Tag: rusia

  • Trei reactoare ale unei centrale atomice din Rusia, oprite în urma unei defecţiuni electrice

    Departamentul din regiunea Tver al Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă din Rusia a anunţat joi că cele reactoarele au fost oprite din cauza unui scurtcircuit.

    Totodată, Rosenergoatom, o subsidiară a corporaţiei de stat Rosatom, a transmis că “nivelul radiaţiilor la centrală şi în zona din jur rămâne neschimbat şi este similar cu nivelurile de fond normale”.

    Rusia are zece centrale nucleare, inclusiv centrala Kalinin din regiunea Tver, în apropiere de oraşul Udomlya.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colaborarea dintre Uber şi Yandex se extinde în Rusia cu o investiţie de peste 120 milioane dolari

    Gigantul rusesc al internetului Yandex, compania din spatele Yango, a anunţat luni că businessul comun de ride-sharing şi food delivery pe care îl operează cu Uber Technologies în Rusia, va cumpăra drepturile de proprietate intelectuală şi mai multe call-center-uri din Rusia de la grupul Vezet, potrivit Reuters.

    MLU, businessul comun al celor două entităţi, plănuieşte să investească 8 miliarde ruble, adică 127,2 milioane dolari în regiunile ruseşti în următorii trei ani, anunţă Yandex.

    Astfel, Yandex va deţine 56,2% din MLU după tranzacţie, Uber va rămâne cu 35%, în timp ce 5,3% din acţiuni sunt deţinute de angajaţi în cadrul planului de distribuire de acţiuni al MLU.

     

  • Cum a reuşit o profesoară de engleză cu patru copii care era in concediului de maternitate să deschidă o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde

    Din topul jucătorilor de pe piaţa de retail online din Rusia fac parte cel puţin cinci companii, iar majoritatea sunt susţinute de bănci sau de miliardari. Totuşi, lider de piaţă este o companie condusă de o mamă cu patru copii, care şi-a înfiinţat businessul în apartamentul său din Moscova în timpul concediului de maternitate.   “La început, am făcut totul singură, livrând pachetele la clienţi din cealaltă parte a Moscovei cu metroul sau autobuzul”, spune Tatyana Bakalchuk, director executiv al Wildberries, o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde în 2017, în creştere cu 40% faţă de 2016.

    Bakalchuk, în vârstă de 42 de ani, a lansat Wildberries în 2004, ideea fiind de a crea un loc pentru oameni ca ea: mame cu buget redus şi cu timp de shopping limitat. A comandat haine în vrac de pe un catalog german prin poştă, a scanat fotografiile şi le-a postat pe site-ul ei. Clienţii săi nu au fost nevoiţi să plătească anticipat, iar antreprenoarea le-a livrat personal coletele. 

    Cu aproximativ 7% din piaţa de 14 miliarde de dolari, potrivit cercetătorului de piaţă Data Insight, Wildberries este cel mai mare retailer online din ţară. În timp ce alţi doi jucători, Alibaba Group Holding Ltd. şi Yandex.Market au vânzări mai mari, aceştia doar revând mărfurile pentru alte companii şi nu au propriul inventar. Amazon.com Inc. a rămas departe de Rusia din cauza tensiunilor politice şi a provocărilor logistice ale unei ţări cu 11 fusuri orare.

    Printre magazinele web din Rusia, Wildberries are cea mai eficientă logistică, precum şi o bază de clienţi loiali, a spus Fedor Virin, partener la Data Insight, citat de Bloomberg. Dar este auto-finanţat, făcându-l vulnerabil faţă de companii cu susţinere financiară mai robustă, cum ar fi AliExpress, care vinde în cea mai mare parte bunuri importate din China, M.video, controlată de miliardarul Mihail Gutseriev, şi Ozon.ru, susţinută de un alt miliardar, Vladimir Evtushenkov.

    În termen de un an de la lansarea Wildberries, Bakalchuk a început să angajeze curieri pentru a-şi livra bunurile. Apoi a închiriat spaţiu într-un institut de cercetare din apropiere pentru a-şi stoca grămezile de colete şi cutii, însă creşterea economică a companiei s-a dovedit a fi greu de gestionat. “De fiecare dată când ne-am mutat într-un depozit nou cu suficient spaţiu gol, am crezut că va fi suficient. Totuşi, câteva luni mai târziu, aveam nevoie de mai mult spaţiu.”

    O ameninţare timpurie a apărut în 2006, când compania de catalogare Bakalchuk cumpără de la căutat să intre pe piaţa rusă însăşi. Aceasta a determinat Bakalchuk să semneze tranzacţii direct cu mărci precum Tom Tailor, s.Oliver şi Adidas. Criza financiară din Rusia din 2008-2009 a contribuit la faptul că jucătorii străini au descărcat colecţii reduse prin Wildberries pe fondul scăderii rublei şi slăbirii cererii locale.

    Din anul 2014, Wildberries a adăugat în ofertă produse de frumuseţe, jucării şi aparate de uz casnic, cum ar fi cuptoare cu microunde şi mixere. Astăzi, compania vinde circa 10.000 de branduri, printre care Asics, Geox, L’Oréal şi Nike. Wildberries are “o largă audienţă, un know-how puternic şi o reţea de sortimente şi logistică foarte bune”, spune Claudio Cavicchioli, şeful companiei L’Oréal din Rusia, care a început să lucreze cu Bakalchuk în 2015.

    Wildberries face acum un pas puternic spre vânzarea telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice, deşi hainele şi încălţămintele reprezintă în continuare aproximativ 70% din venituri. Compania are în jur de 150.000 de comenzi pe zi, operând peste 600 de camioane şi camionete în Rusia şi în mai multe ţări vecine, şi 1.700 de puncte de preluare, unde clienţii pot încerca hainele şi le pot returna dacă nu se potrivesc.

  • Vladimir Putin, liderul unui dintre cei mai mari producători de petrol şi gaz din lume, spune că lumea ar trebui să se gândească cum afectează energia regenerabilă mediul înconjurător

    Preşedintele rus Vladimir Putin, liderul unuia dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaz din lume, vrea ca lumea să se gândească la impactul surselor de energie regenerabilă asupra vieţii sălbatice, în principal asupra viermilor şi păsărilor, potrivit Bloomberg.

    „Toată lumea ştie că energia eoliană este bună, dar se gândeşte cineva şi la păsări? Cât de multe păsări mor?”, a spus Putin într-un discurs în cadrul Summitului Global pentru Producţie şi Industrializare, în regiunea Sverdlovsk, situat în cea mai poluată regiune a Rusiei.

    Turbinele eoliene „se cutremură atât de mult că scoate viermii din pământ”, a adăugat preşedintele rus în faţa audienţei din oraşul industrial Yekaterinburg din Sverdlovsk.

    „Va fi confortabil pentru oameni să trăiască pe o planetă cu un rând de turbine eoliene şi acoperită cu câteva straturi de baterii solare?”, a adăugat Putin.

    Regiunea Sverdlosk găzduieşte unul dintre cei mai mari producători de titaniu din lume, şi este de asemenea cea mai mare sursă pentru multe dintre produsele din cupru şi oţel.

    Putin şi guvernul din Rusia au folosit în trecut argumente pro-mediu pentru a-şi susţine agenda. În 2006, Ministrul pentru Resurse Naturale a ameninţat că va opri un proiect al companiei Sakhalin LNG sub pretextul protejării balenelor şi somonului din zonă – în contextul în care compania rusească Gazprom negocia termenii pentru a intra într-un venture pe acest proiect cu Sakhalin. După ce Gazprom a preluat controlul proiectului, un acord a fost încheiat cu Ministerul pentru Resurse Naturale.

    Producătorii de combusitibili fostili încearcă să păstreze puterea într-o lume care se îndreaptă din ce în ce mai mult către surse de energie regenerabilă. Chiar şi Arabia Saudită, casa unora dintre cele mai mari resurse petroliere din lume, vrea să constriască o fermă de panouri solare şi o baterie gigant într-un proiect de 200 miliarde dolari.

    Marii producători de petrol din SUA se confruntă cu presiunea activiştilor şi investitorilor de  a adresa problema schimbărilor climatice.

    Pentru Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume şi al doilea cel mai mare furnizor de gaz, tranziţia către surse de energie regenerabilă a fost minim până acum.

    Producţia de gaz şi petrol rămâne o parte importantă a economiei ruseşti, reprezentând 40% din veniturile statului. Companiile nu au motive de a dezvolta surse de energie regenerabilă în contextul în care se bucură de cele mai mici costuri de producţie din lume.

    Ambiţia de a dezvolta actualele surse alternative de energie şi respingerea unor surse precum energia nucleară sau cea pe bază de hidrocarburi ar avea efect dar „nu ar fi o soluţie eficientă” şi ar duce la probleme, spune Putin.

     

     

  • Ce se ascunde în spatele bogăţiei de pe Internet. Secretul din spatele unor imagini postate pe Instagram – GALERIE FOTO

    Ruşii care vor să se laude cu stilul de viaţă luxos pot să închirieze un avion privat (care nu se ridică de la sol) pentru a-şi face fotografii pe care apoi să le distribuie pe reţelele de socializare.

    Astfel, doritorii vor putea închiria un avion timp de două ore pentru 14.000 de ruble (în jur de 244 de dolari) şi au la dispoziţie şi un fotograf sau pot plăti mai puţin (11.000 de ruble sau 191 de dolari) doar pentru avion. Preţul creşte când este vorba de o filmare şi ajunge la 25.000 de ruble (434 de dolari). De asemenea, compania Private Jet Studios pune la dispoziţie şi o echipă de de machiaj, contra cost.

    Asftel, ruşii, doritori de a duce o viaţă de lux, se pozează bând şampanie, în timp ce se prefac că admiră priveliştea de la înălţime.

    Cei care apelează la astfel de servicii sunt cei care vor să adune fani ca apoi să poată obţine contracte de publicitate. 

  • The New York Times: NATO examinează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România şi Polonia pentru a contracara noile rachete dezvoltate de Rusia

    Discuţiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt într-o fază incipientă, au avertizat mai mulţi oficiali europeni, citaţi de cotidianul The New York Times.

    Orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO – care oficial vizează ameninţările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran – probabil va diviza ţările membre ale alianţei transatlantice şi va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare la adresa arsenalului său nuclear şi o sursă de instabilitate în Europa.

    Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, a negat că ar fi în curs de desfăşurare studii privind fezabilitatea modernizării sistemelor de apărare antibalistică. Ea a afirmat că alianţa transatlantică a indicat clar, în mod repetat, că actualul sistem de apărare antirachetă “nu este conceput şi nici îndreptat împotriva Rusiei”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Putin speră că noua conducere a CE va observa efectele dăunătoare ale sancţiunilor anti-Rusia

    Putin, care efectuat joi o vizită în Italia şi la Vatican, a mai afirmat că speră că Roma va contribui la normalizarea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Rusia.

    “Naţiunile europene au ratat şansa de a vinde mărfuri în valoare de miliarde pe piaţa rusă, ceea ce înseamnă că nu s-au creat noi locuri de muncă sau că s-au pierdut locuri de muncă, oamenilor nu li s-au plătit salariile şi nu au vărsat bani la toate nivelurile sistemului bugetar. Înseamnă pierderi pentru noi toţi “, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă, după discuţiile purtate cu premierul italian Giuseppe Conte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza vine din Rusia: Fenomenul care ar putea paraliza întreaga Europă

    În Nikolaievka, la est de o cotitură a fluviului Volga, spun autorităţile, cloruri corozive au intrat, în aprilie, în reţeaua de conducte de petrol de 65.000 de kilometri a Rusiei, provocând prima închidere din istorie a principalei artere de export către Europa. Preşedintele Vladimir Putin s-a grăbit să dea vina pe operatorul naţional Transneft, spunând pe 30 aprilie că această criză provoacă pagube „uriaşe. Opt zile mai târziu, anchetatorii au acuzat o grupare de contrabandişti care lucrau în înţelegere cu o companie locală ce avea acces la sistemul Transneft prin linii de alimentare din Nikolaievka, unde are o rafinărie, scrie Bloomberg.

    Valia Martinenko, în vârstă de 72 de ani, poate vedea clar din curtea casei albastre în care trăieşte de-o viaţă depozitul unde se presupune că a avut loc contaminarea. Ea povesteşte că acel du-te-vino continuu de camioane-cisternă care o trezea la orice moment din zi şi din noapte s-a oprit în mod misterios prin aprilie.„Nu le duc lipsa, spune ea în timp ce urmăreşte cu privirea găinile care ciuguleau liniştite de-a lungul drumului. „Nu făceau decât să ridice praful. Iar depozitul ăla nu a angajat niciodată oameni de-ai locului.”
    Comisia de Investigaţii a Rusiei acuză grupul de furtul unei cantităţi de petrol în valoare de cel puţin 1 milion de ruble (15.400 dolari) pregătite pentru a fi livrată prin conducte. Hoţii şi-au acoperit urmele înlocuind petrolul cu un volum similar de amestec lichid format din ţiţei brut şi cloruri organice.

    Schema a durat aproximativ 10 zile şi a dus la contaminarea a 5 milioane de tone de petrol exportat prin oleoductul Drujba în Belarus şi de acolo mai departe, afectând activitatea rafinăriilor din Europa de Est şi Germania. O parte semnificativă din exporturi a luat calea Balticii, fiind transportată cu tancuri petroliere. Uriaşele vapoare au stat ancorate mult timp prin porturi cu ţiţeiul poluat până când s-a găsit o rezolvare crizei. Clorurile organice pot coroda echipamentele rafinăriilor dacă sunt încălzite.

    Nodul din Nikolaievka avea capacitatea de a pompa până la 40.000 de tone de petrol pe lună, sau aproximativ 1.300 de tone pe zi. Asta înseamnă că fiecare tonă de ţiţei fals s-ar putea să fi ajuns să contamineze aproape 400 de tone de petrol aflat deja în reţea.
    „Aceasta este o poveste despre lăcomie şi fraudă la scară mică ce se ciocnesc de incompetenţă şi de lipsa controlului asupra a ceea ce se întâmplă în conductă, explică strategul specializat în petrol al Bloomberg Julian Lee. Cel puţin patru dintre cei şase suspecţi luaţi în colimator de Comisia de Investigaţii au fost arestaţi. Printre ei este şi o femeie, proprietarul cu numele al companiei care controlează depozitul din Nikolaievka. Unnele surse spun că adevăraţii proprietari s-ar putea să fie străini.

    Fostul proprietar al instalaţiei, Roman Truşev, cetăţean cu dublă cetăţenie, ruso-malteză, a declarat că a vândut depozitul anul trecut, potrivit ziarului rusesc Kommersant. Truşev, care este căutat pentru a fi interogat în Rusia, a spus publicaţiei că era în Germania când scandalul a izbucnit şi arestările au început şi că şi-a anulat planurile de a se întoarce la Moscova. Zvonurile spun că s-ar ascunde în Germania.
    Şeful de la Transneft, Nikolay Tokarev, care a fost, ca şi Putin, agent al serviciilor secrete sovietice KGB la Dresda în timpul Războiului Rece, a declarat la întâlnirea cu preşedintele că operatorul de conducte pentru petrol are aproximativ 150 de puncte de colectare în toată ţara similare cu cel din Nikolaievka. Cele mai multe dintre ele, a spus el, sunt operate de mari companii petroliere. Tokarev este prieten cu Putin. O mare parte din petrolul exportat de Rusia este extras de compania de stat Rosneft, condusă de un alt aliat al lui Putin, Igor Secin.
    Diluarea petrolului contaminat ar costa Transneft, companie de stat, mai mult de 370 milioane de dolari, potrivit analistului Citigroup Inc. Ronald Smith. Petrolul alterat trebuie amestecat cu ţiţei curat pentru a se evita avarierea instalaţiilor din rafinării.

    „Transneft a fost prins cu garda jos pentru că, ei bine, acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată, crede Vitali Iermakov, expert în petrol la Institutul Oxford pentru Studii Energetice de la Moscova. Viceprim-ministrul Dmitri Kozak a declarat că Transneft va plăti factura pentru orice daune fizice suferite de partenerii săi din Belarus, Polonia şi din alte state ca urmare a fluxurilor contaminate. Nota de plată  finală va fi probabil sub 100 milioane de dolari, potrivit ministrului energiei, Aleksander Novak.

    Truşev, fostul proprietar, a declarat pentru Kommersant că depozitul din Nikolaievka nu are o capacitate atât de mare încât să poată contamina atât de mult petrol. Transneft testează fluxul de contaminanţi la fiecare 10 zile, aşa că dacă Nikolaievka a fost singura sursă de diclorură, atunci concentraţia trebuie să fi fost extraordinar de ridicată, apreiază Rustam Tankaev, şeful consultanţei Infotek-Terminal de la Moscova.

    „Companiile de petrol mari nu se ating de soluţie pentru că este vorba de tehnologie din epoca de piatră, iar micii producători care o folosesc nu au capacitatea de a face rău, a spus Tankaev. „Aşa că, dacă nu a fost un accident, probabil că a fost un act intenţionat. Şi autorităţile de la Kremlin dau de înţeles că şi ele cred la fel.

    Înapoi în sat, Elena şi Valeri, un cuplu, ambii trecuţi de 50 de ani, spun oricui îi întreabă că ştiau că ceva nu este în regulă când instalaţia şi-a schimbat proprietarii, iar noii patroni au încetat să interacţioneze cu localnicii. Ei povestesc că vechiul management era generos, construind o biserică şi oferind cadouri şcolii în timpul sărbătorilor.„Însă de la noul management noi nu am obţinut nimic, a spus bărbatul. În plus, intervine Martinenko, care trăieşte din copilărie în acel sat, toţi acei oameni ai petrolului sunt inofensivi în comparaţie cu pericolul real – instalaţia de reciclare a bateriilor de la marginea oraşului. „Nu poţi respira când vântul se schimbă în direcţia greşită, a spus ea. „Am încercat totul pentru a o închide, dar nimic nu merge. De ce nu este acesta un scandal internaţional?”

    Între timp, Ungaria a raportat că a început să primescă petrol curat prin oleoductul Drujba. La fel şi mai multe rafinării din Germania. Rusia este cel mai mare furnizor de petrol al Germaniei, iar principala rută de transport pentru acest combustibil către cea mai mare economie europeană este conducta Drujba, construită în anii 1960, aminteşte Deutsche Welle.

    Nu există date exacte, dar se estimează că această criză a adus producţia de petrol a Rusiei la minimul ultimelor 11 luni şi a forţat unele ţări să-şi folosească rezervele strategice. Unele rafinării şi-au redus la minimum activitatea. În Germania de Est, criza a provocat o penurie de păcură, iar preţurile combustibilului au urcat rapid. Cu toate acestea, cazul Drujba nu a avut parte de prea multă acoperire în presa naţională germană, sau internaţională, în ciuda faptului că a afectat o bună parte din ţări est-europene, printre care Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Belarus şi Ucraina. În Germania, este posibil ca mass-media să fi fost înşelată de politica oficială de informare. Timp de câteva săptămâni, oficialii ruşi, precum şi companiile petroliere europene s-au grăbit să minimalizeze impactul sau chiar să ascundă consecinţele a ceea ce a fost probabil cel mai mare dezastru din istoria industriei petroliere din Rusia.

    De exemplu, pe pagina de start a rafinăriei PCK din Schwedt, Germania – care este alimentată prin conducta Drujba încă din perioada fostei Germanii de Est – nu se menţionează oprirea livrărilor de petrol. „Problema petrolului brut este coordonată de partenerii noştri, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al PCK, Vica Fajnor. Iar aceşti parteneri sunt compania rusească deţinută de stat Rosneft şi grupul anglo-olandez Shell, care are interese mari în Rusia. Interese mari acolo are şi compania petrolieră franceză Total, care operează o rafinărie în oraşul Leuna din estul Germaniei – este vorba de una dintre cele mai mari rafinării din Europa. Şi această rafinărie a avut de suferit de pe urma importului de petrol contaminat. În luna mai, exporturile de petrol către Polonia şi Germania au fost efectiv zero, în timp ce exporturile către Cehia, Slovacia şi Ungaria au scăzut cu 60%.

    Unii comentatori cred că arestările făcute de autorităţile ruse sunt doar peşti mărunţi prăjiţi pentru miros, pentru a crea impresia de ospăţ. Sunt zvonuri care spun că poluarea ţiţeiului exportat prin Drujba este un act de sabotaj, executat într-o perioadă în care concurenţa cu SUA creşte, iar Rusia intenţiona ca în mai să-şi majoreze exporturile lunare până la maxime pe cinci ani, înainte de expirarea unei înţelegeri privind reduceri de producţie convenite cu OPEC. Conducta are o capacitate de 1 milion de barili pe zi sau 1% din cererea globală totală de ţiţei, ceea ce are un impact asupra preţurilor la nivel mondial. Preţurile petrolului Brent au sărit la maximul pe 6 luni, de 75 de dolari pe baril, din cauza contaminării.  Rusia este al doilea exportator de petrol ca mărime din lume, după Arabia Saudită. Moscova se pare că a pierdut o jumătate de miliard de dolari pe zi în profiturile din petrol.

  • Un „Cernobîl plutitor”. Rusia inaugurează centrala nucleară plutitoare Akademik Lomonosov

    Platforma de 144 de metri lungime, pictată în culorile steagului Rusiei şi care a fost construită în aproape două decenii, urmează să ajungă în oraşul-port Pevek, aflat la aproximativ 6.437 de kilometri de Moscova.

    Aceasta va furniza electricitate construcţiilor şi companiilor care extrag hidrocarburi şi pietre preţioase din regiunea Ciukotka, ceea ce a provocat îngrijorări politice în Statele Unite, care se tem că centrala va servi ambiţiilor preşedintelui Vladimir Putin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Gazprom din Rusia au ajuns la cea mai mare valoare a ultimilor 10 ani

    La 12:10, acţiunile Gazprom au crescut cu 9,6%, la 236,2 ruble (3,62 dolari) pe acţiune, iar apoi au urcat la 251,65 ruble, o valoare care nu a mai fost atinsă din august 2008.

    La nivelul maxim creşterea acţiunilor a fost de 64% pentru acest an..