Din 1990 până astăzi rata mortalităţii infantile a scăzut semnificativ, de la 26,9 la 9,4 decese la o mie de nou-născuţi vii. Cu toate acestea, România încă se clasează între ţările europene cu o rată a mortalităţii infantile ridicată, respectiv de 9,4/1000 în ţara noastră, faţă de rata medie europeană de 4,1/1000 . În S1 2012 s-au înregistrat 938 de decese ale copiilor sub un an, în scădere faţă de perioada similară a anului 2011, când se raportau 971 de decese . Există variaţii regionale importante, cuprinse între o rată maximă în teritoriu de 21,5/1000 şi minimă de 3,6/1000.
Specialişti în sănătate publică, neonatologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie, endocrinologie şi reprezentanţi ai moaşelor şi asistenţilor medicali au discutat o serie de propuneri pentru formularea unor politici de sănătate având ca obiectiv o şi mai puternică reducere a ratei mortalităţii infantile din România.
“Aproape 40% dintre copiii născuţi prematur care nu reuşesc să supravieţuiască au avut la naştere tulburări respiratorii şi cardio-vasculare. Mai mult, 22% dintre prematuri se pierd din cauza afecţiunilor materne. Este timpul pentru o implicare maximă în educaţia mamelor, pentru perfecţionarea sistemului şi a actului medical şi nu în ultimul rând, pentru găsirea resurselor financiare care să aducă cât mai multe maternităţi din România la standardele minime necesare îngrijirii acestor copii speciali”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
Discutiile workshop-ului “Program prioritar de sănătate publică în România: reducerea mortalităţii infantile şi a consecinţelor prematurităţii”, au atins problematici cheie şi au identificat următoarele soluţii privind scăderea mortalităţii infantile:Creşterea adresabilităţii femeilor însărcinate la medic în primele luni de sarcină, pentru care s-au propus continuarea campaniilor comunitare de educare a gravidelor, în special din zonele defavorizate şi cu sprijinul societăţii civile. Situaţia actuală este alarmantă în unele comunităţi: 22% din femeile gravide nu sunt în evidenţa unui medic de familie, iar 67% dintre acestea nu au făcut nicio ecografie în timpul sarcinii . De asemenea, este necesară introducerea unor menţiuni de coerciţie la capitolul de asistenţă primară din noua Lege a Sănătăţii aflată acum în dezbatere publică.
Sprijinirea medicilor de familie în urmărirea prenatală a gravidelor cu risc scăzut prin implicarea activă a moaşelor. Totodată, pentru sarcinile cu risc crescut identificate de aceştia, se doreşte dezvoltarea unei reţele piramidale de expertiză, formată din specialişti în obstetrică şi medicina materno-fetală care să preia din teritoriu îngrijirea gravidelor cu risc.
S-a discutat şi despre beneficiile unui sistem de servicii medicale în care pe lângă dreptul la asistenţă medicală, femeile gravide au şi un minim de obligaţii, cum ar fi posibilitatea de a pierde calitatea de asigurat în cazul în care viitoarea mamă nu se prezintă la medicul de familie pentru luarea în evidenţă.
Ameliorarea structurilor din maternităţile de referinţă judeţene de nivel II nu numai la nivel de echipamente, ci şi la nivel de expertiză. De exemplu, se doreşte ca toate unităţile de urgenţă din teritoriu care preiau nou-născuţi, să aplice un protocol standardizat care a fost creat de organismele profesionale pentru reanimarea în prima oră de viaţă, numită “the golden hour”, ce va reduce riscul de handicap al nou născuţilor prematur.
Dezvoltarea structurilor maternităţilor de nivel III care îngrijesc nou-născuţi cu prematuritate extremă, dar si creşterea numărului de nou-născuţi prematur care se nasc în unităţi sanitare cu expertiză adecvată, prin creşterea expertizei unităţilor sanitare de nivel II în a recunoaşte cazurile cu risc şi a organiza transport in utero a viitorilor prematuri.Crearea unui program de urmărire a dezvoltării copilului născut prematur pe termen mediu şi lung prin crearea unei baze de date care să cuprindă toţi nou-născuţii prematur şi cu greutate mica la naştere, ce va fi completată de toţi medicii implicaţi în urmărirea copilului, accesabilă atât de către specialişti cât şi de medicii de familie.
Reducerea mortalităţii infantile prin anomalii congenitale, dintre care 48% sunt malformaţii cardiace, prin organizarea unui diagnostic precoce al tipului de malformaţie şi transportul în timp util, ideal in utero, al nou-născutului în centre cu expertiză chirurgicală adecvată, precum şi creşterea numărului acestor centre.Organizaţia Salvaţi Copiii a preluat toate aceste recomandări ale specialiştilor, urmând să le definitiveze într-un document de poziţie ce va fi înaintat către Ministerul Sănătăţii.Despre “Fiecare Copil Contează”
Prin proiectul “Fiecare Copil Contează” desfăşurat de Salvaţi Copiii au fost derulate acţiuni menite să combată cauzele prevenibile ale deceselor, printr-o componentă majoră de informare şi educare, atât în rândul viitoarelor mame, cât şi la nivelul fiecărei comunităţi, şi printr-o componentă de intervenţie, care presupune asigurarea unei alimentaţii sănătoase (suplimente nutriţionale) femeilor gravide şi copiilor cu vârsta de până la 5 ani.
în comunităţile în care s-a desfăşurat programul în 2011 şi 2012 nu s-au mai înregistrat decese în rândul copiilor cu vârsta mai mică de un an.Până în acest moment, prin programul “Fiecare Copil Contează”, Organizaţia Salvaţi Copiii a donat echipamente medicale maternităţii Cantacuzino din Bucureşti şi maternitaţii din Adjud (judeţul Vrancea) în valoare de 172.500 de lei, Săptămâna viitoare, Salvaţi Copiii va face o nouă donaţie maternităţii din Piatra Neamţ.
Deşi rata mortalităţii infantile din România a scăzut semnificativ în perioada 1990-2010, atât ca procent, cât şi ca cifre absolute, 8471 decese în 1990, 2250 în 2009 şi, respectiv, 1850 în 2011, România se menţine pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile de 9,4 la 1000 de copii născuţi vii în 2011 (conform Institutului Naţional de Statistică). La nivel mondial, un copil moare la fiecare patru secunde. La noi în ţară un copil mai mic de un an moare la fiecare 5 ore, iar cauza principală a mortalităţii infantile o reprezintă naşterile premature.
Parte a campaniei mondiale Every One, care urmăreşte reducerea mortalităţii infantile şi a copiilor până la 5 ani, proiectul iniţiat de Salvaţi Copiii România şi susţinut de GSK (GlaxoSmithKline România) şi de Dettol – Reckitt Benckiser România – “Fiecare copil contează” – îşi propune diminuarea cu 15% a mortalităţii infantile şi a mortalităţii copiilor sub cinci ani, în perioada 2010-2015.
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii
Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care militează activ pentru drepturile şi protecţia copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Programele organizaţiei sunt adresate tuturor copiilor, cu o atenţie deosebită către cei aflaţi în situaţii dificile – copiii din comunităţile dezavantajate, copiii victime ale violenţei, exploatării prin muncă, traficului sau neglijării, copiii refugiaţi etc. în cei 22 de ani de activitate, peste 600.000 de copii au fost implicaţi în campaniile şi programele desfăşurate de organizaţie.
Salvaţi Copiii România este membru al Save the Children International, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări.