BusinessMagazin

Tag: Rusi

  • Dezvoltarea spionajului Chinez sperie Europa: Oficialii serviciilor secrete occidentale susţin că „agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”

    Un ofiţer superior de informaţii francez, cunoscut sub numele de Henri M, este detaşat la Beijing unde, mânat de o serie de imprudenţe sentimentale, începe să transmită informaţii secrete inamicului.

    La scurt timp după, bărbatul este rechemat în Franţa şi, la un proces din 2020, este condamnat la opt ani de închisoare pentru transmiterea de „informaţii prejudiciabile” unei puteri străine – chiar dacă infracţiunea a fost comisă cu două decenii în urmă. Un coleg al agentului, cunoscut sub numele de Pierre-Marie H, care a continuat să spioneze pentru China până la arestarea sa în 2017, a primit o pedeapsă de 12 ani în cadrul aceluiaşi proces.

    Sentinţele dure aplicate agenţilor şi decizia Franţei de a-şi evidenţia activităţile prin desfăşurarea unui proces reflectă îngrijorarea europeană tot mai mare privitoare la extinderea operaţiunilor chineze de spionaj. Amploarea spionajului chinez ar putea reprezenta un pericol chiar mai mare decât cel al serviciilor de informaţii ale Rusiei, adversarul tradiţional al Occidentului, scrie Financial Times.

    „Agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”, a declarat un oficial european pentru CIA, agenţia de informaţii din SUA.

    „Cele mai performante operaţiuni ale Chinei sunt acum la fel de reputate ca cele ale Rusiei”, a confirmat un oficial actual al serviciilor secrete occidentale. 

    China este deja bine cunoscută pentru atacurile cibernetice avansate, cum ar fi atacul comaniei Microsoft din 2021, care a compromis 30.000 de organizaţii la nivel global şi despre care SUA, UE şi Marea Britanie au spus că a fost efectuat de grupuri criminale care lucrează la ordinul Beijingului. China a negat acuzaţiile, numindu-le „nefondate şi iresponsabile”.

    Abilităţile Beijingului de „human intelligence” au dobândit un nivel de sofisticare asociat de obicei cu spionajul rus, potrivit a opt oficiali ai serviciilor de informaţii occidentale, sporind semnificativ sentimentul de panică în vestul Europei.

    „Ruşii au o istorie în spionaj încă de pe vremea ţarului [înainte de Uniunea Sovietică]”, a spus Alex Younger, fost şef al MI6, serviciul secret de informaţii al Regatului Unit. „În mod tradiţional, chinezii au avut un serviciu de spionaj semnificativ mai slab, dar lucrul acesta s-a schimbat dramatic în ultima vreme.”

    Creşterea activităţii serviciului de spional al Partidului Comunist din China, aflat la guvernare, a fost descrisă ca o provocare „cameleonică” de Ken McCallum, şeful serviciului britanic de informaţii interne MI5, şi Christopher Wray, directorul FBI, la o conferinţă comună la Londra, în iulie.

    Oficialii au spus că operaţiunile externe ale Rusiei încă se bazează, de obicei, pe o tradiţie a ofiţerilor de elită, instruiţi în tehnici de spionaj, cum ar fi comunicaţiile codificate, pentru a atinge un obiectiv de securitate specific. China, însă, are obiective mai largi, de la influenţarea politică până la obţinerea de secrete comerciale sau tehnologice.

    „Spionajul rusesc tinde să fie foarte concentrat, în timp ce China foloseşte o abordare total diferită, înfiripată în întreaga societate”, a spus un al treilea oficial de informaţii. Agenţii au făcut referire la legea din 2017 a Chinei în domeniul informaţiilor, care cere „tuturor organizaţiilor şi cetăţenilor” să „susţină, să asiste şi să coopereze cu eforturile naţionale de informaţii”.

  • Eurodeputaţi români cer interzicerea completă a acordării de vize turistice pentru cetăţenii ruşi

    Europarlamentarii USR Vlad Botoş şi Nicu Ştefănuţă se alătură iniţiativei Finlandei şi Ţărilor Baltice şi cer suspendarea vizelor turistice pentru cetăţenii Rusiei, statul care a început invazia barbară şi neprovocată asupra Ucrainei, anunţă USR.

    Potrivit sursei citate, europarlamentarii USR au cerut Comisiei Europene şi Consiliului European interzicerea completă a acordării de vize turistice pentru cetăţenii ruşi până când Rusia opreşte războiul împotriva Ucrainei.

    „Consecinţele acestui război sunt resimţite de fiecare român. USR a cerut deja premierului Nicolae Ciucă să refuze acordarea de vize turistice pentru cetăţenii Rusiei. Atâta vreme cât cetăţenii ucraineni suferă din cauza atrocităţilor Rusiei, cetăţenii ruşi nu ar trebui să fie bineveniţi în Uniunea Europeană”, arată cei doi.

    USR, Forţa Dreptei şi PMP i-au cerut, sâmbătă, printr-o scrisoare deschisă, premierului Ciucă să refuze acordarea de vize turistice pentru cetăţenii Rusiei

    „Cât timp agresiunea nejustificată a Rusiei în Ucraina nu încetează, iar consecinţele acestui război sunt resimţite de fiecare român, este inacceptabil ca cetăţenii ruşi să continue să primească vize turistice în România sau pe teritoriul Uniunii Europene, ca în timpurile de pace”, se arată în scrisoare.

    Scrisoarea este semnată de Cătălin Drulă, preşedintele USR, Ludovic Orban, preşedintele „Forţa Dreptei” şi Eugen Tomac, preşedintele PMP.

  • USR, Forţa Dreptei şi PMP cer premierului să refuze acordarea de vize turistice pentru ruşi

    „Cât timp agresiunea nejustificată a Rusiei în Ucraina nu încetează, iar consecinţele acestui război sunt resimţite de fiecare român, este inacceptabil ca cetăţenii ruşi să continue să primească vize turistice în România sau pe teritoriul Uniunii Europene, ca în timpurile de pace”, se arată în scrisoare.

    Liderii celor trei formaţiuni îi solicită premierului să interzică de urgenţă acordarea vizelor turistice pentru cetăţenii ruşi pe teritoriul României şi, în egală măsură, să coordoneze eforturi diplomatice sporite împreună cu celelalte state ale Uniunii Europene pentru interzicerea totală a prezenţei turiştilor ruşi în UE.

    „Este momentul ca România să sprijine Finlanda şi statele baltice care au implementat deja această măsură şi să iniţieze discuţii la cel mai înalt nivel în acest sens. România trebuie să demonstreze mai multă fermitate diplomatică în faţa regimului criminal al lui Vladimir Putin”, se mai arată în document.

    Confrom acestuia, cu excepţia vizelor umanitare pentru sprijinirea reprezentanţilor societăţii civile, a opoziţiei politice şi a persoanelor persecutate pe nedrept în Rusia, cetăţenii ruşi nu ar trebui să fie bineveniţi în România sau în Uniunea Europeană în actualul context al invaziei militare brutale din Ucraina.

    Scrisoarea este semnată de Cătălin Drulă, preşedintele USR, Ludovic Orban, preşedintele „Forţa Dreptei” şi Eugen Tomac, preşedintele PMP.

  • Deşi UE a interzis zborurile companiilor aeriene ruseşti, turiştii ruşi aleg să îşi conduc maşinile de lux în Finlanda, de unde îşi pot începe vacanţele europene

    Uniunea Europeană a interzis zborurile ruseşti din cauza războiului generat de Moscova în Ucraina, dar călătorii ruşi continuă să viziteze ţările din bloc, scrie Business Insider.

    Turiştii ruşi au putut să călătorească către diferite ţări din UE urmând rute întortocheate către destinaţiile lor – sau, dacă locaţiile le permit, pur şi simplu conducând peste graniţa de nord-vest a ţării până în Finlanda şi îndreptându-se către aeroportul internaţional Helsinki-Vantaa.

    De la interzicerea zborurilor ruseşti în UE, Finlanda a devenit un centru cheie de tranzit pentru turiştii ruşi: „Aeroportul din Helsinki se bucură de mult turism rusesc în acest moment”, a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto pentru AFP.

    Finlanda plănuieşte să limiteze vizele turistice ruseşti de la 1 septembrie, potrivit Ministerului de Externe al ţării. Cu toate acestea, ruşii pot intra în continuare în Finlanda cu vizele emise de alte ţări UE din regiunea Schengen fără graniţe. În prezent, două treimi dintre turiştii ruşi trec în Finlanda cu vize eliberate de alte ţări UE, a declarat un poliţist de frontieră finlandez pentru AFP.

    Miniştrii de externe ai UE urmează să discute săptămâna viitoare o interdicţie a vizelor la nivel regional pentru cetăţenii ruşi, dar nu toate statele membre susţin ideea, deoarece printre turişti ar putea exista şi persoane care vor să fugă de regimul preşedintelui Vladimir Putin.

  • Ruşii au bombardat oraşul ucrainean Nikopol, în apropierea centralei nucleare din Zaporojia

    Guvernatorul regional Valentyn Reznichenko a declarat că în cursul nopţii de duminică spre luni forţele ruseşti au lovit cele trei districte Nikopol, Kryvoriz şi Synelnykiv, aflate în apropierea centralei nucleare din Zaporojia.

    Într-o actualizare postată pe canalul său oficial de Telegram luni dimineaţa, preluată de The Guardian, Reznichenko a spus că oraşul Nikopol a fost bombardat de trei ori în timpul nopţii.

    42 de obuze ruseşti au căzut în cartierele rezidenţiale.

    Două case au fost distruse, iar alte aproape 50 au fost afectate. De asemenea, obuzele au avariat o grădiniţă, magazine, farmacii, pieţe, un tribunal şi o staţie de autobuz.

    Bombardamentele au provocat cinci incendii, iar până la 2.000 de persoane au rămas fără electricitate.

    În districtul Synelnykiv, o fermă ar fi fost distrusă, precum şi o şcoală şi un centru cultural.

  • Se strânge laţul european pentru Rusia: Polonia ia în considerare restricţionarea vizelor pentru cetăţenii ruşi

    Varşovia ia în considerare impunerea de restricţii privind vizele turistice pentru cetăţenii ruşi.

    „Polonia lucrează la elaborarea unei măsuri care să nu permită eliberarea de vize ruşilor”, a declarat ministrul adjunct de externe Piotr Wawrzyk, adăugând că o decizie va fi luată în săptămânile următoare.

    Mai multe ţări, printre care Ucraina, Estonia, Letonia, Finlanda şi Republica Cehă au cerut Uniunii Europene să restricţioneze sau să blocheze vizele Schengen pe termen scurt pentru cetăţenii ruşi, în semn de protest faţă de invazia Ucrainei de către Ucraina.

    Polonia este în prima linie formată în sprijinul ajutorării Ucrainei, fiind o ţară care a primit milioane de persoane nevoite să fugă din calea armelor.

  • Regimul lui Putin îşi alungă oamenii din ţară: Sute de mii de ruşi fug din calea unei dictaturi care începe tot mai des să-şi arate colţii. Milionarii, artiştii, afaceriştii şi oamenii simpli cred că Rusia nu le mai aparţine

    Vladimir îşi pune în ordine de câteva luni de zile toate documentele necesare şi toate afacerile pentru a se putea muta în Franţa. Obţinerea unei vize era o joacă de copii înainte de război, acum s-a transformat într-o problemă complexă pentru toţi cei ce vor să părăsească Rusia, scrie CNCB.

    „Este confortabil să trăieşti în ţara în care te-ai născut. Totuşi, când vine vorba de Rusia trebuie să te gândeşti şi la singuranţa familiei tale„, a declarat pentru CNBC bărbatul de 37 de ani.

    Pentru el şi alte câteva sute de mii de ruşi decizia de a părăsi ţara nu s-a luat peste noapte, ci a fost efectul unei perioade în care sub conducerea lui Vladimir Putin oamenii au început să observe „eroziunea politicii şi a libertăţii în Rusia”. Invazia Ucrainei a fost ultima picătură.

    Vladimir face parte din al doilea val al celor care au părăsit Rusia după război. Din acest val fac parte inclusiv oameni cu familii sau afaceri în ţară. Când Kremlinul a declanşat invazia, viaţa unora dintre ruşi a devenit de nesuportat peste noapte.

    Primul val al celor care s-au săturat de Rusia lui Putin a fost format din artişti, jurnalişti şi oameni care s-au opus în mod public regimului şi au simţit că trebuie să părăsească ţara în cel mai scurt timp posibil sau riscă să fie persecutaţi, pedepsiţi şi abuzaţi pentru că au avut curajul să critice Kremlinul.

    „Ştiu mulţi oameni care au primit mesaje anonime în care erau acuzaţi de trădare”, a spus Jeanne Batalova, analist în cadrul Institului pentru Politica Migraţiei.

    Pe măsură ce războiul a continuat să se desfăşoare, tot mai mulţi cetăţeni ruşi au decis să plece din ţară.

    „Migraţia funcţionează într-un mod foarte simplu: odată ce oamenii încep să înveţe cum să obţină un apartement, un loc de muncă sau să deschidă o afacere, un flux tot mai mare se pune în mişcare. Acest gen de realizări creează  un sentiment împlinire pentru toţi cei care pleacă şi reuşesc”, a mai spus Batalova.

    Potrivit estimărilor numai în martie aproximativ 200.000 de ruşi au părăsit ţara, iar aceste cifre au crescut semnificativ din acel moment şi până în prezent.

    Numai din sectorul tehnologic se estimează că au plecat între 50.000 şi 70.000 de profesionişti în prima lună a războiului, iar despre alţi 100.000 au ieşit din ţară imediat după aceea. Tehnologia este unul dintre sectoarele puternic afectate de război, pentru că oamenii din domeniu resping războiul şi condiţiile de business care s-au înrăutăţit.

    „Există acest exod al minţilor sclipitoare. Dimensiunea exodului acestor oameni talentaţi este uriaşă şi va continua să crească. Foarte mulţi cred că şi-au pierdut ţara. Realist vorbind acest sentiment nu va dispărea în următorii ani”, mai spune Batalova.

    Nu doar profesioniştii în IT caută stabilitatea în afara Rusiei. După ce Emiratele Arabe Unite au rămas neutre la problema rusă şi au decis să nu aplice nicio sancţiune sau să se manifeste într-un fel, statul a început să atragă milionarii ruşi ca un magnet. Majoritatea super-bogaţilor din Rusia îşi aduc banii pe piaţa de lux imobilară a Dubaiului, departe de sancţiunile europene.

    Aproximativ 15.000 de milionari sunt aşteptaţi să părăsească Rusia în 2022 şi să se îndrepte către Dubai, potrivit unui raport al firmei Henley&Partners din Londra.

    „În acest conflict Rusia este văzută ca agresor, iar această perspectivă este transmisă inclusiv celor ce pleacă din Rusia din cauza regimului”, a mai spus analistul.

  • Un război de sute de miliarde: Care este suma uriaşă de care Ucraina are nevoie pentru reconstrucţie

    Ucraina are nevoie de 750 de miliarde de dolari pentru reconstrucţie şi revenire economică după războiul cu Rusia care a lăsat ţara fără infrastructură şi o economie solidă, scrie Financial Times.

    Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyal susţine că invazia Rusiei a cauzat pagube de peste 100 de miliarde de dolari pentru infrastructură şi a cerut ca ţara să fie finaţată pentru reconstrucţie cu banii şi activele confiscate de la oligarhii ruşi.

    „Rusia a lansat acest sângeros război şi a cauzat distrugeri masive, de aceea ea trebuie trasă la răspundere. Vrem să construim o ţară complet nouă”, a declarat oficialul.

    Oficialii ucraineni se pregătesc pentru o întâlnire în Elveţia cu reprezentaţii Comisiei Europene şi cu marii creditori, printre care se numără inclusiv BCE, pentru a purta negocieri privind costisitorul plan de reconstrucţie care va fi lansat după încheierea războiului.

    Planul va implica guverne şi agenţii din întreaga lume şi creditori importanţi precum Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiţii. Cea mai importantă problemă care dă bătăi de cap oficialilor este găsirea unei metode de finanţare ale sumei uriaşe pe care o presupune reconstrucţia.

    În prezent, UE caută să finalizeze livrarea ajutorului de 9 miliarde de euro, estinat firmelor din Kiev, înainte de a trece la acţiune pentru a colecta miliardele necesare pentru Ucraina.

    Prim-ministrul ucrainean este de părere că finanţarea ar trebui să vină din granturi şi împrumuturi de la creditorii internaţionali precum şi din părtea ţărilor partenere, dar şi din sectorul privat şi din bugetul naţional al Ucrainei. Însă, oficialul a identificat ca principală sursă de bani bunurile şi banii confiscate de la elita miliardarilor ruşi.

    Statele membre UE au îngheţat aproximativ 14 miliarde de euro din active aparţinând oligarhilor ruşi, totuşi valoarea rezervelor ale băncii centrale a Rusiei ar putea fi cu mult mai mare. Rusia a declarat în martie că a pierdut accesul la aproximativ 300 mld. dolari, după ce ţările din G7 au impus sancţiuni creditorului rus.

    Josep Borell, reprezentantul UE pe politică externă, s-a declarat în favoarea utilizării acestor rezerve pentru reconstrucţa Ucrainei, aceasta fiind „o alegere absolut logică”.

    Cu toate acestea, confiscarea bunurilor ruseşti şi utilizarea lor pentru plata reconstucţiei este o mişcare foarte complexă şi periculoasă din punct de vedere politic şi juridic.

    În privinţa Ucrainei, vor exista trei paşi pentru revenirea la viaţă, care implică: reconstrucţia infrastructurii vitale, construirea de şcoli şi locuinţe temporare, iar în final urmează transformarea pe termen lung a ţării şi economiei.

  • Un război de sute de miliarde: Care este suma uriaşă de care Ucraina are nevoie pentru reconstrucţie. Banii oligarhilor ruşi ar putea deveni primul instrument de finanţare

    Ucraina are nevoie de 750 de miliarde de dolari pentru reconstrucţie şi revenire economică după războiul cu Rusia care a lăsat ţara fără infrastructură şi o economie solidă, scrie Financial Times.

    Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyal susţine că invazia Rusiei a cauzat pagube de peste 100 de miliarde de dolari pentru infrastructură şi a cerut ca ţara să fie finaţată pentru reconstrucţie cu banii şi activele confiscate de la oligarhii ruşi.

    „Rusia a lansat acest sângeros război şi a cauzat distrugeri masive, de aceea ea trebuie trasă la răspundere. Vrem să construim o ţară complet nouă”, a declarat oficialul.

    Oficialii ucraineni se pregătesc pentru o întâlnire în Elveţia cu reprezentaţii Comisiei Europene şi cu marii creditori, printre care se numără inclusiv BCE, pentru a purta negocieri privind costisitorul plan de reconstrucţie care va fi lansat după încheierea războiului.

    Planul va implica guverne şi agenţii din întreaga lume şi creditori importanţi precum Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiţii. Cea mai importantă problemă care dă bătăi de cap oficialilor este găsirea unei metode de finanţare ale sumei uriaşe pe care o presupune reconstrucţia.

    În prezent, UE caută să finalizeze livrarea ajutorului de 9 miliarde de euro, estinat firmelor din Kiev, înainte de a trece la acţiune pentru a colecta miliardele necesare pentru Ucraina.

    Prim-ministrul ucrainean este de părere că finanţarea ar trebui să vină din granturi şi împrumuturi de la creditorii internaţionali precum şi din părtea ţărilor partenere, dar şi din sectorul privat şi din bugetul naţional al Ucrainei. Însă, oficialul a identificat ca principală sursă de bani bunurile şi banii confiscate de la elita miliardarilor ruşi.

    Statele membre UE au îngheţat aproximativ 14 miliarde de euro din active aparţinând oligarhilor ruşi, totuşi valoarea rezervelor ale băncii centrale a Rusiei ar putea fi cu mult mai mare. Rusia a declarat în martie că a pierdut accesul la aproximativ 300 mld. dolari, după ce ţările din G7 au impus sancţiuni creditorului rus.

    Josep Borell, reprezentantul UE pe politică externă, s-a declarat în favoarea utilizării acestor rezerve pentru reconstrucţa Ucrainei, aceasta fiind „o alegere absolut logică”.

    Cu toate acestea, confiscarea bunurilor ruseşti şi utilizarea lor pentru plata reconstucţiei este o mişcare foarte complexă şi periculoasă din punct de vedere politic şi juridic.

    În privinţa Ucrainei, vor exista trei paşi pentru revenirea la viaţă, care implică: reconstrucţia infrastructurii vitale, construirea de şcoli şi locuinţe temporare, iar în final urmează transformarea pe termen lung a ţării şi economiei.

  • Generalii ruşi scrâşnesc din dinţi: Deşi se bat cu aceleaşi arme, Rusia nu se poate atinge de cerul Ucrainei. Eşecul aerian însemnă un dezastru pentru trupele terestre

    Forţele aeriene ruseşti continuă să eşueze în preluarea controlului asupra cerului ucrainean şi întâmpină dificultăţi serioase în lupta cu defensiva aeriană a Ucrainei, scrie Business Insider.

    Cea mai mare surpriză a războiului rămâne incapacitatea forţelor ruseşti de a doborâ avioanele Ucrainei, ceea ce a dus şi la slăbirea ofensivelor terestre lansate de trupele Kremlinului.

    „Este foarte surprinzător pentru că echipamentele cu care se confruntă sunt practic aceleaşi pe care le folosesc. Ar fi trebuit să poată profita şi îi învingă rapid pe ucraineni. Această situaţie ne face să ne întrebăm cum de nu îşi pot înţelege şi învinge propriile sistem” a declarat generalul american Charles Brown.

    La fel ca alte foste republici sovietice, Ucraina încă foloseşte echipament militar de origine sovietică. Printre aeronovale sale se numără modele precum Su-24, Su-25, MiG-29 şi Su-27.

    Armata rusă operează în prezent pe versiuni mai noi ale aceloraşi avioane, multe dintre acestea fiind desfăşurate în apropierea graniţelor înainte de invazia lansată în februarie.

    Mai mult, Ucraina foloseşte sisteme de rachete şi apărare aerieană de origine rusă, donate de ţările vecine, cu care a doborât un număr important de avioane ale inamicului.

    Cu toate acestea, din cauza războiului şi a vârstei pe care le au aeronavele este din ce în ce mai greu de găsit piese de schimb şi oameni care pot asigura funcţionarea optimă a avioanelor şi echipamentelor militare.

    Absenţa operaţiunilor aeriene ruseşti la scară largă i-a făcut pe strategi şi analişti să ridice din sprâncenă şi se pună la îndoială abilitatea de operare a forţelor aeriene ruse. Eşecul Rusiei de a distruge apărarea aeriană a Ucrainei este văzut ca un factor deosebit de important în împiedicarea trupelor terestre de a ocupa rapid cât mai mult teritoriu.

    „Spre deosebire de Rusia, în conflictele anterioare, SUA s-a ocupat de sistemele de apărare ale inamicului şi a asigurat superioritatea aeriană în zonele în care operau forţele noastre terestre. În schimb, în Ucraina ruşii au ignorat complet acest aspect”, a mai spus generalul american.

    Forţele aeriene ruseşti s-au coagulat acolo unde efectivele terestre au superioritate. Experţii sunt de părere că ruşii evită o confruntare directă în aer, fiind descurajaţi de apărarea ucraineană.

    În ultimele săptămâni, pe fondul unor eşecuri Rusia pare să-şi fi redus ambiţiile privind teritoriul ucrainean, mulţumindu-se cu bombardamente şi lovituri cu rază lungă pentru a copleşi forţele uciranene.