că „e important ca acest Consiliu European la nivel de şefi de stat şi de Guvern să dea cât mai clar posibil un semnal că o decizie rapidă trebuie luată şi să ceară Consiliului de Miniştri să se reunească şi să caute soluţia pentru o aderare rapidă.

    Eurodeputatul spune că ”ideal ar fi să avem o decizie în primul semestru al anului viitor pentru aderarea României la Schengen, chiar dacă această aderare se va face etapizat”.

    „2024 va fi un an electoral nu doar pentru noi, în România, dar şi pentru UE, pentru că vor fi alegeri europene, se va alege o nouă Comisie, un nou Parlament, deci nu va sta nimeni să discute aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi ea ar trebui să fie decisă înainte. Din punctul meu de vedere, ar fi chiar catastrofal să nu intrăm în campania din 2024 din România cu o aderare la Schengen realizată, pentru că va fi foarte dificil de explicat în campanie alegătorilor de ce acest lucru nu s-a întâmplat şi vor câştiga în primul rând partidele populiste, antieuropene, naţionaliste şi nu cred că acest lucru e bun
    pentru România”, încheie Cioloş.

     

  • Problema României, ignorată joi la Bruxelles. Iohannis nu a reuşit să schimbe agenda Consiliului European

    Preşedintele Klaus Iohannis nu a reuşit să schimbe agenda şi să introducă în recomandările Consiliului European de joi acceptarea României în Spaţiul Schengen, arată europarlamentarul Eugen Tomac.

    Tomac spune că joi, la Bruxelles, nu se va discuta despre Schengen.

    „Preşedintele Iohannis ne-a cerut să avem răbdare şi să nu acţionăm emoţional în chestiunea Schengen. Ne-a asigurat că ieri sau astăzi va dezbate umilinţa prin care a trecut România la reuniunea de la Bruxelles. Am citit scrisoarea Preşedintelui Consiliului European, domnul Charles Michel, adresată şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, aceasta fiind redactată pe 12 decembrie, la 4 zile după ce Austria a încălcat principiul cooperării loiale intre instituţiile europene şi ne-a blocat accesul în Schengen”, spune Eugen Tomac.

    Potrivit europarlamentarului PMP, surpriza este „uriaşă”: „atât în scrisoarea de convocare a Consilului European, cât şi în ordinea de zi pentru astăzi (joi – n.r.), pentru că lipseşte cu desăvârşire subiectul Schengen. Prin urmare, preşedintele Iohannis n-a reuşit să schimbe agenda şi să introducă la recomandări ale Consiliului European de astăzi acceptarea noastră în spaţiul Schengen”, mai spune Tomac.

    Europarlamentarul PMP spune că în acest moment devine tot mai evident că singura şansa reală pentru a corecta discriminarea României rămâne „să reclamăm Consiliul Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Restul sunt doar declaraţii politice”.

  • Iohannis, despre Schengen: Mi s-a părut puţin ciudată vânătoarea de vinovaţi care s-a declanşat

    „Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează aşteptări legate de consiliul de azi şi de mâine. Pot să spun din capul locului că voi avea multe discuţii, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica o dată de ce România trebuie să fie parte din Schengen, dar soluţii practice se vor găsi în următorul consiliu JAI”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că nimeni nu îşi imaginează că Austria sau Olanda şi-au schimbat atitudinea.

    „Nu este bine să avem astfel de aşteptări, fiindcă ele nu se adeveresc. E nevoie de foarte multă muncă. Ne-am implicat cu toţii şi miniştrii şi-au făcut treaba. Mi s-a părut puţin ciudată vânătoarea de vinovaţi care s-a declanşat în unele medii. Vinovaţii nu se găsesc în Bucureşti, nici România, dar noi nu ne lăsăm descurajaţi. Eu nu voi ceda până România nu devine membru în Schengen”, încheie şeful statului.

    România şi Bulgaria nu au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie Schengen deoarece Austria şi Olanda s-au opus în timpul şedinţei JAI de săptămâna trecută.

  • Iohannis: România nu va ataca decizia din JAI la CJUE

    România nu va ataca decizia din Consiliul JAI la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a declarat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis.

    Întrebat dacă intrarea României în Spaţiul Schengen se va realiza doar pe cale diplomatică, preşedintele Klaus Iohannis a spus că decizia nu va fi atacată la CJUE.

    „La cald şi la emoţie, tot felul de analişti vin cu totul felul de soluţii. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiţie”, a spus Iohannis.

    Eurodeputatul PMP Eugen Tomac cere Comisiei Europene să se îndrepte împotriva Consiliului UE la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a apăra principiile şi valorile evocate în Tratatul privind Funcţionarea UE: „Veto-ul Austriei trebuie anulat la CJUE”.

    Şi europarlamentarul PNL, Rareş Bogdan, a vorbit, marţi, în Parlamentul European, despre posibila atacare de către Guvernul României a votului Austriei la CJUE

  • Iohannis, despre aderarea la Schengen: nu cred că este o soluţie decuplarea de Bulgaria

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat miercuri că nu crede că este o soluţie decuplarea României de Bulgaria în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen.

    Declaraţiile au fost făcute miercuri. Şeful statului consideră că acceptarea României şi a Bulgariei ar trebui să se facă în comun.

    „Fie Olanda îşi schimba opţiunea şi spune da, da, pentru ambele ţări, fie se votează separat. Teoretic sunt două opţiuni, personal cred ca intrarea împreună este mai bună, este de preferat faţă de cealaltă variantă”, a spus şeful statului (:..) Nu cred că este o soluţie”, a precizat preşedintele Iohannis.

    Declaraţiile de presă ale preşedintelui au fost susţinute înaintea participării la Summitul UE – ASEAN.

  • Ce spune Boloş, despre boicotul la adresa companiilor austriece

    „Cred în continuare că această cale a diplomaţiei este cea care e firească într-un demers pe care îl urmăreşte România şi că mai degrabă pe calea diplomaţiei trebuie să continuăm aceste demersuri. Sigur că revolta aceasta a oamenilor este una firească, pentru că toată lumea a văzut cu ochiul limpede că este o nedreptate care oarecum s-a făcut României, în condiţiile în care experţii Comisiei Europene au certificat că avem condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, dar cred în continuare, cu toate aceste nedreptăţi şi cu aceste atitudini fireşti ale oamenilor, că diplomaţia şi calea diplomaţiei este cea înţeleaptă, pentru că noi avem un obiectiv de ţară şi acestui demers trebuie să ne aliniem cu toţii. Nu cred sub nicio formă că prin aceste forme de ripostare vom ajunge la lucruri bune pentru ambele părţi.

    El mai spune că MAE va face toate „demersurile fireşti”.

    Întrebat dacă nu este un dublu standard, în condiţiile în care austriecii nu au acceptat diplomaţia, dar România apelează la diplomaţie, Boloş a spus: „În acest demers, dacă una dintre părţi e cea care va continua să-şi exercite dreptul de veto, România nu va câştiga nimic. Eu cred că si Austria recunoaşte că votul a fost nedrept la adresa României. Probabil nu a fost momentul potrivit pentru a li se auzi vocea la nivelul UE şi au ales să-şi exercite dreptul de veto pe nedrept împotriva României pe nedrept. A fost probabil o formă prin care ei au înţeles să se facă auziţi cu problema migraţiei”, încheie Boloş.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, miercuri, că nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului şi că în urma discuţiei cu cancelarul austriac, „nu”-ul a fost doar o amânare. Iohannis a vorbit despre problemele care trebuie rezolvate pe cale diplomatică.

    Mai multe companii aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor îşi mută conturile de la BCR, cu acţionariat austriac, la CEC Bank, a afirmat marţi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Au găsit condiţii mai bune”.

    Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan a cerut săptămâna companiilor de stat să-şi închidă conturile de la Raiffeisen şi Erste: „comportamentul Austriei a fost sfidător, revoltător, afgresiv şi nesimţit la adresa României”.

    Austria a blocat, joi, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

  • Iohannis: Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului. „Nu”-ul a fost o amânare

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, miercuri, că nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului şi că în urma discuţiei cu cancelarul austriac, „nu”-ul a fost doar o amânare. Iohannis a vorbit despre problemele care trebuie rezolvate pe cale diplomatică.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus că săptămâna trecută, miniştrii de Interne în format de Consiliu JAI nu au reuşit să aprobe intrarea României şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen şi acum trebuie găsite formulele cele mai bune pentru ca procesul de aderare să continue. Iohannis a spus că intrarea României în Spaţiul Schengen este obiectivul său principal în acest mandat.

    „Este foarte clar că noi, românii, dorim să fim parte din Spaţiul Schengen. Integrarea în Spaţiul Schengen rămâne obiectiv strategic naţional şi rămâne obiectiv principal pentru mine, ca preşedinte al României pentru perioada următoare.
    Să vedem care sunt problemele şi care sunt piedicile care trebuie înlăturate pentru a putea şti cum procedăm în continuare”, a spus Klaus Iohannis.

    Iohannis a vorbit despre două probleme în ceea ce priveştee intrarea României în Spaţiul Schengen, care trebuie rezolvate: „Odată atitudinea Austriei, care este rezervată. Acum a votat „nu”, dar, recent, cancelarul austriac a declarat că acest vot înseamnă, de fapt, o amânare, nu înseamnă un „nu” definitiv. Este o nuanţare a poziţiei. Acest vot a fost şi pentru România şi pentru Bulgaria. Avem însă şi a doua problemă care trebuie văzută şi tratată. Votul Olandei a fost mixt. Pentru România a fost „da”, pentru Bulgaria a fost jumătate „nu”. Ştiu chiar de la premierul Olandei că acest „nu” nu a fost definitiv. Este dorinţa şi acolo a unei amânări până se mai clarifică anumite probleme”, a mai spus preşedintele României.

    De asemenea, Klaus Iohannis s-a referit, miercuri, şi la acţiunile de boicot ale unor companii sau persoane fizice.

    „Acest moment după părerea mea poate fi tratat într-o singură cheie: cu diplomaţie. Orice altceva este exclus. Am auzit, în ultimele zile, nenumărate opinii, sfaturi şi aşa mai departe şi vreau să vă spun foarte clar: Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau a autorităţilor publice. Nu aşa se tratează astfel de probleme”, a mai spus Iohannis.

  • Ciolacu, despre votul din JAI: Rămâne întrebarea de ce am mers la pachet cu Bulgaria

    „Am avut şi un sondaj de opinie cu referire directă la aderarea României la spaţiul Schengen, ca să vedem nemulţumirile românilor şi unde consideră românii ca s-a greşit. În sondaje există o anumită percepţie, o anumită frustrare faţă de un alt stat membru UE şi al Europei. Această abordare brutală din partea Austriei, care a ieşit dintr-o logică de uniune a statelor. (…) Rămâne întrebarea de ce am mers în continuare pe listă, la pachet cu Bultaria, atât timp cât exista o altă decizie a altui stat, respectiv Olanda, că nu va vota cu Bulgaria. Deci dacă Austria ar fi votat sau nu cu România, oricum nu am fi trecut de votul JAI. Acest pachet a fost trecut acum 10 sau 11 ani. Poate ar fi trebuit insitat la Comisie (Europeană – n.r.) ca propunerea să fie deja o splitare între România şi Bulgaria ca să putem avea o şansă mare”, spune Marcel Ciolacu.

    Liderul PSD afirmă că familia europeană social-democrată a susţinut aderarea României la Schengen „fără rezerve”, în timp ce austriecii, care fac parte din PPE, au votat împotrivă.

    Întrebat dacă aderarea României la Schengen ar trebui susţinută de Klaus Iohannis la Consiliul European, el spune că „alţi preşedinţi sau prim-miniştri cer mandat la parlamentul naţional, dar preşedintele Klaus Iohannis nu a cerut un mandat de la parlamentul naţional”.

    „Era normal ca BUlgaria să nu voteze splitarea, ţinând cont că Olanda a anunţat că nu votează cu ei. (…) Cred că au fost nişte scăpări, cred că a fost o abordaregreşită. Oricum, la pachet cu Bulgaria, oricum România nu ar fi avut nicio şansă. Noi ne-am bucurat că Parlamentul olandez a spus că susţine România şi nu susţine Bulgaria, dar a fost, se pare, o capcană”, menţionează Ciolacu.

    De asemenea, liderul PSD a explicat o declaraţie de-a sa, în care afirma că „vor exista consecinţe” pentru Austria.

    „În aceste companii austriece de pe teritoriul României sunt lucrători români. Eu când am vorbit despre sancţiuni către AUstria, nu către austrieci, dacă tu ai folosit un drept de veto nejustificat, atunci nu te aştepta, de exemplu, când Austria solicită să aibă şefia OSCE, ca România să nu folosească acest drept de veto. Dar până se ajunge la această paralelă, totuşi există demersuri diplomatice de a închide aceste lucruri”, încheie Marcel Ciolacu.

    România şi Bulgaria nu au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie Schengen deoarece Austria şi Olanda s-au opus în timpul şedinţei JAI de săptămâna trecută.

  • În 10 puncte, o altă perspectivă a boicotului împotriva băncilor şi companiilor cu capital sau controlate de austrieci: sper ca la anul să nu ajungem în situaţia în care statul şi firmele româneşti să se roage de băncile austriece să le dea finanţare. Refinanţarea boicotului ar costa peste 50 mld. euro

    Tema publică a acestor zile este votul dat de Austria, de guvernul de la Viena (preşedintele Austriei nu susţine acest vot), împotriva aderării României la Schengen, ceea ce a declanşat un val de proteste publice la adresa austriecilor nu numai în România, ci şi în Europa.  

    La Bucureşti toţi şi-au reamintit că Petrom, rezervele de petrol şi gaze au fost date austriecilor de la OMV, că am privatizat BCR cu Erste sau că am dat celebra Bancă Agricolă către Raiffeisen. Toţi şi-au amintit că pădurile sunt tăiate de grupul austriac Schweighofer, că piaţa de asigurări este controlată de grupurile austriece, că unii dintre cei mai mari constructori, Strabag şi PORR, ne fac autostrăzile şi drumurile etc.

    Toată lumea vorbeşte despre profiturile pe care le fac austriecii în România, pe care le transferă cu diplomatul la Viena, ca acum 100 sau 150 de ani, plus de profiturile transferate neoficial prin preţurile de transfer. Ca să nu mai vorbim de petrolul care este transportat cu vagoanele la Viena.

    Ca represalii politice, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, a fost rechemat în ţară, iar autorităţile române susţin că relaţiile diplomatice cu Viena se vor reduce de acum încolo la nivelul însărcinatului de afaceri român în capitala Austriei. Cu această ocazie aflăm cine este.

    Preşedintele Iohannis, care este principalul responsabil de politica externă a României, regretă decizia luată de Austria. Dar Iohannis a forţat votul în JAI (Comisia de Afaceri Interne de la Bruxelles), deşi ştia că guvernul de la Viena va vota împotriva aderării. Conform informaţiilor vehiculate public, austriecii au oferit României câteva alternative, ca să nu forţeze acest vot. Dar Iohannis a mers înainte cu votul, prin ministrul de interne Lucian Bode, aflat în comisia JAI, şi a pierdut.

    Dacă dăm la o parte partea politică şi trecem la partea economică şi de business, ne-am trezit cu un val negativ de indignare şi de represalii economice.

    Rareş Bogdan, prim-vicepreşedintele PNL – partid care asigură guvernarea – şi europarlamentar, a cerut public boicotarea băncilor şi companiilor austriece din România, a cerut chiar ca instituţiile de stat, companiile de stat să-şi mute conturile de la băncile cu capital austriac.

    După ce a rezolvat criza de la Craiova, Mihai Rotaru, enigmaticul patron al echipei de fotbal CSU Craiova, a ieşit public să-şi arate indignarea faţă de decizia austriecilor, susţinând că-şi va muta conturile de la Raiffeisen, că nu va mai alimenta de la OMV Petrom şi că echipa nu va mai face cantonamente în Austria. Cred că a vorbit mai mult despre politică într-o zi decât a vorbit despre fotbal în ultimii cinci ani. El a îndemnat şi celelalte cluburi să facă ceea ce va face el, adică să boicoteze băcile şi companiile austriece care sunt în România.

    În ultimele trei zile au apărut mai mulţi antreprenori, patroni sau manageri români care au anunţat public să sunt indignaţi de decizia Austriei şi că vor boicota tot ce are în spate origine austriacă. Un asemenea demers public (sper că va fi urmat şi de boicotul practic, nu numai de declaraţii) nu am văzut demult, sau chiar niciodată în România.

    Este bine că opinia publică protestează, este bine că antreprenorii şi patronii români iau atitudine sau că guvernul de la Bucureşti îşi arată indignarea, ceea ce arată că nu ne mai lăsăm călcaţi în picioare după ce le-am dat resursele ţării şi ei au făcut profituri imense în România în timp ce au ţinut ţara în subdezvoltare!!!

    Cu riscurile de rigoare, eu vin cu altă perspectivă a acestui boicot declarativ şi cu o concluzie.

    1. Dacă ai banii în depozite la BCR, Raiffeisen, care controlează un sfert din piaţa bancară, poţi să le muţi imediat la o altă bancă. Dacă eşti o persoană fizică, transferul se poate face instantaneu. Dacă eşti o companie, s-ar putea să înceapă problemele, pentru că trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii.

    2. Dacă depozitele bancare sunt folosite ca garanţii, nu poţi să le muţi aşa uşor.

    3. Dacă eşti o companie şi ai credite luate de la cele două bănci, ca să-ţi muţi conturile şi operaţiunile trebuie să rambursezi împrumuturile sau să le refinanţezi la o altă bancă. Este puţin probabil ca o companie să aibă bani lichizi acum, în aceste vremuri de criză, astfel încât să-şi ramburseze creditele.

    4. Dacă eşti o companie şi ai credite, trebuie să găseşti o altă bancă ca să-ţi refinanţeze împrumuturile. Iar aici încep să apară problemele. S-ar putea să nu îndeplineşti condiţiile de la noua bancă pentru a avea acces la un credit. Fiecare bancă are propriile condiţii de creditare şi de acceptare de clienţi, iar piaţa românească este destul de restrictivă. Numai o treime din firmele din România sunt bancabile, iar 99,9% din aceste firme sunt româneşti. Companiile austriece care rulează afaceri în România prin intermediul celor două bănci sigur nu-şi vor muta conturile.

    5. Dacă vrei să-ţi muţi conturile la o bancă cu acţionariat românesc – Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank şi Banca Românească – trebuie ca şi acea bancă să te accepte.

    Dacă aduci depozite, adică lichiditate, te acceptă fără niciun fel de probleme. Dar dacă ai nevoie de credit ca să-ţi refinanţezi împrumuturile la BCR sau Raiffeisen, s-ar putea să intervină nişte probleme mai mari. Poate aceste bănci româneşti nu au lichiditate suficientă pentru a refinanţa sau a acorda noi credite. În acest moment piaţa este extrem de strânsă, iar creditele se dau foarte greu din motive de lichiditate şi de costuri.

    Al doilea motiv ţine de capital, respectiv aceste bănci trebuie să aibă capital suplimentar pentru a da credite sau a refinanţa altele. Până una alta, toate băncile din România, inclusiv cele româneşti dar şi cele austriece, au mari porbleme cu scăderea valorii titlurilor de stat româneşti, ceea ce înseamnă că trebuie să acopere diferenţa din capital.

    În acest moment capitalul este foarte scump şi greu de găsit. Din cauza costurilor mari, Banca Transilvania a amânat pentru anul viitor emisiunea unor obligaţiuni speciale, care ar fi incluse în capital. CEC Bank a crescut foarte mult în ultimii trei ani şi, ca să crească în continuare, adică să dea credite, are nevoie de capital suplimentar, pe care Ministerul Finanţelor, ca acţionar unic, s-ar putea să nu-l aibă. Iar dacă CEC iese pe piaţă prin obligaţiuni speciale, care să fie incluse în capital, în acest moment costurile sunt foarte mari.

    6. Romgaz, o companie controlată în proporţie de 70% de stat prin Ministerul Energiei, tocmai a prelungit nişte linii de finanţare cu BCR chiar în ziua în care Austria a votat împotriva intrării României în Schengen. Acum câteva luni, Romgaz a luat un împrumut de 350 de milioane de euro de la Raiffeisen şi BCR pentru a finanţa achiziţia de 1 miliard de euro a proiectului de gaze din Marea Neagră, care trebuie realizat împreună cu OMV Petrom. Raiffeisen a oferit o dobândă de vis, respectiv EURIBOR la trei luni plus o marjă de 0,05%. Nu cred că, în condiţiile actuale de piaţă, cu dobânzi şi marje în creştere, acest împrumut poate fi refinanţat la băncile cu capital românesc sau de pe piaţa liberă. Este patriotic când Rareş Bogdan cere ca firmele de stat să plece de la băncile austriece, dar altcineva ar trebui să le ofere condiţii mai bune.

    7. Celebrele convenţii de salarii, căutate foarte mult de bănci, au în spate anumite condiţii şi finanţări. Nu poţi să pleci de la o bancă la alta doar cu convenţiile de salarii şi să laşi creditele în spate. Când o bancă acordă o finanţare, vrea ca rulajul companiei să se desfăşoare prin intermediul conturilor deschise la ei, nu la alte bănci. Bineînţeles că este opţiunea fiecărui angajat în ce cont şi la ce bancă îşi primeşte salariul, dar peste 90% dintre salariaţi merg acolo unde firma are conturile.

    8. Cazul OMV Petrom: Toată lumea cere naţionalizarea companiei de petrol şi gaze. OMV deţine numai 51% din acţiuni, statul 20%, iar ceilalţi acţionari sunt 7,6 milioane de români, prin intermediul Pilonului II de Pensii. Orice profit pe care îl obţine OMV la Petrom se împarte proporţional cu statul şi cu românii care contribuie lună de lunăm la Pilonul II de pensii (3,75% din salariul brut). OMV Petrom este o maşină de făcut bani pentru stat prin toate taxele şi impozitele plătite. Statul are doi membri în consiliul de administraţie care au posibilitatea de a vedea şi raporta câţi bani scot austriecii din Petrom şi îi duc la Viena. Până acum nu-mi amintesc ca vreunul din aceşti membri să fi făcut scandal. Dacă statul ar vrea să naţionalizeze OMV Petrom, şi se poate având în vedere exemplul dat de guvernul Franţei cu EDF, ar trebui să plătească câteva miliarde de euro, bani pe care nu îi poate obţine atât de uşor.

    9. O treime din datoria publică a României de 646 de miliarde de lei, echivalentul a 130 de miliarde de euro, este controlată direct sau indirect de către grupurile financiare de la Viena. Dacă statul vrea să boicoteze băncile austriece, ar trebui să găsească alte bănci sau alţi investitori care să preia această datorie publică, respectiv 30% din ea, ceea ce înseamnă 40 de miliarde de euro. BCR şi Raiffeisen sunt printre principalii finanţatori ai datoriei statului, iar reţeaua lor vinde în afară obligaţiunile în euro ale României. Ca să găseşti alţi cumpărători pentru datoria publică a României înseamnă costuri mai mari şi o lipsă de investitori.

    10. Companiile româneşti se bazează în finanţarea curentă pe BCR şi Raiffeisen, iar ca să plece de la aceste bănci  este aproape imposibil în realitate. Să luăm cazul Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială din România. O bună parte din clădirile de birouri deţinute au fost finanţate de BCR, care este şi chiriaş în aceste clădiri de birouri (cazul The Bridge). Aşa că, dacă vrei să-ţi muţi banca din motive patriotice, s-ar putea să ai o problemă. Nu ştii ce câştigi la o altă bancă, dar sigur pierzi ceva ce ai (chiria). Iar astfel de exemple se pot extinde la cele mai multe companii româneşti.

    Este bine când auzim că se trezeşte patriotismul din noi sau din politicienii români, dar eu sper să nu ajungem la anul ca statul şi companiile româneşti să caute finanţare pe la Viena, la băncile austriece.

    România nu este o ţară cu resurse financiare nelimitate, aşa cum este Austria, nu are acces atât de facil la pieţele financiare internaţionale, iar când se împrumută costurile sunt mult mai mari. Austriecii au acoperit o parte din finanţare după anul 2000 şi continuă să o facă. Indiferent ce credem noi despre noi, nu este atât de uşor săă găsim finanţare atât internă, cât şi externă. Îţi poţi permite ca stat să boicotezi grupurile financiare austriece dacă ai alternativă în aceleaşi condiţii. Iar la nivel de companii situaţia este şi mai complicată.

    Persoanele fizice îşi pot muta conturile imediat, dar mă îndoiesc că dacă au credite le pot muta la fel de repede, mai ales în noile condiţii de piaţă, care înseamnă costuri mult mai mari.

    Aşa că atenţie ce ne dorim şi ce vă doriţi!

  • Partea bună a dezamăgirii Schengen: ne-a arătat cât de mult ţin românii să fie europeni

    Businessul austriac din România nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa. Dacă înainte de votul asupra aderării României reprezentanţii acestuia – secţia economică a Ambasadei Austriei la Bucureşti şi companiile comerciale sau băncile – nu au scos un cuvânt de sprijin acum, o parte a acestui business de 20 mld. euro, şi-l oferă şi deplâng decizia propriului lor guvern. Cu toate acestea, românii sunt foarte critici la adresa firmelor austriece.

    Decizia de a ţine România în afara spaţiului Schengen, luată de Austria (singura ţară din UE care s-a opus aderării) are însă şi o ciudată parte bună a ei. România – cetăţeni, business, stat – şi-a redescoperit capacitatea de a lupta pentru un obiectiv comun.

    Companiile austriece din România au avut în 2021 un business de 100 de miliarde de lei (20 mld. euro), adică 5% din cifra de afaceri a ţării, 65.000 de angajaţi  şi o marjă de profit de 7%.

    Ziarele din Austria au avut destul comentarii despre decizia guvernului de la Viena de a bloca aderarea României la Schengen şi multe se aşteaptă la un boicot pentru produsele austriece. Chiar preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, care a deplâns decizia guvernului său a spus, textual, că afacerile austriece în România vor avea de suferit de pe urma votului de săptămâna trecută.

    Schimburile comerciale între România şi Austria au fost, în 2021, de 4,5 mld. euro, din care 2/3 importuri din Austria în România şi 1/3 exporturi româneşti în Austria. Aşa că lucrurile s-au complicat şi pe plan politic, dar şi economic. România şi-a retras ambasadorul de la Viena, un lucru puţin uzual în relaţiile diplomatice şi de neînchipuit până mai acum câteva zile.

    BCR, membră a grupului Erste, şi Raiffaissen Bank România au împreună în portofoliu în jur de cinci milioane de clienţi, adică un sfert din populaţia României. Au şi aproape 10.000 de angajaţi. Ambele bănci au reacţionat nu la nivel local, ci chiar de la Viena.

    Willi Cernko, CEO-ul Erste, acţionarul prin­cipal al BCR: „Regre­tăm rezultatul votului de astăzi (joi – n.red.) din Consiliu. România şi Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale şi, bineînţeles, şi economice. Austria este unul dintre cei mai importanţi investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piaţă de export foarte importantă pentru companiile austriece.”

    Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank România: ”Susţinem pe deplin aderarea României la spaţiul Schengen. Am fost surprinşi de decizia de astăzi (joia trecută – n. red.). O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităţilor pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienţi persoane fizice şi peste 120.000 de companii. Ne-am angajat să facem acest lucru pe termen lung împreună cu cei 4900 de angajaţi din toată ţara”.

    Andreas Lier, preşedintele  Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România): „România a dovedit că îndeplineşte criteriile de aderare, fapt care a reieşit clar în urma controalelor efectuate de echipele de tehnicieni ai Comisiei Europene. (…) Suntem foarte dezamăgiţi de acest vot, dar sperăm totuşi ca o decizie «pentru Schengen» să fie luată în curând”.

    Supărarea este mare în România.

    Premierul Nicolae Ciucă a spus la finalul săptămânii trecute că relaţiile bilaterale dintre România şi Austria au fost afectate considerabil. Premierul a anunţat că a cerut chemarea ambasadorului român de la Viena, Emil Hurezeanu – ceea ce Ministerul de Externe a şi făcut. La Ambasada României de la Viena relaţiile diplomatice vor fi coborâte la nivelul însărcinatului cu afaceri, un lucru rar în practica diplomatică.

    Totuşi, mediul academic îndeamnă la ponderaţie.

    Cristian Pârvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA): „Este o eroare ura antiaustriacă. Este un efect pervers aşteptat de austrieci că să-şi justifice decizia. Cei care influenţează cad şi în capcana propagandei ruseşti. Această expunere a naţionalismului deşănţat este o eroare care complică situaţia. România nu a suferit un eşec. Austria este cea care a suferit un eşec. România nu a mai fost izolată. Austria a fost izolată din cauza absurdităţii acestei decizii.

    A fost un atac scurt şi greu de anticipat. Era evident că nu mai puteau da înapoi, pentru că au în faţă patru rânduri de alegeri, primele pe 29 ianuarie.

    Oamenii se simt nedreptăţiţi, pentru că aveau aşteptări foarte mari, dar adevărata victimă este Austria”.

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti, spune că oamenii privesc ca pe o nedreptate respingerea aderării la spaţiul Schengen, pentru că, în mod evident, criteriile de aderare au fost îndeplinite: „Decizia afectează solidaritatea între state, afectează unitatea şi convine mai degrabă unor forţe externe, cum ar fi Rusia. Toate elementele contribuie la o o nemulţumire acumulată. Sunt şi cei care au interese directe, care circulau la nivel de persoane, mărfuri şi care îşi văd afectate în continuare resursele de timp.

    Este posibil să crească puţin componenta eurosceptică”.

    Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la ASE:  „Eu nu cred în scenariul care spune că Rusia ar fi în spate. Eu cred că este un interes economic în principal al Austriei, ea mai are de negociat, are nişte interese nemaipomenite aici, atât energetice, cât şi financiar-bancare. Hubul regional de gaz critic este în Austria, acolo se dau cotaţiile”.

    Ce consecinţe vor fi la nivelul opiniei publice şi ce se schimbă în România?

    „România operează foarte bine când avem proiecte de ţară, trecem graniţele politice şi de business. Austria nu va putea să argumenteze la nesfârşit. Până la urmă va ieşi acest evident patriotism al lor, nu vor putea să ne paseze şi anul viitor, nu mai au argumente”, spune Mitroi.

     

    Cum au comentat OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi OMV, acţionarul său austriac majoritar, respingerea României din Schengen?

    Pe data de 6 decembrie, Ziarul Financiar a trimis o solicitare către Ambasada Austriei cerând un comentariu legat de motivele care determină Austria să se opună intrării României în spaţiul Schengen, dar şi o opinie legată de felul în care relaţiile comerciale dintre cele două state vor fi afectate de acest refuz. Ulterior, pe data de 8 decembrie, ZF a trimis o nouă solicitare către Ambasada Austriei în care a întrebat dacă instituţia ştie de presupusele presiuni exercitate asupra companiilor austriece din România. Nici la această solicitare ZF nu a primit vreun răspuns, personalul de pe biroul de relaţii cu publicul al Ambasadei spunând că nici nu va trimite un răspuns pentru că 8 decembrie este sărbătoare legală în Austria.

    De asemenea, pe 6 şi pe 9 decembrie, ZF a trimis solicitări către OMV Petrom, cea mai puternică prezenţă austriacă din România. ZF a cerut un comentariu din partea OMV Petrom faţă de decizia Austriei, dar şi explicaţii privind impactul economic pe care menţinerea României în afara Schengen îl poate avea asupra companiei.

    „Suntem un punct de sprijin pentru economia românească, pentru securitatea energetică a ţării şi un partener pentru cele mai relevante cauze sociale. Nu este rolul nostru să comentăm decizii politice. Cu toate acestea, votul pentru Schengen are un impact asupra noastră, având în vedere că deţinem operaţiuni atât în România cât şi în Bulgaria. Am crezut întotdeauna că dreptul la liberă circulaţie în zona Schengen este un atu puternic al UE, prin urmare susţinem ferm accesul României la Schengen. Avem acelaşi punct de vedere în privinţa Bulgariei. Ne exprimăm speranţa că decidenţii vor ajunge la o soluţie cât mai curând”, a comentat la finalul zilei de vineri OMV Petrom.

    Totodată, ZF a trimis vineri o solicitare către OMV întrebând despre costurile adiţionale pe care OMV Petrom le are anual din cauza faptului că România nu este în Schengen. Totodată ZF a întrebat dacă asupra OMV Petrom s-au făcut presiuni, aşa cum au susţinut politicienii austrieci, dar şi dacă grupul crede că activitatea sa va fi afectată sau dacă decizia Austriei cu privire la România a fost corectă. Răspunsul OMV a fost următorul: „Grupul OMV este format din mai multe naţionalităţi iar succesul OMV Petrom îşi are rădăcinile în cooperarea unică dintre echipele din Bucureşti şi Viena. Orice măsură care facilitează această cooperare, inclusiv o graniţă deschisă, este binevenită. Una dintre forţele cheie ale Uniunii Europene de azi este libertatea de a călători fără graniţe acolo unde spaţiul Schengen deja se aplică. Rămânem încrezători că acest lucru li se va întâmpla în curând şi colegilor noştri şi oamenilor din România şi din alte state candidate.” Roxana Petrescu

    Willi Cernko, CEO-ul Erste, acţionarul principal al BCR: Regretăm rezultatul votului de astăzi (joi – n. red.) din Consiliu. România şi Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale şi, bineînţeles, şi economice. Austria este unul dintre cei mai importanţi investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piaţă de export foarte importantă pentru companiile austriece.

    Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank România: Susţinem pe deplin aderarea României la spaţiul Schengen. Am fost surprinşi de decizia de astăzi (joia trecută – n. red.). O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităţilor pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienţi persoane fizice şi peste 120.000 de companii. Ne-am angajat să facem acest lucru pe termen lung împreună cu cei 4900 de angajaţi din toată ţara.

    Andreas Lier, preşedintele  Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România): România a dovedit că îndeplineşte criteriile de aderare, fapt care a reieşit clar în urma controalelor efectuate de echipele de tehnicieni ai Comisiei Europene. Suntem foarte dezamăgiţi de acest vot, dar sperăm totuşi ca o decizie „pentru Schengen“ să fie luată în curând.

    Cristian Pârvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul la Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA): Este o eroare ura antiaustriacă. România nu a suferit un eşec. Austria este cea care a suferit un eşec. România nu a mai fost izolată. Austria a fost izolată din cauza absurdităţii acestei decizii.