BusinessMagazin

Tag: scaderi

  • Datoriile giganţilor din energie s-au dublat în ultimii doi ani pe fondul scăderii preţului petrolul

    Exxon, Shell, BP şi Chevron, unele dintre cele mai mari companii de energie din lume, au datorii combinate de 184 de miliarde de dolari, în condiţiile în care ultimii doi ani au venit cu scăderi masive ale preţului barilului de petrol.

    Datoriile ridicate ale companiilor din energie, împovărate de preţurile mici, ridică îngrijorări în rândul acţionarilor cu privire la abilitatea acestora de a plăti dividende.

    Nivelul datoriei celor patru mari companii din energie este dublu faţă de nivelul din 2014, când preţurile au început să se prăbuşească şi au ajuns până la un minim de 27 de dolari barilul la începutul acestui an. Preţurile petrolului au început să îşi revină de atunci, dar încă sunt sub pragul de 50 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa în primul trimestru din 2016, un montagne russe

    Nervii investitorilor au fost puşi la grele încercări în primul trimestru al anului. Bursa a debutat în 2016 cu un declin amplu, în linie cu restul pieţelor internaţionale de acţiuni care au fost trase puternic în jos de temerile investitorilor privind încetinirea economiei Chinei, pentru ca mai apoi, în următoarele două luni, piaţa locală de acţiuni să recupereze o parte din pierderi.

    În ianuarie, bursa de la Bucureşti a pierdut peste 10% din valoare, marcând astfel cel mai slab debut de an din 2011, însă pe parcurs starea de spirit a investitorilor s-a mai îmbunătăţit. Astfel că în lunile februarie şi martie, pieţele internaţionale au revenit pe creştere, iar bursa de la Bucureşti afişează o pierdere de circa 4% pentru primele trei luni din an. „Vedem scăderile din 2016 ca episod final al fazei corective demarate la maximele din vara trecută şi care constituie o binevenită ajustare a preţurilor după un robust trend de creştere care a durat de la minimele din vara lui 2011 până anul trecut“, spune Dan Rusu, analist financiar la Banca Transilvania.

    Evoluţia bursei locale în primul trimestru plasează România pe ultimele locuri în regiune, în condiţiile în care bursa de la Budapesta şi cea de la Varşovia se mândresc cu randamente şi de 7,5%.

    Evoluţia bursei locale este mai corelată cu cea a burselor din Europa de Vest, respectiv cu bursa germană şi cu cea a burselor americane decât cu evoluţia burselor din regiunea Europei Centrale şi de Est. De remarcat însă că bursele occidentale au recuperat pierderile cauzate de criza financiară din 2008, indicii bursieri străini având valori peste maximele din 2007, în timp ce indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, mai trebuie să crească cu circa 30% pentru a recâştiga pragul de 10.000 de puncte, cât a avut pe maximele din 2007.

    Indicele DAX, al bursei germane, are un minus de 8% în acest an, o pierdere similară raportând şi indicele bursei franceze CAC 40. Peste Ocean, indicele american S&P 500 are un modest avans de 0,5%, în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 1,1%. Ascensiunea bursei de la Budapesta, care se situează în topul performanţelor din regiune, se datorează pe de o parte aprecierii puternice a acţiunilor OTP Bank şi ale grupului petrolier Mol, care deţin o pondere ridicată în principalul indice bursier BUX, dar şi graţie aşteptărilor investitorilor că agenţia de rating Moody’s ar putea ridica ratingul de ţară al Ungariei până la investment grade.

    Pentru investitorii care au avut nervii suficient de tari pentru a rezista prăbuşirii din ianuarie, bursa a adus însă şi oportunităţi de câştig. Din rândul acţiunilor incluse în indicele BET, acţiunile Banca Transilvania au adus cel mai ridicat randament, de circa 10%. Performanţa acţiunilor BT este cu atât mai notabilă cu cât după prima lună din an titlurile aveau o scădere de 7%.

    Din rândul acţiunilor mai puţin lichide şi deci neincluse în indicele BET se remarcă titlurile transportatorului Conpet Ploieşti cu un avans de 6% în primul trimestru.
    La polul opus se situează acţiunile Nuclearelectrica şi cele ale OMV Petrom, cu scăderi de peste 17% în acest an. Indicele BET include evoluţia celor mai lichide zece acţiuni de pe bursa de la Bucureşti.

    Două mari ştiri au ţinut cap de afiş pe bursa de la Bucureşti în acest prim trimestru. Una bună şi una mai puţin bună.
    Banca Transilvania, a treia bancă după active de pe piaţa locală, a raportat pentru 2015 un profit record de 2,4 miliarde de lei, cel mai bun rezultat din istoria sistemului bancar local. Profitul record a fost alimentat de câştigul de 1,6 miliarde de lei raportat de bancă din achiziţia Volksbank România. Ştirea mai puţin bună au fost rezultatele financiare ale OMV Petrom, cea mai valoroasă companie de pe bursa de la Bucureşti, care au indicat pentru 2015 o pierdere de 690 milioane de lei, prima de la privatizarea companiei în 2004.

    Vestea bună de la Banca Transilvania a fost de bun augur pentru investitori pentru că banca a decis să distribuie un dividend record şi acţiuni gratuite. Banca va distribui acţionarilor săi dividende de 1,2 miliarde de lei echivalent al unei plăţi de 0,39 lei brut pe acţiune, şi îşi va majora capitalul cu 620 milioane de lei prin emisiunea de acţiuni gratuite. Dividendul propus aduce un randament de 15% la care se adaugă un câştig de încă 15% din acţiunile gratuite. Astfel randamentul cumulat adus de dividendele şi acţiunile gratuite este de 30%, adică de peste 15 ori mai mare decât dobânda adusă de un depozit bancar.

     

  • Bursele europene revin cu picioarele pe pământ după discursul lui Draghi

     Indicele bursei de la Londra FTSE 100 a scăzut cu 0,60% . Printre câştigătorii de astăzi de pe bursa londoneză se număra banca Royal Bank of Scotland, cu o creştere de 1,56% sau Astehad Group, cu un plus de 1,10%. De partea cealaltă, cele mai mari scăderi au fost înregistrate de către grupurile minere Antofagasta şi Anglo American , cu scăderi în jurul a 9%. Indicele bursei germane DAX a scăzut cu 0,72%. Volkswagen şi-a continuat azi  scăderea pe bursa de la Frankfurt marcând un minus de 3,15%. În ultimul an, deprecierea acţiunilor producătorului auto este de 51%.

    Indicele ce reuneşte cele mai importante companii din Europa, Stoxx 600, a scăzut cu 1,23%, influenţat de scăderile puternice de astăzi de pe pieţele de mărfuri. Peste Ocean, indicele bursier Dow Jones Industrial Average a scăzut cu până la 0,4% imediat după deschidere, iar S&P 500 cu 0,61%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Răspunderea mea, a lui, a noastră

    Am vrut să văd cum a reacţionat lumea la o astfel de ştire, practic o întoarcere la starea de dinainte de incendiu, dar, ghinion, aceasta nu s-a viralizat; drept urmare, a rămas prin ungherele siturilor de ştiri şi ale jurnalelor televiziunilor. Şi doar un singur caz, cel al Arenei Naţionale, mai aduce în atenţia publicului autorizaţiile necesare funcţionării spaţiilor publice şi pericolele care pot apărea.

    Probabil că nici acest caz nu va mai exista prea mult, pentru că recent am auzit, cu jumătate de ureche, recunosc, asta pentru că nu sunt prea pasionat de ştirile cu tentă sportivă, că reprezentanţii uneia sau mai multor echipe de fotbal bucureştene vor merge nu ştiu unde pentru a cere redeschiderea stadionului. Şi, desigur, o să rezolvăm totul cu o declaraţie pe propria răspundere a cuiva. Fapt este că măsura propusă de ministrul de interne nu are altă menire decât de a transfera toată răspunderea, în cazul unui alte nenorociri, către administratorii respectivelor spaţii, iar autorităţile care nu şi-au făcut treaba să fie absolvite de vină. Un punct de vedere interesant, care poate fi extins.

    Să dea cineva, de exemplu, o declaraţie pe propria răspundere că în Vrancea nu va mai fi niciodată un seism major, ca să dormim liniştiţi, fie şi în clădiri cu faţada tapetată de buline roşii.

    Sau să dea altcineva o declaraţie pe propria răspundere că folosirea celor mai ieftine materiale, pentru construcţii sau pentru amenajări, este o acţiune pur economică, care nu are de-a face cu potenţialele pericole ce derivă din folosirea respectivelor materiale.
    Oricum, instituţia propriei răspunderi funcţionează din plin, şi acum, în alte domenii. S-au dat mii de declaraţii pe propria răspundere, de către tot soiul de aleşi şi de oficiali ai statului, cum că nu au făcut poliţie politică înainte de 1989; pe urmă tot ei s-au bătut în dosare de colaboratori ai Securităţii, în mod public. Parlamentarii dau o declaraţie pe propria răspundere că sunt corecţi în folosirea celor peste 10.000 de lei pe care îi primesc pentru cabinetele din teritoriu, deşi legătura aleşilor români cu teritoriul are loc cel mult o dată la patru ani, în perioada alegerilor, în rest netrecând cu lunile pe la birouri.

    Înţeleg că formularul 088, „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA“  este un soi de instrument de schingiuire în masă, care mănâncă luni de zile de stat la cozi la administraţiile fiscale, plus bani pierduţi şi nervi împrăştiaţi. Rezultatul este imposibilitatea practică a deducerii TVA, pentru că Fiscul tratează pe toată lumea ca pe un potenţial infractor. Aşa, fără nicio declaraţie pe propria răspundere.

    Declaraţia pe propria răspundere este un act firesc, ce ţine de normalitatea unei societăţi, de corectitudine, de responsabilitate şi de simţ al măsurii. Dar undeva unde încălcarea, sau manifestarea nepăsării faţă de lege, este norma, şi dacă este menită doar să spele mâna sau obrazul, poate ascunde capcane periculoase.

    „Întâlnirea“, un tablou al pictorului australian Charles Blackman, pictat prin anii ’60 ai secolului trecut; este despre experienţa singuratică şi emoţionantă a celor ce aleg să rămână oameni întregi.


     

  • Să le dea cineva chinezilor batiste de pânză!

    Mă împăcase cu această idee veşnicul hater care, la orice discuţie despre starea presei, purtată online, apare cu ideea că „…presa e pe ducă, pentru că totul e pe net. Şi tăiem şi mai puţini copaci!“.

    Iată că n-am tăiat mai puţini copaci, ba dimpotrivă, ceva mai mulţi decât ne-am închipui, unul dintre motive fiind că umilul chinez de rând a renunţat să-şi sufle nasul cu degetele şi a început să folosească batiste de hârtie (apropo, câţi dintre cunoscuţii dv. mai folosesc batistă de pânză?); în plus cruciada împotriva plasticului, altfel cât se poate de justificată, a sporit consumul de hârtie de ambalaj, acesta fiind al doilea motiv pentru această stare. Mai mult, ţările sărace folosesc din ce în ce mai multă hârtie, pentru educaţie, pentru manuale, în ideea reducerii analfabetismului şi a instruirii intensive.

    Aş lega peak paper de peak oil, o altă marotă a secolului XX pe care am tot regăsit-o şi în anii de după 2000. Dacă e să luăm în serios primele estimări legate de sfârşitul erei petrolului, acum ar trebui să fim cam ca eroii filmelor Mad Max, fie cele din anii 80, fie cel din 2015, hălăduind prin deşerturi în căutarea ultimelor cisterne cu benzină. Nu este aşa, iar petrolul a scăzut de la 150 de dolari barilul la sub 50, într-o mişcare greu de anticipat în urmă cu cinci ani, în perioada campionatului mondial de aruncat cu preţul petrolului, care ajungea şi la 500 de dolari barilul.

    Sigur că înţeleg că sunt şi raţiuni geopolitice la mijloc, şi răfuieli între producători şi o colcăială de interese, dar, pe de altă parte, nu putem să nu constatăm, simplu, că cetăţeanul planetar posesor de automobil a primit un purcoi de 3.000 de miliarde de dolari, bani transferaţi din încasările pe care ar fi trebuit să le primească ţările producătoare de petrol. Acelaşi hater, culturalizat de vestitul documentar „Cine a ucis maşina electrică?“, ar trebui să apară în momentul acesta şi să-mi spună despre moartea motorului cu ardere internă şi de Tesla sau Prius.

    Nu ştiu cine a ucis maşina electrică, dar ştiu că Tesla, de exemplu, pierde 4.000 de dolari la fiecare maşină vândută şi maşina este puternic subvenţionată de stat. Chiar dacă pierderile portdrapelului lui Elon Musk au scăzut de la 14.700 de dolari la 3.794 de dolari, valoarea finală este uimitoare: Tesla Motors, SolarCity şi SpaceX au primit în total, în ultimii ani, 4,9 miliarde de dolari subvenţii din partea statului. Toate acestea pentru ca o elită (pentru că insul care conduce o Tesla are un venit mediu anual de 320.000 de dolari) să pozeze în ecologistă. Nu mă iluzionez, pentru că acelaşi ins mediu consumă în prezent mai puţin carburant decât în urmă cu trei – patru decenii, şi lumea trebuie să se gândească la un înlocuitor pentru benzină.

    Să ne întoarcem la umila hârtie. Este un semnal important, cât se poate de important, pentru că marchează un hotar, cel al trecerii din epoca maşinilor, care a început cu Revoluţia Industrială, în epoca informatică. Şi nu, nici peak coal, adică vârful consumului de cărbune, şi nici peak steel, echivalentul în materie de oţel, şi nici măcar peak oil nu marchează mai bine momentul, cât banala, dar atât de importanta hârtie. Aşadar, putem spune liniştiţi că mileniul al treilea a început în 2013, odată cu depăşirea piscului de hârtie.
    Să le dea, totuşi, cineva chinezilor batiste de pânză!

    Ilustrez cu un colaj al lui Ion Bârlădeanu, un artist al hârtiei cu o istorie fabuloasă.

  • Bursele din China au scăzut cu 7%, hemoragie şi pe bursele europene. La Bucureşti cea mai mare companie scade cu 4%

    O săptămână care a început abrupt pentru pieţele europene de acţiuni tocmai a devenit şi mai tumultoasă, după ce tranzacţiile la bursa din China au fost suspendate din nou, după doar 14 minute de tranzacţionare.

    În deschiderea şedinţei de joi, principalele pieţe de acţiuni raportează scăderi semnificative: bursa din Germania scade cu 2,7%, bursa franceză se corectează cu minus 2,4%.

    La Bucureşti, bursa a deschis şedinţa cu un minus de 1,76% pe un rulaj de 4 milioane de lei, mai ridicat decât deschiderile şedinţelor anterioare.

    Din rândul acţiunilor lichide, titlurile Petrom raportează cele mai mari scăderi, de minus 3,5% până la o cotaţie de 0,275 lei/unitate. Titlurile Romgaz scad cu 1,7%, cele ale Banca Transilvania se corectează negativ cu 1,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • A construit alături de soţul ei unul dintre spitalele private româneşti specializate în oncologie

    Alături de soţ, Georgeta Şerban controlează operatorul de servicii medicale private Gral Medical, cu afaceri de peste 20 mil. euro în 2014.

    Cei doi susţin că nu sunt interesaţi să vândă businessul, fiind printre puţinii antreprenori din industrie care nu au făcut exit parţial sau total: „Oferte sunt, dar până la urmă trebuie să fii fericit cu ceea ce faci. Există presiune concurenţială, dar acesta este mediul de afaceri. Dacă nu voiam presiune, făceam altceva“.

    Cei doi au investit 7 milioane de euro în spitalul oncologic Oncofort, deschis în 2013.

    “Politica şi cultura noastră organizaţională sunt diferite. Jucătorii mari sunt supermaketuri, iar eu sunt magazin specializat. De aceea, eu nu concurez cu ei.”

    Şerban spune că nu şi-a propus niciodată să ofere un pachet complet de servicii pacienţilor, ci a ales nişe pe care să acţioneze în mod profesionist: analize de laborator, dializă şi oncologie.

    “Supemarketurile le fac pe toate la un nivel acceptabil, eu ofer numai o bucată la un nivel mai înalt. Sunt şi avantaje, şi dezavantaje”, spune Şerban, cu trimitere la faptul că nici noul proiect al Gral Medical iese din acest tipar.

  • Piaţa auto în 2014: primul după şase ani de scăderi în care volumele vânzărilor au crescut

    Între 2008 şi 2013 mai bine de 80% din vânzări s-au evaporat, iar România, care se apropia de top 10 al pieţelor europene, a coborât până aproape pe locul 20. România a înregistrat în intervalul ianuarie-noiembrie 2014 a treia cea mai mare creştere a înmatriculărilor de maşini noi la nivelul Uniunii Europene, depăşind ţări precum Spania, Marea Britanie sau Italia.

    În total, în primele 11 luni ale acestui an s-au înmatriculat aproape 64.600 de autoturisme noi, ceea ce înseamnă că până la finalul anului se vor înregistra în total aproape 70.000 de maşini noi, în creştere cu peste 20% faţ de anul trecut. Piaţa locală revine astfel la creşterile puternice de dinainte de 2007, însă volumele rămân foarte mici şi comparabile cu cele din ţări cu populaţie sub 10 milioane de locuitori, precum Cehia.

    „Per ansamblu, 2014 a fost un an mai bun. Volkswagen a avut 8.400 – 8.500 de autoturisme noi vândute, faţă de 7.400 în 2013. Creşterea vânzărilor şi a pie-ţei va con-ti-nua şi în 2015. Vom avea creştere eco-nomică, in-di-ferent cât de mică este, avem sta-bilitate eco-nomică, iar companiile continuă să-şi schimbe par-curile auto, să angajeze oameni. Chiar am ob-servat o tendinţă de dezvoltare nu doar în Bu-cureşti, ci şi în Sibiu, Cluj, Timişoara. Vor exis-ta tot mai multe com-panii care se vor ex-tin-de şi care vor face anga-jări“, a spus Bogdan Florea, brand manager Volkswagen autoturisme în cadrul Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală. În ceea ce priveşte piaţa, directorul de marcă al VW se aşteaptă la o apreciere de „până la zece procente în 2015, spre 85.000 – 90.000 de unităţi“. Piaţa însă mai are de luptat şi cu importurile second-hand care evită în continuare plata taxelor, dar şi cu asigurătorii care recomandă clienţilor repararea maşinilor în anumite service-uri, nu cele oficiale, este de părere Bogdan Florea.

    Anul acesta Programul Rabla a susţinut vânzarea a aproape 20.000 de autoturisme noi, faţă de circa 13.000 în 2013, însă tot în 2014 s-au importat mai bine de 200.000 de maşini vechi. „De programul Rabla nu ar mai fi nevoie în 2015 deoarece atât timp cât faci un program de stimulare prin casarea maşinilor mai vechi de 10 ani, dar în acelaşi timp laşi uşa larg deschisă importurilor de maşini mai vechi de zece ani care lovesc întreaga piaţă şi pe producătorii locali, atunci putem spune că programul este ineficient, deoarece ce dăm cu o mână pierdem cu cealaltă“, a spus Florea.

    Următorul pas în susţinerea vânzărilor de maşini noi către persoane fizice, care în prezent reprezintă numai 30% din vânzări, faţă de 60% în 2007-2008, îl reprezintă programul Prima maşină, care, ca şi Prima casă, doreşte să ieftinească finanţarea.

    „Nu se vede o îmbunătăţire a pieţei auto pe final de an. Programul Rabla s-a încheiat, Prima maşină nu va avea un efect prea mare şi nici măcar nu s-au realizat vânzări până acum prin acesta. S-au publicat normele metodologice de o săptămână, băncile nu sunt pregătite încă şi impactul asupra ratei lunare este unul redus, de circa 100 de lei, astfel încât nu poate influenţa prea mult clienţii. Cine se încadra până acum se va încadra în continuare, cine nu, nu se va încadra nici acum“, a spus Florea.

    În ceea ce priveşte producţia de maşini, România va produce din nou în 2014 peste 300.000 de maşini, dar nu va mai depăşi pragul de 400.000, cum a făcut-o în 2013 din cauza uzinei Ford de la Craiova. În timp ce Dacia menţine ritmul de producţie similar cu 2013, înregistrând chiar o creştere de 1% la 10 luni, accelerând spre 340.000 de maşini, la Craiova, pe fondul cererii scăzute de B-Max la nivel european, uzina va produce sub 50.000 de maşini, faţă de 68.000 în 2013. Din acest motiv, americanii au decis ca 680 din cei 3.200 dintre salariaţi să plece, fie voluntar, fie vor fi disponibilizaţi.

  • Balta puturoasă de corupţie şi de jocuri de interese în care ne bălăcim trebuie eliminată. Singurii care pot limpezi apele sunt tinerii

    În 2008, la episodul arestării lui Dinu Patriciu, scriam că există zone ale mediului de afaceri românesc care te maculează, indiferent de cât de curat eşti: petrolul, alcoolul, anumite zone din agricultură şi industria alimentară, comerţul cu deşeuri metalice. Eram naiv, se pare că mediul de afaceri românesc în ansamblul lui maculează, indiferent cât de curat eşti. Nu spun asta pentru a-i apăra pe Patriciu, pe Irina Socol sau pe vreunul din lungul şir de oameni de afaceri care au probleme în justiţie (şi zic, cu aceeaşi naivitate, că sunt unii pentru care aş fi pus mâna în foc). Vreau doar să spun că fenomenul în ansamblu este îngrijorător; ba începi să-ţi pui întrebări de genul „da’ oare există cineva care să nu?…“.

    Fondul problemei, balta puturoasă de corupţie, de jocuri de interese, de politică şi de pseudopolitici în care ne bălăcim voit sau nu şi care iscă, iată, subiecte de prima pagină, trebuie secată, curăţată, eliminată. Şi încep să cred că nu ne mai putem însănătoşi, curăţa, indiferent de acţiunile procurorilor, de autodenunţurile celor din Sinteşti sau de numărul anilor de puşcărie pe care îi riscă cineva.

    În aceste condiţii, mai cred că singurii care ar putea avea succes în limpezirea apelor sunt tinerii, Generaţia Y de pe coperta revistei. Cine o să îmi pomenească clişeele pe care le tot plimbăm despre tineri – leneşi, egoişti, dependenţi de tehnologie, neinstruiţi, plini de sine şi lipsiţi de realism – ar face bine să îşi înghită vorbele şi să se mai gândească. Eventual la partea lui de vină că România a ajuns să arate aşa cum este.

    Am vorbit cu câţiva tineri pentru articolul de copertă, lucrez şi colaborez cu un număr important de tineri, mă lovesc pe stradă de tineri şi merg alături de ei în metru sau autobuz; sunt entuziaşti şi muncitori şi cei mai mulţi îmi dau energii pozitive. Sigur că am a le reproşa câte ceva, cultivă o lipsă de inhibiţii şi afişează câteodată o ostentativă lipsă de maniere, dar asta e doar fronda specifică vârstei, chestii pe care le-am trăit fiecare din noi, la vremea noastră.

    Generaţia Y, mi-a spus un tânăr de 23 de ani, preferă un salariu mai mic, dacă scopul are însemnătate pentru ei ca persoană sau face bine societăţii. Companii ca Facebook, Google sau Adobe s-au prins de asta şi definesc foarte exact plusul de valoare pe care îl aduc în societate şi în acelaşi timp plusul de valoare adus individului ce lucrează la ei.

    Şi atunci banii devin un efect al faptului că oamenii lucrează pentru un scop şi nu sunt un scop în sine.

    Am separat fraza de mai sus pentru a o evidenţia, pentru că dacă va fi aşa, avem de-a face cu o schimbare majoră de paradigmă care va avea efecte peste câţiva ani. Tânărul meu crede că are soluţia şi pentru imobilismul politic şi pentru combaterea sărăciei şi pentru însănătoşirea societăţii. Mi-a zis că puterea unei echipe este puterea celui mai slab din echipă şi că salvarea nu vine din mediul politic, ci din mici companii, din ONG-uri; în cele din urmă, statul va rămâne din ce în ce mai mic, mai izolat. România nu va rămâne închisă, know-how-ul din afară şi exemplele se vor constitui într-un factor de presiune pentru politic. Dacă-i aşa, să vină cât mai repede.

    Vă propun un pictor român, tânăr, o privire limpede asupra societăţii de astăzi. Îl cheamă Şerban Savu, este din Cluj şi l-am regăsit, cu bucurie, în oferta mai multor galerii importante din străinătate.

  • Şapte ani şi de la capăt. Reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre adaptarea la „noua realitate economică”

    “PONDEREA MICĂ DE ACUM A AFACERILOR DIN ROMÂNIA ÎN TOPUL REGIONAL ÎNSEAMNĂ, POTRIVIT  ANALIŞTILOR, UN POTENŢIAL MAI MARE DE CREŞTERE ÎN URMĂTORII ANI, MAI ALES CĂ, AN DE AN, RITMUL ÎNREGISTRAT DE MULTINAŢIONALELE PREZENTE PE PIAŢA LOCALĂ ÎL DEPĂŞEŞTE CU MULT PE CEL AL FILIALELOR DIN ŢĂRI PRECUM CEHIA, UNGARIA ŞI POLONIA“, scria pe un ton optimist Business Magazin în 2007, într-un material în care prezenta topul celor mai puternice 500 de companii din regiunea Europei Centrale şi de Est realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    Materialul de copertă al numărului respectiv prezenta boom-ul din imobiliare, iar primele 100 de companii din România înregistrau creşteri de 39 miliarde de euro, sau 40% din PIB. Se vorbea despre atractivitatea mediului de afaceri autohton, despre numărul mare de investitori care continuă să vină în România, despre profitul mai mare decât al celorlalte ţări din regiune şi despre perspectivele unei ţări în curs de maturizare. După şapte ani de criză, toate aceste predicţii s-au năruit, la fel ca afacerile în imobiliare. România ocupă, ca şi în 2007, locul cinci în clasamentul ţărilor din regiune, de data aceasta cu 42 de companii incluse în topul celor mai importante companii din Europa Centrală şi de Est, dominat de ţări precum Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Ucraina.

    Veniturile companiilor din România incluse în top au ajuns la o valoare cumulată de 43 miliarde de euro, nu foarte departe de valoarea de 25 de miliarde de euro pe care o aveau cele 32 de companii incluse în clasament în 2007, iar totalul veniturilor celor 500 de companii incluse în clasamentul anului 2014 este de 712 miliarde de euro. ”România este una dintre ţările care au crescut cel mai mult din regiune. În comparaţie cu peisajul aparent sumbru şi destul de auster al economiei Europei Centrale şi de Est, România a avut performanţe aproape spectaculoase: (…) 29 de companii au crescut, 16 şi-au îmbunătăţit poziţia în clasament, 11 au intrat în top şi am înregistrat cel mai mare salt la nivel regional, cu Ford“, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, la prezentarea clasamentului din acest an, pe seama unei creşteri cu aproximativ 10% faţă de anul anterior. Totuşi, cea mai mare com-panie din Europa Centrală a rămas, la fel ca în 2007, PKN Orlen (Polonia), urmată de MOL (Ungaria) şi Skoda (Cehia), Petrom, prima companie din topul românesc, ocupând abia locul 19 în regiune.

    Mucibabici este convins că cel mai important lucru pentru România este numărul de companii din top – pe măsură ce acesta creşte, ne îndreptăm spre locul patru, poziţia pe care el crede că o merităm din punct de vedere geografic şi demografic. Printre companiile recent intrate în clasament se numără Electrica (venituri de 1,16 mld. euro în 2013), Lidl România (cu venituri de 700,5 milioane de euro anul trecut) sau ADM România (642, 3 mil. euro). Clasamentul este condus de Petrom, noutatea după şapte ani fiind locul doi ocupat de Automobile Dacia, care a urcat în acest interval de timp două poziţii, pe seama cererii ridicate a Vestului pentru automobilele fabricate la Mioveni, dar şi datorită scăderii veniturilor unor companii precum Mittal Steel Galaţi şi Electrica. Ca şi în 2007, industria energiei şi a resurselor a fost un factor important în definirea  locului ocupat de România în clasament, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde de euro.

    Cele mai dinamice continuă să fie şi în 2014 domeniile cu volume de vânzări mari, precum retailul (din cele şapte companii noi prezente în top, cinci sunt din industria bunurilor de larg consum) şi domeniile consolidate cu un număr restrâns de jucători importanţi precum telefonia, dar şi domeniile cu potenţial de export. Kaufland România a devenit cel mai puternic retailer din industria autohtonă, cu venituri de 1,6 miliarde de euro, iar Orange România a ieşit din top 10, aflându-se pe locul 228 în clasamentul general, cu venituri totale de 982,2 milioane de euro. ”Românii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din români sunt echipaţi în medie cu smartphone-uri, în timp ce în alte state din Vest proporţia este de peste 50-60%. În magazinele noastre, jumătate din cei care intră cumpără un smartphone. Există un mare potenţial în România„ , explică Jean-François Fallacher, CEO al Orange, încrezător în perioada care va urma. Mittal Steel Galaţi şi Dacia se aflau în 2007 aproape de locul 10 în sectorul de producţie, ţintă pe care doar Dacia a atins-o anul acesta. ArcelorMittal a acumulat în perioada 2009-2013 pierderi de 757 mil. euro, potrivit calculelor ZF,  iar cifra de afaceri a scăzut cu peste 30%, până la 837 milioane de euro. Dacia în schimb a urcat puternic în clasament, fiind a doua companie de pe piaţa autohtonă, cu venituri cumulate de 4,1 miliarde de euro şi ocupând locul 26 în topul celor 500 de companii.

    DACĂ ÎN 2007 ÎN CLASAMENTUL CELOR 50 DE BĂNCI INCLUSE ÎN TOP  EXISTAU TREI BĂNCI DIN ROMÂNIA, anul trecut numărul acestora a ajuns la şase, cu o valoare totală a activelor de 51,1 miliarde de euro, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când suma activelor a fost de 52,1 miliarde de euro. Banca Comercială Română şi-a păstrat prima poziţie, dar Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania au înregistrat cele mai mari creşteri. ”Acum cota de piaţă nu mai este lucrul prioritar, băncile trebuie să se uite la profitabilitate. Multe dintre acestea au ales să îşi vândă creditele neperformante şi încearcă să facă ordine, iar următoarea provocare va fi concentrarea pe relaţia cu clienţii şi pe produsele care să le îndeplinească nevoile„, potrivit reprezentanţilor Deloitte.

    ”Dacă ne uităm la Piaţa Victoriei, în afara de un Starbucks şi câteva farmacii, vedem numai bănci. Aceasta este principala problemă a sistemului bancar. Foarte puţine bănci au investit în servicii de nişă„, observă Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cu privire la una dintre problemele băncilor de pe piaţa autohtonă. ”România este geografia noastră. Acţionarii Băncii Transilvania nu au avut cum să decidă reducerea expunerii pe România. A fost şi o oportunitate, dar şi un război adevărat, să creşti pe o piaţă în scădere. În banking, ca şi în alte sectoare acţionarii investesc bani acolo unde câştigă bani. Când se luptă cu creditele neperformante, băncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.“ 

    De anul viitor, băncile vor fi nevoite să îşi folosească lichiditatea, iar astfel concurenţa se va intensifica, potrivit lui Tetik: ”Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble“.